Alba-neagra cu cereale în Marea Neagră, ironia comandourilor afgane recrutate de Rusia și extinderea NATO cu năbădăi

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din Ucraina, Panorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte de săptămâna aceasta. În continuare, o adaptare a newsletter-ului nostru săptămânal, la care vă puteți abona AICI.

Teama de a intra într-o criză energetică fără precedent, despre care se vorbește insistent în ultimele săptămâni și pentru care se caută soluții la nivel european, este dublată de frica legată de o criză alimentară. Aprovizionarea cu cereale din Ucraina pentru piețele internaționale, care și așa sunt sufocate pe timp de război, a fost pusă din nou la încercare, în această săptămână.

Coridorul verde de transport al cerealelor pe Marea Neagră a fost pus sub semnul întrebării, timp de câteva zile, după ce Rusia a spus că se retrage din acordul cu Ucraina (susținut de ONU și de Turcia), privind exportul de cereale. Acuzațiile au curs de ambele părți. Transporturile s-au reluat totuși, dar din nou a apărut teama că un blocaj ar putea declanșa o foamete, ale cărei consecințe cu greu ni le putem imagina acum, când avem încă burta plină.

Pe frontul de luptă, circulă informații că își vor băga nasul noi actori. Rămășițe ale forțelor speciale din Afganistan, pe care le recrutează gruparea rusească de mercenari Wagner, care operează în Donbas încă din 2014. Războiul nu ține cont de nimic: o țară care a ținut piept rușilor într-un război de aproape 10 ani ajunge să fie sursă de luptători pentru Rusia, oameni antrenați de SUA și UK să lupte contra talibanilor.

Tot în plan militar, extinderea NATO cu Finlanda și Suedia este în continuare blocată de Turcia și Ungaria. Sunt singurele două state aliate care nu au ratificat cererea de aderare a celor doi nordici.

Alba-neagra cu transportul de cereale în Marea Neagră

Un atac cu dronă lansat asupra unor nave rusești din Marea Neagră a fost pretextul pentru ca Rusia să oprească exportul de cereale ucrainene pe mare, până la securizarea coridoarelor de transport.

Oficialii ruși au anunțat că Moscova se retrage din acord, deoarece Ucraina, „cu participarea unor experți din Marea Britanie”, a folosit drone pentru a ataca „navele din Flota Mării Negre și navele civile care au fost implicate în asigurarea securității pentru ‘coridorul verde’”, relatează jurnaliștii de la publicația independentă Meduza, într-un articol intitulat „Opriți jocurile foamei”.

De partea cealaltă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, au amintit că Rusia nu și-a respectat oricum cuvântul în acest acord: încă din septembrie și octombrie, Rusia a împiedicat 176 de nave care transportau alimente să treacă prin acest coridor maritim.

By suspending its participation in the grain deal on a false pretext of explosions 220 kilometers away from the grain corridor, Russia blocks 2 million tons of grain on 176 vessels already at sea — enough to feed over 7 million people. Russia has planned this well in advance 1/2

— Dmytro Kuleba (@DmytroKuleba) October 30, 2022

„Algeria, Egipt, Yemen, Bangladesh, Vietnam – acestea și alte țări ar putea suferi o nouă agravare a acestei crize alimentare, provocată intenționat”, a mai spus Zelenski.

Până acum, circa 9 milioane de tone de produse de agricultură din Ucraina au putut fi exportate pe piețele internaționale, scrie Financial Times.

Totodată, jurnaliștii publicației britanice atrag atenția că multe dintre statele africane și din Orientul Mijlociu se aliniază părerilor Moscovei. Ele susțin ideea Kremlinului, că sancțiunile sunt cauza pentru blocajul cerealelor și nu invadarea Ucrainei.

Nici nu este de mirare, pentru că președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia are capacitatea de a asigura volumul de cereale livrat de Ucraina statelor sărace, în cazul în care înțelegerea internațională nu rezistă.

Pentru că navele care transportă cereale au continuat să iasă din porturile ucrainene și în cele două zile în care Rusia s-a retras din acord, reprezentanți ai administrației Zelenski au spus că „încercările de șantaj și ultimatumurile” Rusiei au eșuat. Kievul, ONU și Turcia au demonstrat că acest coridor „poate funcționa și fără participarea Kremlinului”.

Exemplul rar de cooperare în vreme de război, între Ucraina și Rusia, sub brokerajul ONU și al Turciei, s-a dovedit a fi extrem de fragil. Până la urmă, la insistențele internaționale, Rusia a fost de acord să revină în acordul cu Ucraina. Chiar dacă blocajul a durat doar câteva zile, este un semnal că pericolul apariției unei crize alimentare la nivel mondial nu poate fi exclus.

Dacă vreți să citiți mai multe despre jocul complicat al cerealelor în Marea Neagră, găsiți aici materialele din Meduza și Financial Times.

Ironie de război: comandouri afgane, antrenate de americani, merg să facă bani sub steagul Rusiei

Recrutarea de forțe care să lupte de partea Rusiei se face din cele mai neașteptate locuri. Grupul privat de luptători Wagner încearcă să recruteze comandouri din Afganistan, antrenate mai demult în SUA. Dar și forțe de securitate care au fugit în Iran, în urma preluării puterii de către talibani, a spus pentru Radio Free Europe/Radio Liberty, generalul Abdul Raouf Arghandiwal, un fost oficial al Ministerului afgan al Apărării și comandant al Corpului de elită al armatei afgane, 207 Zafar.

Potrivit generalului afgan, aproximativ 15 foste comandouri afgane s-au alăturat deja grupului paramilitar Wagner. Alte mii de luptători ar putea fi recrutați cu ajutorul Iranului, pentru a merge pe frontul din Ucraina. Planul ar fi ca în prima fază să fie recrutați o mie de oameni și încă pe atât într-o a doua etapă. Și „de a continua treptat acest proces”, a mai spus generalul afgan, prin telefon din Statele Unite, pentru Radio Azadi al RFE/RL.

Pe de altă parte, nu există nicio altă confirmare, nici din partea Kievului, nici din alte surse, legată de prezența unor soldați afgani pe terenul de luptă din Ucraina.

Informația apare în contextul în care, deși Rusia a acaparat inițial bucăți mari din Ucraina, în ultimele luni se confruntă cu pierderi semnificative de teritorii și de militari, ca urmare a contra-ofensivei de succes a Ucrainei.

Grupul de mercenari Wagner, patronat și finanțat de oligarhul rus Evgheni Prigojin, care are susținerea lui Putin, a mers să lupte în estul Ucrainei, încă din 2014, pentru a-i ajuta pe separatiștii pro-ruși să înlăture forțele ucrainene, amintește BBC. Serviciile de informații militare britanice afirmă că 1.000 de mercenari Wagner se află în prezent pe frontul din Ucraina.

Citiți mai multe despre migrația luptătorilor afgani în Ucraina, în materialul din RFE/RL.

„Alo, Turcia? Alo, Ungaria?” Suntem noi, Finlanda și Suedia. Vrem în NATO

„Toți ochii sunt acum ațintiți asupra Ungariei și Turciei. Așteptăm ca aceste țări să ratifice cererile noastre. Cred că ar fi important ca acest lucru să se întâmple de preferință cât mai curând”, a declarat Sanna Marin, premierul Finlandei, la o conferință de presă care a urmat unei reuniuni a Consiliului Nordic de la Helsinki. 

Ea a accentuat faptul că Suedia și Finlanda vor adera împreună la NATO. Replica ei vine în contextul în care, la începutul lunii octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a menționat că cele două state pot adera și separat.

Drumul celor două țări nordice către NATO nu este atât de simplu cum pare. Finlanda și Suedia au solicitat să adere la NATO în luna iunie, în urma invaziei Rusiei în Ucraina, iar singurele state aliate care încă nu au ratificat cererea de aderare sunt Ungaria și Turcia. Pentru a fi acceptate în NATO e nevoie de un vot în unanimitate.

În timp ce Ungaria pare că se va alinia cu celelalte state membre NATO și este posibil să voteze în favoarea primirii celor două state nordice în Alianță, până la finalul anului, reticența Ankarei este mai mare.

Surse citate de Bloomberg spun că este puțin probabil ca Turcia să aprobe cererea Suediei de aderare la NATO înainte de sfârșitul anului, iar șansele ca acest lucru să se întâmple chiar înainte de alegerile de anul viitor, din Turcia, sunt reduse. Încă de la început, Turcia a fost rezervată și a acuzat Suedia și, într-o măsură mai mică, Finlanda că „sprijină terorismul”, prin găzduirea militanților kurzi căutați de statul turc. Turcia consideră că cele două state au făcut prea puțini pași înainte pentru a rezolva această chestiune.

Oficialii citați de Bloomberg susțin că Suedia nu a făcut suficient pentru a satisface cererile turcilor, iar agenda parlamentului turc este oricum plină pentru restul anului. Turcia este mulțumită de cooperarea din partea Finlandei, dar ar intenționa să voteze asupra ambelor cereri simultan, astfel că Finlanda trebuie să aștepte după Suedia, în netezirea problemelor cu turcii.

Pentru mai multe informații despre spinoasa aderare a Suediei și Finlandei la NATO, citiți materialul din Bloomberg.