Turiști, plecați acasă

Protestele anti-turiști. Ce i-a împins pe spanioli și greci să-și apere orașele de turismul iresponsabil

Computer Hope Guy
Localnicii spanioli sunt furioși pe autorități că nu reglementează mai dur turismul. Vor turism, dar după politici făcute cu cap/ Sursa Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

  1. Problemele cauzate de turismul excesiv, de la aglomerație și pierderea accesului la spațiile publice, la scumpirea vieții de zi cu zi, îi fac pe tot mai mulți localnici din orașele super-turistice să protesteze. Din insule grecești, până în orașe spaniole, localnicii vor să-și recapete controlul asupra zonelor de plajă și orașelor lor, invadate de turiști.
  2. În Grecia, localnicii au inițiat „mișcarea prosopului”, pentru a atrage atenția asupra prețurilor exorbitante de la beachbaruri. În Spania, nemulțumirile față de turismul excesiv au dus la proteste masive, în special în orașe precum Barcelona și Palma de Mallorca.
  3. Turismul excesiv contribuie la gentrificare, la creșterea prețurilor locuințelor și excluderea localnicilor din cartierele lor tradiționale. Locuințele devin inaccesibile, iar chiriașii trebuie să fie atenți la prezența spațiilor de cazare în blocurile lor, din cauza perturbării stilului lor de viață.
  4. Comportamentul neadecvat al turiștilor, alimentat de digitalizare și dorința de a avea experiențe spectaculoase, a dus la creșterea problemelor civice și sociale în orașele turistice. Britanicii sunt adesea menționați ca fiind cei mai problematici, din cauza consumului excesiv de alcool.
  5. Spaniolii cer reglementări mai stricte pentru a controla fluxul de turiști și a proteja cultura locală. Printre măsuri se numără restricții asupra tururilor de grup, amenzi pentru comportamente incorecte și limitarea accesului la anumite zone turistice. Autoritățile locale și hotelurile care plătesc taxe susțin aceste măsuri, pentru a menține un echilibru între turism și viața localnicilor.

Acum trei ani, pe când mă aflam într-o vacanță în Santorini și mă plimbam pe străzile imaculate ale insulei, m-am trezit cu o coadă de 10-15 turiști. Stăteau lângă o casă albăstrie, ca să-și facă poze lângă peretele și ușa decorate ca în basme. Bonus: prindeau și marea pe fundal. Fiecare vizitator deschidea ușa micuță a curții și intra pentru poza perfectă.

La un moment dat, o femeie a trecut ager pe lângă coadă și a deschis poarta cu pasul grăbit. Din spate, s-au auzit multiple atenționări: „Coada e aici!”. Femeia a întors doar puțin capul și a replicat: „Ok, dar eu aici locuiesc”.  Liniștea a devenit mai apăsătoare decât soarele dogoritor. Iar situația femeii se repeta destul de des, de la o casă la alta.

Din 2023 însă, localnicii din Santorini, dar și din alte insule grecești, au început să protesteze pașnic față de lăcomia autorităților, în așa-numita „mișcare a prosopului”, începută pe insula Paros.

Aceștia vin înarmați cu pancarte, megafoane și prosoape de plajă, pentru a atrage atenția că și-au pierdut zonele libere de plajă, unde puteau ieși să se bucure de soare și apă, în detrimentul beachbarurilor care cer prețuri exorbitante pentru a sta și a consuma pe șezlong.

milioane de turiști sunt așteptați în această vară doar pe insula Santorini, deși autoritățile locale au cerut limitarea acestora încă din 2012
0 ,4

Grecii se descurcă greu financiar, după un deceniu de criză financiară care e pe cale să se încheie în acest an. Nu-și permit să plătească pentru un șezlong, de fiecare dată când merg la plajă.

Spaniolii sunt mult mai supărați, în special din cauza gentrificării

Sunt însă popoare care au decis să protesteze ceva mai hotărât decât grecii. Din Barcelona până în Palma de Mallorca sau Malaga, vara asta spaniolii au ieșit în stradă masiv, pentru a-și exprima nemulțumirea față de turismul excesiv care le-a acaparat țara.

de spanioli au protestat în Palma de Mallorca, pe 23 iunie, împotriva turismului excesiv
0

La începutul lunii iulie, barcelonezii i-au țintit pe turiști cu pistoale cu apă, scandând „tourists go home” (turiști, plecați acasă) sau că „Barcelona nu e de vânzare”. Căci 26 de milioane de vizitatori au rămas măcar o noapte în zonă, în 2023, cheltuind 12,75 miliarde de euro, conform datelor oficiale prezentate de CNN.

Totuși, pentru localnici aceste sume nu înseamnă bogăție, ci dimpotrivă, faptul că propriile lor orașe devin mai inaccesibile, atât din punct de vedere fizic, pentru că devin mai aglomerate, cât și financiar.

Cum s-a ajuns aici? Factorii sunt diverși, unii mai evidenți, alții, mai puțin: de la cei economici, până la cei care țin de climă.

Primul factor este dispariția sezonalității. În trecut, turiștii veneau doar pe timpul verii, dar pentru că acum, din cauza schimbărilor climatice – pentru că și iarna temperatura e ok -, turismul e continuu, nu mai avem sezon fără turiști. Iar asta are multe consecințe, prima fiind gentrificarea. Avem părți ale orașului care au oameni cu mai mulți bani, care își permit restaurante mai bune și care, indirect, îi expulzează pe localnici de acolo”, a explicat, într-o discuție cu Panorama, Jose Luis Molina, profesor al Universităţii Autonome din Barcelona, în departamentul de Antropologie Socială şi Culturală, care s-a ocupat de cercetări inclusiv despre migrația românilor în Spania.

„Gentrificarea” este, așadar, un proces de tip „Cenușăreasa”, în care o zonă mai săracă începe să se dezvolte brusc când acolo ajung oameni cu venituri mai mari și care duc la deschiderea de noi afaceri. Acest proces i se întâmplă de ani buni Barcelonei, sociologii care au realizat cercetări pe temă concluzionând că este, în mod clar, „un mecanism de excludere”.

65% dintre participanții la un studio din cariterul Gotic, din Barcelona, aveau cel puțin un prieten care se mutase din cartier, în 2015, conform unei cercetări Gant. 

Strada nu le zice doar turiștilor să plece, ci și expaților

Astfel, spaniolii au căpătat o boală grea: „turistofobia”, un sentiment puternic de respingere față de industria turismului. Odată cu ea, pe clădiri au început să apară tot mai des și mesaje adresate călătorilor, cel mai celebru fiind „Tourists go home”(Turiști, plecați acasă).

„În Gracia, cartierul în care locuiesc eu, ai «Tourists go home» pe mai multe clădiri, dar mai nou văzusem și cu «Expats go home». Acum, au modificat cu «Rich expats go home» (Expați bogați, plecați acasă). Ei zic, practic, că sunt împotriva celor care vin din UK, Olanda, Australia, SUA, țări unde traiul este mai scump, pentru ei Barcelona fiind mai ieftină. Chiar am văzut mai multe afișe de la un partid mai mic din Catalonia, a cărui temă principală pe agendă e a expaților care vin aici. Iar ei vor revendicarea cartierelor împotriva gentrificării”, a povestit, pentru Panorama, Adina, o româncă stabilită în Barcelona.

Pentru că locuiește în orașul lui Gaudi deja de ani buni, și ea resimte din greutățile de care spaniolii se plâng. De exemplu, seara evită zona centrului, inclusiv cartierul Gotic, pentru că „e pur și simplu măcel”. Spune că e atât de aglomerat, încât simți că tu însuți ești turist.

Nu prea mai poate mânca la restaurantele de acolo, pentru că majoritatea au devenit tourist traps (capcane pentru turiști), cu prețuri mari și calitate din ce în ce mai slabă.

„Și cu plaja e aceeași situație, mai ales acum, vara. Noi mai mergem la plajă toamna și primăvara, vara e mult prea aglomerat și nu mai simți că te bucuri”, adaugă Adina.

tourism
Afișaj al unei terase din cartierul Gracia, Barcelona/ Foto: Arhiva personală a Adinei.

Locuințele devin tot mai inaccesibile pentru spanioli

Dar nu mai e vorba doar despre „gentrificare”, ci și despre locuințe, despre traiul în sine. Iar asta e o problemă în toate orașele turistice din Europa. Profesorul Molina oferă un exemplu din propria experiență. În ultimele trei luni, a locuit în Toulouse, Franța, și a ales o locuință simplă, căci avea nevoie, după cum spune el, „doar de o saltea și loc pentru bicicletă”. Totuși, chiria era undeva la 800 de euro pe lună.

„Oamenii trebuie să plătească mai mulți bani, doar pentru că locuiesc în orașele lor. E uluitor ce sume de bani trebuie să plătești pentru nimic”, spune Molina.

Într-un studiu publicat de CaixaBank Research, companie care se ocupă de analize economice, pe baza unor criterii bine determinate, a reieșit că din 306 localități spaniole analizate, 21% sunt turistice. Printre ele se numără Madrid, San Sebastian, Barcelona, Valencia, Alicante, Malaga sau Marbella.

euro costă metrul pătrat al unei locuințe, în orașele turstice din Spania
0

Metrul pătrat al locuințelor nu este la un preț maxim istoric, căci în 2008 depășea 3.000 de euro. Un record istoric îl atinge însă, în prezent, diferența dintre costul metrului pătrat în orașele turistice și cel din orașele normale. În al patrulea trimestru din 2023, diferența era de 74,2%.

Extrapolând, ca localnic într-un oraș turistic e greu și să-ți vezi de rutina ta. În cazul barcelonezilor, din fericire, uneori a intervenit și primăria, care i-a ajutat pe alocuri să-și mai ducă viața și „sub acoperire”, după cum ne-a exemplificat Adina.

„Noi stăm relativ aproape de parcul Guell, unul dintre cele mai importante puncte turistice din oraș. Ei, faza e că parcul este situat în partea de nord a orașului și trebuie să urci niște străzi foarte abrupte, ca să ajungi la el. Dacă ești mamă cu cărucior sau persoană cu dizabilități, e foarte complicat. Cei care locuiesc pe partea cu străzile abrupte trebuie să ia autobuzul ca să ajungă acasă, dar autobuzele ajungeau să fie folosite de turiștii care vor în parc. Locatarii s-au plâns însă la primărie care a scos de pe Google Maps acel autobuz”.

Dincolo de preț și de aglomerația stradală, spaniolii din orașele turistice mai au însă o problemă atunci când își caută o casă. Trebuie să fie atenți ca nu cumva în blocul pe care îl aleg să se afle vreun spațiu de cazare, căci firul vieții normale s-ar putea să se rupă.

„Dacă tu ai un stil de viață obișnuit, adică unul în care dormi noaptea, că a doua zi mergi la job, atunci când cauți un apartament în Barcelona, trebuie să vezi dacă nu ai vreun Airbnb în bloc, pentru că asta presupune să ai turiști tot timpul în bloc, care pot fi mai mult sau mai puțin puși pe distracție. Aici e și o problemă cu blocurile, pentru că pereții sunt foarte subțiri și auzi ușor orice se petrece la vecini”, mai punctează Adina.

De altfel, autoritățile din Barcelona au anunțat că plănuiesc să interzică complet cazările de tip Airbnb până în anul 2028.

Atenție, cad britanici!

Asta susține și profesorul Molina, care spune că s-a ajuns aici inclusiv din cauza digitalizării și a faptului că noua generație de turiști este una eminamente digitală – un alt factor pe baza căruia au crescut protestele anti-turism în Spania.

În trecut, oamenii care beau mult alcool și aveau un comportament  mai puțin civic erau concentrați în zonele de coastă și în orașe specifice, care aveau agenții de turism din Marea Britanie. Acum însă, comportamentele non-civice sunt dominante în oraș. Ieși pe stradă și găsești oameni care beau foarte mult și care se comportă cum nu s-ar comporta în țările lor. Dincolo de lipsa unei educații, spun de digitalizare pentru că are impact asupra tuturor. Acum, toată lumea trebuie să aibă acel selfie și să facă lucruri extraordinare, precum săritul din balcon în balcon”.

Apropo de această ultimă experiență, oricât de bizar ar suna, încă din 2016, guvernul spaniol menționează pe site, pe pagina „sfaturi de călătorie”, ca turiștii să fie atenți la comportamentul pe balcoane, în urma a numeroase incidente destul de grave, în care vizitatorii săreau de pe un balcon pe altul sau din balcon, direct într-o piscină. Ba chiar au inventat și un termen pentru această experiență: balconing.

Guvernul spaniol menționează clar că în toate incidentele de tip balconing au fost implicați turiști britanici.

De altfel, presiunea turistică imensă, resimțită de Barcelona este din pricina britanicilor. Aceștia conduc detașat naționalitățile care vizitează Spania, după cum arată și datele Statista pe 2023.

de britanici au vizitat Spania, în 2023
0

Pe locul doi al iubitorilor de Spania se află francezii (aproximativ 11 milioane), urmați îndeaproape de germani (10 milioane).

Deși spaniolii îi consideră în general pe francezi o nație de nemulțumiți, totuși, britanicii au cea mai proastă reputație, din cauza comportamentului lor dirijat adesea de alcool.

„Britanicii sunt cei mai răi. Beau tot timpul, înjură, sunt cel mai rău tip de turiști”, confirmă și profesorul Molina.

Inclusiv ambasadorul Marii Britanii în Spania, Hugh Eliott, și-a îndemnat conaționalii să se poarte mai responsabil în vacanțe: „În timpul vacanțelor, vrem să ne simțim bine, în special tinerii. Asta înseamnă să înțelegem ce este responsabilitatea, responsabilitatea ca oaspeți, pentru că noi, străinii, suntem oaspeți aici, în Spania și Calvia (localitate din Mallorca –n.r.), e o chestiune de a ști cum să te comporți cu responsabilitate în timp ce te simți bine. Turismul de aici e un tip de turism care apreciază destinația”.

Fără reglementări, turiștii vor veni ca într-un parc de distracții

Totuși, profesorul Molina adaugă că nu trebuie înțeles că turiștii britanici sau de oricare altă naționalitate nu se mai pot bucura de Spania. Problema spaniolilor este turismul agresiv. „Dacă nu umbli dezbrăcat, zâmbești și spui «te rog» și «mulțumesc», dacă te comporți într-un mod obișnuit, te vei putea plimba nederanjat”, spune el.

tourism
Spaniolii nu mai vor turismul făcut fără cap, dar îi primesc pe refugiați cu brațele deschise/ Sursa Foto: Arhiva personală a Adinei

Asta pentru că spaniolii se simt furați, deposedați de propriile locuri și ca și cum ei înșiși ar fi niște elemente decorative într-un „parc tematic”. Căci, dacă localnicii nu rămân acolo sau nu se mai pot comporta cum o fac în mod obișnuit, păstrându-și obiceiurile, atunci e ca și cum ai merge la Disneyland, crede Molina.

„E  vorba despre a avea experiențe reale, cu localnici reali și cu mâncare reală. Un exemplu interesant este că, din cauza turismului excesiv, nu mai avem în Barcelona meniul zilei ca în trecut, când mergeai la ora 13 sau 14 și aveai un aperitiv, un fel principal și desert, cu apă sau vin. Acum e o singură tură de mâncare care cuprinde tot felul de lucruri”, povestește Molina.

„E o formă de colonizare”, spunea, în acest sens, și urbanistul spaniol Angelos Varvarousis, într-un articol Financial Times.

Și nu e deloc o exagerare acest termen, pentru că dincolo de tot ce s-a spus până în acest punct, spaniolii sunt afectați și în feluri mult mai profunde de cohortele de turiști nereglementate prin taxe sau cote mai dure.

Un exemplu este apa. În Catalonia, în ultimii ani, au fost probleme cu seceta severă. Chiar la începutul acestui an, în februarie, a fost declarată urgență de secetă, când rezervoarele au ajuns la o capacitate de doar 16%, după trei ani cu ploi sub media anuală obișnuită.

„Asta în timp ce turiștii stau în hoteluri și cazări, irosind o cantitate incredibilă de apă, pentru piscine, dușuri, pentru tot felul de lucruri. Un alt lucru care pare gratis, dar nu e”, mai spune profesorul Molina.

În mod ironic, în toate aceste proteste, aliații cetățenilor spanioli  au început să fie hotelurile care își plătesc taxele, spre deosebire de mulți particulari care fentează legea.

Spaniolii nu vor dispariția turismului care de altfel este unul dintre stâlpii economiei naționale, reprezentând 11,7% din PIB-ul țării.

Ce își doresc, în schimb, este un turism puternic reglementat. Printre primele propuneri, la îndemână de altfel, se numără reglementările la nivel local, în primul rând pentru a evita abuzul spațiilor publice.

Una dintre soluții a fost, în Barcelona, cea menționată de Adina, în care autobuzul spre Guell a fost scos de pe Google Maps. Apropo tot de parc, pentru a-l vizita, acum se pot cumpăra doar bilete online, o altă modalitate de a evita îmbulzeala călătorilor.

În unele zone din insule, nu se mai poate bea decât în locațiile autorizate, iar în San Sebastian, de pildă, tururile de grup pot fi de maximum 25 de persoane.

Au crescut în multe zone și amenzile pentru urinat în stradă sau în mare.

„Da, e versiunea Trump a lucrurilor, cu lupte pe față, cu societatea mai polarizată, e și niște ură, sunt și niște comportamente nesustenabile, e o țară mare, cu afaceri mari”, punctează Jose Luis Molina.

Antropologul adaugă că este vorba și de o pierdere a răbdării din partea spaniolilor care cer de ani de zile să se simtă mai bine în orașele lor, ca turiștii să aibă un comportament adecvat, ca toată cultura locală să se păstreze intactă și altele.

Deși au fost politicieni care s-au implicat în această luptă, precum activista Anna Colau care a căutat să interzică Airbnb-urile, de exemplu, aceștia au pierdut în fața „lobby-urilor mari”. Totuși, cu noul guvern, poate lucrurile se vor schimba, speră profesorul Molina și conaționalii săi.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x