Perdea de fum

„Ceața misterioasă”. Cum a apărut ca din aer o nouă teorie a conspirației și ce trebuie să știm

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

La sfârșit de 2024, multe zone ale lumii, din America de Nord până în Europa, au fost acoperite de un strat dens de ceață. Plapuma groasă de umezeală a creat neplăcerile obișnuite, precum vizibilitatea redusă care a dus la întârzieri de zboruri în state precum Marea Britanie, Polonia sau Țările de Jos. 

Însă de această dată ceața a provocat și un alt fenomen, alimentat de postările de pe rețelele sociale: un val de teorii ale conspirației. Oameni din mai multe țări, precum SUA, Canada sau Marea Britanie, au început să susțină că ceața este plină de chimicale și că i-a îmbolnăvit. Alții au mers mai departe și au spus că marile puteri au așternut-o pentru a putea muta armament militar sau că încearcă, pur și simplu, să ne ucidă, aducând ca argument un experiment militar din anii ’50.

Un bărbat din Florida, de exemplu, s-a plâns că, în urma contactului cu ceața, ar fi început să strănute, într-un episod de alergie care ar fi durat aproximativ trei ore. De asemenea, i s-ar fi umflat ochii, ar fi făcut febră și l-ar fi durut stomacul. În clipul video postat, bărbatul luminează ceața cu o lanternă, exclamând că e ceva anormal, din cauză că se văd particule mari și albe în aer.

Lipsite de bază științifică, astfel de teorii ajung să distorsioneze raportarea la realitate a numeroși oameni. Aceștia pot ajunge să creadă în teorii fanteziste, ignorând pericolele reale, precum răul pe care ni-l facem noi înșine prin poluare. Un cercetător în domeniul fizicii atmosferei arată pentru Panorama care explicații sunt plauzibile și care nu atunci când vorbim despre ceața densă din ultima perioadă.

S-o luăm de la început: ce e ceața?

Ceața e fenomenul meteorologic care presupune o aglomerare de particule de apă care se află în suspensie în atmosferă, aproape de suprafața solului. Particulele albe din aer nu sunt, așadar, altceva decât particulele de apă în suspensie  ajunse la saturație maximă, motiv pentru care devin vizibile în lumină.

De altfel, nu e nimic bizar în faptul că avem ceață concomitent în mai multe zone ale lumii, după cum a explicat pentru Panorama Bogdan Antonescu, cercetător în fizica atmosferei:

„Da, e posibil să ai ceață în mai multe locuri, mai ales că este sezonul rece și crește probabilitatea să apară. Deci poți să o ai oricând în principiu, și poți să o ai în diferite zone din lume. Cu atât mai mult în anumite perioade, cum a fost, de exemplu, la noi, în noaptea de Revelion. Când tragi cu petarde, cu artificii, particulele astea fine, care rămân de la ele, ajung în atmosferă și pe ele începe condensarea. Și atunci e intensificată ceața, apare o ceață mai groasă”.

Trecutul care ne bântuie, dar cu doar un sâmbure de adevăr

Mulți dintre adepții teoriei „ceții misterioase” fac trimitere și la un episod din decembrie 1952, din Marea Britanie, care a rămas în istorie drept „Marele smog”. Atunci, o pâclă deasă a acoperit Londra, iar în urma se crede că au murit între 4.000 și 10.000 de oameni, conform National Geographic.

Însă există o diferență crucială: smogul este un tip de poluare a aerului, în care avem o concentrație mărită de poluanți care se suprapune peste ceea ce se numește inversiune termică, un fenomen meteorologic caracterizat prin temperaturi mai scăzute la altitudini mici comparativ cu cele de la altitudini mai mari. Practic, acest fenomen, în combinație cu chimicalele din aer, a produs, în urmă cu șapte decenii, smog în Londra.

Trebuie amintit că orașul își baza pe atunci producția de energie și căldură pe centralele de cărbune. Cu alte cuvinte, așa-numita ceață ucigașă era rezultatul poluării intense provenite în special de la sobe, unde cărbunele conținea și sulf care, prin ardere, producea dioxid de sulf. Acesta are un miros înțepător și irită mucoasele.

Se face această paralelă cu episodul din 1952, pentru că mulți internauți s-au plâns că s-au îmbolnăvit după ce au ieșit afară când era ceață.

Adevărul este că ne putem îmbolnăvi de la ceața normală, fără ca vreo forță malefică să pună la cale un plan de ucidere în masă.

Mediul umed care caracterizează ceața ne poate exacerba un început de bronșită, de pildă. Umiditatea crescută din ceață poate împiedica evaporarea secrețiilor respiratorii, ceea ce favorizează proliferarea bacteriilor și virușilor.

Dacă la asta adăugăm și faptul că ceața poate prinde și diverși contaminanți din aer, efectele pot fi, evident, mai dăunătoare. Ceea ce se și întâmplă. Organizația Mondială a Sănătății avertiza încă din primăvara anului 2022 că 99% din populația lumii respiră un aer poluat, care depășește limitele recomandate de cercetători.

milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului
0

„De asta dau exemplul cu petardele de Revelion. Pe tot ce înseamnă particulele astea mici în suspensie, în atmosferă, încep picăturile să se formeze, nuclee de condensare se numesc. Și atunci, dacă ai mai multe astfel de particule, poți să ai o ceață mai densă”, adaugă Antonescu.

Am avut această combinație și în București, în decembrie, după câteva zile de temperaturi sub 10 grade Celsius. Nivelul poluării a crescut cu până la 85%, ca urmare a combinației de ceață cu trafic intens, încălzirea locuințelor și praf industrial.

Se poate produce ceață artificială?

Această întrebare, frecvent vehiculată, este exploatată la maximum în teoria conform căreia niște actori din umbră ar fi creat artificial ceața din ultima vreme. Se poate așa ceva? Da. O face cineva? Extrem de puțin probabil.

„Poți să construiești ceață artificială, se face pentru spectacole, de exemplu. Dar este foarte complicat de făcut la scară mare. Mai ușor e să disipezi ceața decât să o creezi - au făcut-o, dacă nu mă înșel, chinezii, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing. E ușor să scoți ceața dintr-o regiune, dar să o așezi undeva anume e foarte greu. Nici nu văd de ce ai face-o, pentru că, dacă vrei să o creezi ca să faci rău unor oameni sau, cum s-a mai spus, pentru acoperire, ca să transporți armament, dacă îți bate vântul, ceața aia s-a disipat. Asta nu poți să controlezi”.

Cercetătorul nu crede nici în teoria îmbolnăvirii intenționate a oamenilor prin intermediul ceții. Oamenii se pot îmbolnăvi din cauza poluării standard, care se poate acumula cu ceața ca mediu favorizant. „Atunci când ai ceață, ai o atmosferă cât de cât stabilă, pentru că în principiu nu bate vântul care să disipeze poluarea”, arată Bogdan Antonescu.

Modificarea vremii e dezbătută internațional

Când vine vorba de modificarea vremii în general, toate statele lumii acționează cu multă prudență. E adevărat, se fac, de exemplu, însămânțări ale norilor pentru combaterea secetei, procedeu la care s-a înhămat și România de altfel și despre care Panorama a scris.

„Tot ce înseamnă modificarea vremii este nereglementat la nivel internațional. Orice lucru de genul ăsta este interzis în principiu, pentru că poți să faci un fenomen la tine în țară, dar care să treacă cumva granița și să provoace chestii urâte în altă parte”, completează Bogdan Antonescu.

Acesta este și motivul pentru care guvernul spaniol a cerut explicații vecinilor marocani pentru planurile acestora de însămânțare a norilor, pentru care s-au făcut investiții de 15 milioane de euro între 2021 și 2023.

Totuși, „modificarea vremii” este prea mult spus pentru ce pot face oamenii în acest moment, fiindcă natura e încă de neîmblânzit. Nu doar în cazul ceții e dificil, după cum a explicat Bogdan Antonescu, ci și în cazul ploii, deoarece însămânțarea norilor se poate face doar folosind nori denși, aflați la altitudine joasă. Dar câtă ploaie va cădea ține strict de vaporii de apă prezenți în nori, iar unde cade ploaia de curenții de aer.

Articol editat de Raluca Ion


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
4 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x