Într-un context marcat de crize suprapuse — economică, climatică și alimentară — risipa alimentară devine mai mult decât o problemă de conștiință individuală. Este o chestiune de securitate, sustenabilitate și echitate. În timp ce milioane de europeni se confruntă cu creșterea prețurilor la alimente și dificultăți în accesul la produse de bază, tone de hrană încă ajung la gunoi. Reducerea risipei alimentare în gospodării nu mai este doar un gest responsabil, ci o urgență socială și ecologică.

În 2022, România se află pe locul 3 în clasamentul european al deșeurilor alimentare generate de gospodării, cu 99 de kilograme per locuitor. Este o creștere față de 2020, când media era de 86 de kilograme.

Potrivit Eurostat, gospodăriile din Uniunea Europeană au generat 54% din totalul deșeurilor alimentare în 2022. Restul de 46% provine din etapele superioare ale lanțului de aprovizionare cu alimente, cum ar fi producția primară, procesarea, distribuția sau sectorul HoReCa.

Media europeană a deșeurilor alimentare generate la nivelul gospodăriilor este de 68 de kilograme per locuitor, fiind vorba în principal despre deșeuri biodegradabile, menajere și similare. În total, în 2022, UE a produs peste 59 de milioane de tone de deșeuri alimentare, dintre care 32 de milioane de tone au fost generate în gospodării.

Cantitatea de deșeuri alimentare din gospodării este de peste două ori mai mare decât cea provenită din producția agricolă și din fabricarea produselor alimentare și a băuturilor. În aceste sectoare, însă, există strategii clare de reducere a risipei, cum ar fi valorificarea subproduselor rezultate în urma procesării.