NOI AM FĂCUT UN SPITAL ȘI PROPRIETARUL LUI E STATUL ROMÂN

Ce se va întâmpla cu spitalul construit de asociația Dăruiește Viață după ce va fi dat în folosință

Computer Hope Guy
Spitalul va deservi toată zona de sud a României. FOTO: Enrico Brodoloni/ Dăruiește Viață

În ultimii patru ani am asistat la un fenomen unic în România: o solidarizare fără precedent a cetățenilor și a unor firme private care au încredințat, în total, 30 de milioane de euro unui ONG pentru construirea unui spital de la zero. La scadență, țara primește spitalul, iar donatorii se întreabă ce se va întâmpla odată ce acest simbol al schimbării de mentalități va ajunge în managementul sistemului public de sănătate.

La sfârșitul acestui an, spitalul de copii construit în timp record de asociația Dăruiește Viață va fi dat în folosință. Beneficiarul de drept al unității sanitare este statul român, proprietar al terenului pe care s-a ridicat clădirea de nouă etaje.

Spitalul a fost construit cu sprijinul a peste 350.000 de români și 7.000 de firme. Planul inițial, respectat în planul de construcție, permite amplasarea a 180 de paturi pentru pacienți. Numărul real al paturilor montate atunci când spitalul va fi predat statului ar putea fi, însă, mult mai scăzut, spun reprezentantele asociației. Motivul este dorința de eficientizare a actului medical. În funcție de numărul de paturi va fi stabilit și numărul de medici care vor fi angajați.

Spitalul este dotat cu aparatură de ultimă generație, are săli de operație gândite în cel mai mic detaliu, mobilier ergonomic și, cel mai important, saloane care le permit copiilor să fie însoțiți de părinți atunci când trec prin experiența spitalizării. Tot pentru cei mici, echipele de arhitecți și proiectanți au gândit o zonă de relaxare, în care aceștia se pot juca în voie atunci când sunt internați, dacă starea lor de sănătate o permite. În spital va funcționa inclusiv un cinematograf pentru copii.

Din iunie 2018 și până în prezent, pentru proiect s-au cheltuit în jur de 25 de milioane de euro. În conturile asociației mai sunt încă cinci milioane de euro, care vor fi folosiți pentru finalizarea spitalului. De la înființare, în 2012, asociația a mai avut proiecte separate, cum ar fi modernizarea unor secții din spitalele publice, dotarea lor sau construirea spitalelor modulare în pandemie. În total, pentru astfel de proiecte s-au strâns donații de 13 milioane de euro.

Aflat în etapa finală de construcție, clădirea din curtea Spitalului de Copii Marie Curie din Capitală ar fi trebuit să-i primească pe micii pacienți încă din această lună. Termenul a fost însă prelungit cu câteva luni din cauza pandemiei și a războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Pentru a înțelege ce se va întâmpla cu spitalul în continuare, cine va fi responsabil de angajări și de plata salariilor, dar și care sunt următorii pași din proiect, Panorama a stat de vorbă cu cele două fondatoare ale asociației Dăruiește Viață.

Drumul de la trei la nouă etaje

„Când am început, spitalul era un proiect cu trei etaje, mai mic”, își amintește Oana Gheorghiu, vicepreședintele asociației Dăruiește Viață. Și-au propus atunci să finalizeze spitalul în doi ani. Au trecut patru și spun că încă mai e de lucru. O mare contribuție aici a avut-o pandemia, care a încetinit nu doar lucrările, ci și livrările de echipamente.

„Toate lucrurile au mers mai greu”, continuă Oana Gheorghiu.

Deși asociația a avut parte de numeroase provocări pe durata desfășurării proiectului, coordonarea echipelor de arhitecți – constructori – proiectanți a fost, de departe, cel mai dificil lucru. În fiecare etapă din proiect, au avut și know-how din străinătate, povestesc fondatoarele Dăruiește Viață.

Mărturisesc că de mare ajutor la discuțiile foarte tehnice le-a fost experiența lor din proiectele anterioare, în care au renovat, tot cu ajutorul donațiilor, secții de oncologie din diverse spitale din țară. Iar faptul că au mai lucrat în trecut cu autoritățile a fost un mare plus pentru că și-au putut seta așteptările în mod corespunzător.

„N-am mai făcut nici noi un spital până acum și nici România nu are o experiență de genul ăsta”, a povestit Oana Gheorghiu.

Tocmai din acest motiv, cooptarea în proiect a unei singure firme care să aibă experiență în construcția de la zero a unui spital s-a dovedit a fi o misiune aproape imposibilă. Au găsit o arhitectă a cărui vis era să facă un spital. Au luat-o în proiect, fiind convinse că e cea mai bună alegere. Și așa a fost.

Încetul cu încetul, proiectul a început să prindă contur și au decis să lucreze cu mai multe companii în paralel, fiecare specializată pe bucățica ei, pentru a putea avansa și pentru a respecta termenul autoimpus chiar de asociație.

În unele zile, în clădirea din spatele Spitalului de Copii Marie Curie din Capitală lucrau chiar și 120 de muncitori simultan. Și nu e de mirare. În spital, care are o terasă tehnică de 100 de tone, vor fi, în final, peste 2.500 de corpuri de iluminat și peste 2.000 de prize – asta, ca să avem doar o unitate de măsură care să ne redea dimensiunea proiectului. Chiar și acum, în faza finală, șapte furnizori diferiți se aflau pe șantier în timpul vizitei Panorama.

„E o întrepătrundere de lucruri pe care la început nu o vezi. Vine constructorul, vine și proiectantul de instalații, vine și mobilierul. Și se așteaptă unii pe alții. Sunt atât de multe detalii pe care, pur și simplu, nu știi să le anticipezi. Echipele sunt foarte dedicate și vor ca totul să iasă foarte bine, caută soluția cea mai bună și asta durează foarte mult. De pildă, încă lucrăm la mobilier pentru că fiecare centimetru care nu s-a respectat se vede acolo. Însă avem un grafic care ne dă certitudinea că la finalul anului spitalul va fi gata”, completează Oana Gheorghiu.

Cheltuielile neprevăzute și majorările de costuri

Din iunie 2018 și până în prezent, au apărut pe lista de cheltuieli multe lucruri care nu se aflau în planul inițial. Pentru ca noul spital să fie funcțional, a fost nevoie de construcția unei noi centrale termice pe terenul pus la dispoziție de Spitalul de Copii Marie Curie. O altă cheltuială neprevăzută a constituit-o și stația de ozonare pe care fondatoarele Dăruiește Viață au fost nevoite să o bugeteze pentru ca spitalul să funcționeze adecvat.

Situația financiară a fost într-o constantă dinamică, mai ales că majorările de prețuri – cu procente de 20 – 30% – la materiale de construcții, aparatură și echipamente au fost resimțite din plin.

„Am trecut prin măriri de buget pe care noi nu le-am anticipat”, spune și Carmen Uscatu, președintele asociației Dăruiește Viață.

Echipamentele aduse în spital sunt scumpe și sunt comparabile ca preț sau poate chiar mai sus decât ce cumpără statul român, admit Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Explicația lor e simplă: echipa de proiect a analizat în detaliu durata de viață a aparatelor, ce pot face acestea în timp.

Dar, cel mai important, Dăruiește Viață a achiziționat, odată cu aparatura, și servicii de mentenanță ale echipamentelor, pe o perioadă de 10 ani, situație foarte rar întâlnită la spitalele de stat din România.

„Nu avem aceleași standarde de calitate cu statul. Probabil că, dacă comparăm strict prețurile între ele, e posibil ca noi să fi plătit mai scump. Nu am cumpărat lucruri ieftine. Am încercat să îmbinăm tehnologie de ultimă oră cu legislație din anii ‘70 și cu normative europene. Ce facem noi e ca un dans pe sârmă”, mărturisește Carmen Uscatu.

Susține că, pentru ca proiectul să fie dus la bun sfârșit, la standarde europene, va mai fi nevoie de bani. Și, pentru a-i obține, nu exclude ideea de a demara o nouă campanie de strângere de fonduri în viitorul apropiat.

De aceea, Dăruiește Viață a ales să rămână într-un dialog permanent cu cei pe care i-au implicat de la bun început în proiect, inclusiv cu reprezentanții marilor companii, cum este OMV Petrom, care a donat 10 milioane de euro pentru construcția noului spital.

„Construcția spitalului nu înseamnă doar finalizarea clădirii în care ne aflăm”, povestește Oana Gheorghiu.

Campus medical ca în străinătate

Concret, după ce clădirea modernă va fi dată în folosință, ea va găzdui secții din Spitalul de Copii Marie Curie, care se vor muta în întregime în noul spital, cu tot cu personalul aferent. Printre secțiile care vor beneficia de infrastructura modernă și dotările de ultimă generație din noua clădire se numără oncologia, neurochirurgia și terapia intensivă. Chiar și o parte din blocul operator din vechiul spital va fi amplasată în noua clădire.

Singura secție nou-înființată va fi secția de radioterapie, dotată cu un bloc operator unic în România, extrem de scump, făcut doar din sticlă.

Intenția e ca, într-un orizont de timp de cinci-zece ani, asociația Dăruiește Viață să poată construi o a doua clădire, tot pe terenul Spitalului de Copii Marie Curie din Capitală, în care să fie aduse și restul secțiilor.

Actuala clădire în care funcționează spitalul are mari șanse să fie transformată în spații de cazare pentru părinții copiilor bolnavi, săli de training pentru viitorii medici și chiar într-un centru care să permită reluarea cercetării medicale.

„Visăm să avem un campus medical aici, așa cum vezi în străinătate”, spune Carmen Uscatu, președintele asociației Dăruiește Viață.

Doctorii de la Spitalul Dăruiește Viața vor fi angajați și plătiți de stat

Cadrele medicale care vor fi transferate în spitalul construit de donatori vor fi plătite tot cu bani de la Spitalul Marie Curie, unitate sanitară care va fi responsabilă și de noile angajări, acolo unde ele se vor impune. Spitalul Marie Curie aparține, la rândul său, statului român, prin Ministerul Sănătății.

Pentru moment, singura secție în care va fi nevoie de personal suplimentar, ea fiind lărgită, este secția de oncologie. Dacă din perspectiva resurselor umane lucrurile par a fi destul de clare, nu același lucru se poate spune despre normativul de paturi.

Clădirea construită de Dăruiește Viață are o capacitate de 180 de paturi, dar numărul real de paturi ar putea fi mai mic, atrag atenția reprezentantele asociației. De ce? Pentru că un număr mare de paturi înseamnă „risipă și ineficiență”, iar marea dorință este mutarea piramidei de servicii medicale cu focus pe internările de zi, în ambulator, atunci când este posibil.

Totuși, legislația din România prevede că personalul medical dintr-un spital de stat e angajat în funcție de numărul de paturi.

„Angajările, salariile, gestionarea – toate vor ține de Ministerul Sănătății. Ce construim noi e un spital de stat care va funcționa în sistem public de sănătate. Vrem, totuși, să facem un pas în față. Să propunem un alt fel de a face lucrurile”, arată Carmen Uscatu.

Cheia este parteneriatul public-privat

Pasul în față despre care vorbesc fondatoarele Dăruiește Viață este, de fapt, un parteneriat pe care cele două l-au propus Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, pe 12 iulie 2022. Pe scurt, e vorba de un proiect pilot prin care asociația Dăruiește Viață vrea să testeze un alt fel de a face management, fie că e vorba de management de spital, fie că e vorba de management al resursei umane.

Și nu își doresc ca proiectul pilot să se desfășoare în tot Spitalul Marie Curie din Capitală, ci strict în clădirea construită cu banii strânși din donații de la societatea civilă și din mediul privat. Rezistența, însă, vine tocmai din partea cadrelor medicale care, spun Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, și-ar dori să lucreze cu echipamente noi, dar fără să li se impună un nou mod de lucru, mai eficient și în sprijinul bolnavului.

„Medicii și-ar dori să lucreze cu dotări superioare, aparatură de ultimă generație, dar să nu schimbe nimic”, spune Carmen Uscatu.

Ea adăugă că proiectul pilot prevedea ca spitalul să funcționeze fără hârtii, complet informatizat, dar s-a renunțat pentru moment la măsură, din lipsă de asumare.

Marea miză a parteneriatului propus de asociația Dăruiește Viață Ministerului Sănătății – proprietarul de drept al clădirii -, este aceea de a face parte din board și de a avea un cuvânt de spus în luarea deciziilor ce privesc spitalul.

„Nu avem, formal, nicio putere în acest spital și încercăm să găsim o modalitate de a colabora. În străinătate e invers. Cele care administrează spitalele sunt ONG-urile, în timp ce statul vine cu regulile. Întotdeauna o entitate privată va ști să administreze pentru că trebuie să vină cu bani”, a declarat Carmen Uscatu.

Revoluția tăcută a societății civile

Reprezentantele Dăruiește Viață au explicat pentru Panorama că, deși este dificil să duci la final un proiect atât de mare, este în același timp foarte motivant. Pentru că, în definitiv, beneficiarul nu este statul, ci pacienții, care se pot trata în condiții similare cu cele din străinătate. Greul se simte în special atunci când sprijinul statului lipsește cu desăvârșire și tocmai autoritățile sunt cele care pun bețe în roate.

„Ai forța societății civile care te împinge în față și ai forța cealaltă, statul, care te ține pe loc sau care te trage înapoi. E foarte greu. Noi suntem ca în menghină. Statul nu a ajutat cu nimic în acești ani. Din contră, dacă a putut să împiedice lucrurile, a făcut-o”, punctează Oana Gheorghiu.

ONG-ista mărturisește că, dacă ar fi știut de la bun început care vor fi provocările, cel mai probabil că nu s-ar fi înhămat la un astfel de proiect. În același timp, recunoaște că este profund impresionată de votul de încredere primit de la românii care au donat bani pentru construcția spitalului.

„Faptul că am reușit împreună să declanșăm mișcarea asta, că am sădit această speranță în sufletele oamenilor ne ajută să mergem mai departe. Când dai presiunea deoparte, cel mai frumos lucru e să-i vezi pe donatori că spun: ăla e spitalul meu”, conchide Carmen Uscatu, președintele asociației Dăruiește Viață.

Câte spitale a construit statul român după Revoluție

Primul spital construit de stat după revoluție a fost Institutul Regional de Oncologie de la Iași. Decizia de a pune bazele unui spital de la zero a fost luată în 1996. Instituția a fost dată în folosință în 2012 și dispune de 300 de paturi. Al doilea spital construit de la zero după revoluție este Spitalul Mioveni, inaugurat în 2019. Unitatea sanitară dispune de 250 de paturi și are șase etaje.

România s-a mai angajat că va construi de la zero trei mari spitale regionale: unul la Iași, unul la Craiova și altul la Cluj Napoca. În luna iunie, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara public că spitalele regionale ar trebui să fie gata până la finalul lui 2026 – 2027.

Zilele trecute, am părut foarte aproape de a avea pe masă planuri pentru construcția a zeci de spitale noi, prin Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În realitate, a fost vorba de o bâlbă. După ce Ministerul Sănătății a anunțat că vor fi costruite cel puțin 25 de spitale noi până în 2026, secretarul de stat Adriana Pistol, din cadrul aceleiași instituții, a declarat că cele 25 de unități sanitare nu vor fi înființate de la zero, ci vor trece prin diverse îmbunătățiri. După o discuție purtată cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a revenit cu un comunicat de presă, anunțând că în lista de investiții din PNRR se regăsesc, de fapt, și spitale care vor fi nou înființate, respectiv construcții noi: Institutul Regional de Oncologie Timișoara sau Spitalul Regional de Urgență Brașov.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Claudia Spridon

    Are 12 ani de experiență în presă, fiind specializată în domeniul Sănătății. A lucrat timp de șapte ani în redacția ziarului Adevărul, unde și-a extins expertiza și pe domeniile Eveniment și Social. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a scris pentru Ziare.com. Activitatea sa jurnalistică a fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. Pasionată de politicile de sănătate publică, Claudia a co-fondat în 2012 Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc