În plin ciclon Boris, europarlamentarii români au dat testul „cine e de vină și cine plătește pentru inundații”?

În ultimele săptămâni, numeroase țări din Europa Centrală și de Est – Austria, Italia, Cehia, Slovacia, Germania, Polonia, dar și România – au fost afectate de inundații puternice, ca urmare a Ciclonului Boris. Aceste fenomene au fost agravate de schimbările climatice, provocând victime, decese și daune materiale, în special în zonele cu infrastructură mai puțin dezvoltată. 

În România, inundațiile au afectat cel mai mult zona Moldovei, județele Vaslui și Galați, provocând chiar și decese. Situația se va înrăutăți în perioada următoare, când vârful furtunii va ajunge în țara noastră. Din păcate, vedem deja că inundațiile au provocat daune serioase la locuințe și la infrastructură, arătând nevoia urgentă de măsuri mai bune pentru prevenirea și gestionarea dezastrelor naturale din partea autorităților naționale și locale. 

Nu este prima oară când Uniunea Europeană se confruntă cu astfel de catastrofe naturale. Tocmai de aceea, în timp, s-au utilizat diferite mecanisme de cooperare pentru a putea face față efectelor acestora, precum Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE), Mecanismul de Protecție Civilă a UE sau politica de coeziune, datorită orientării sale regionale. Cu toate acestea, s-a constatat că bugetul dedicat acestor tipuri de inițiative nu este suficient pentru ca statele să poată colabora eficient împotriva dezastrelor majore. 

În acest context, pe 19 septembrie, a fost votată o rezoluție în Parlamentul European pe tema măsurilor pe care Uniunea Europeană trebuie să le ia în considerare pentru o mai bună prevenție, gestionare și cooperare în cazul catastrofelor naturale. Rezoluția reflectă nu doar o recunoaștere a provocărilor cu care se confruntă statele membre, dar și un angajament colectiv al UE de a construi o Uniune mai rezilientă.

Mulți europarlamentari români au semnat și sprijinit acest text. Ei sunt:

• din partea grupului PPE (Popularii Europeni, unde sunt eurodeputații PNL): Siegfried Mureșan, Daniel Buda, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Virgil Popescu, Adina Vălean, Gheorghe Falcă, Mircea Hava
• din partea grupului S&D (Socialiștii, unde sunt europdeputații PSD): Dan Nica, Victor Negrescu, Maria Grapini, Mihai Tudose, Gabriela Firea, Adrian-Dragoș Benea, Claudiu Manda, Gheorghe Cârciu, Ștefan Mușoiu, Vasile Dîncu
• din partea grupului ECR (Conservatorii, unde sunt eurodeputații AUR): Claudiu Târziu, Georgiana Teodorescu, Gheorghe Piperea, Șerban-Dimitrie Sturdza, Adrian-George Axinia
• din partea grupului Renew Europe (grupul în care sunt eurodeputații USR): Dan Barna, Vlad Voiculescu

Ce spune PE despre inundații

Cel mai puternic mesaj dat de Parlamentul European prin această rezoluție a fost solicitarea creșterii fondurilor dedicate instrumentelor care ajută cetățenii europeni să facă față dezastrelor naturale, de la prevenție până la rapiditatea cu care ajutorul le este acordat atunci când au nevoie. 

Adoptarea acestei rezoluții reprezintă un mesaj puternic pentru a recunoaște, în primul rând, nevoia urgentă de a gestiona eficient dezastrele naturale și fenomenele extreme provocate de schimbările climatice. 

Pentru România, un sprijin financiar și logistic mai mare oferit de Uniunea Europeană ar contribui activ la consolidarea capacităților de răspuns în caz de inundații sau altfel de dezastre naturale, protejând atât cetățenii, cât și infrastructura națională. Pe lângă fondurile alocate pentru refacerea zonelor afectate, România ar beneficia și de resursele necesare pentru implementarea unor măsuri preventive pe termen lung, esențiale în contextul schimbărilor climatice tot mai intense. Desigur, toate acestea dacă există sprijin și deschidere din partea autorităților locale și naționale de a accesa aceste fonduri și de a investi în prevenție și capacitatea de pregătire anticipată. 

Pe scurt, rezoluția are în vedere următoarele aspecte:

• Protecție civilă: Se subliniază nevoia de a crește alocarea bugetară dedicată Mecanismului de Protecție Civilă a UE, rescEU, dar și pentru toate celelalte linii bugetare ce vizează pregătirea cetățenilor în cazul dezastrelor naturale. Practic, dacă Uniunea Europeană va investi mai mult în prevenirea dezastrelor, va economisi pe termen lung prin evitarea cheltuielilor mari pentru răspunsul și reconstrucția post-dezastru.
• Sprijin financiar și instrumente bugetare: Statele membre afectate de aceste catastrofe ar trebui să poată primi în timp util ajutorul financiar de care au nevoie. Din aceeași perspectivă, se solicită activarea Fondului de Solidaritate al UE și includerea unei finanțări adecvate în viitorul Cadru Financiar Multianual.
• Politica regională: Fiind principalul instrument de investiții pe termen lung al UE, politica de coeziune ar putea răspunde eficient nevoilor locale și regionale prin crearea unei axe dedicate în acest sens. De asemenea, sprijinul nu ar trebui să rămână național, ci mai ales local, iar programele de asistență tehnică ar trebui să se concentreze pe regiunile vulnerabile și îndepărtate.
• Adaptarea la schimbările climatice: un raport al Agenției Europene de Mediu a indicat că motivele principale ale creșterii în frecvență și gravitate a dezastrelor naturale sunt schimbările climatice. Astfel, se solicită Comisiei Europene să prezinte un plan de adaptare, să reducă birocrația care întârzie aprobarea unor proiecte importante de gestionare a indundațiilor și să sprijine grupurile vulnerabile și agricultura.

Cu ce ajută România o rezoluție privind inundațiile? 

Documentul votat de Parlamentul European prevede creșterea fondurilor europene pentru prevenirea inundațiilor și intervenția rapidă în zonele afectate. Unul dintre aceste fonduri este Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, care poate fi accesat de România pentru a sprijini eforturile de reconstrucție și pentru a îmbunătăți infrastructura, cum ar fi consolidarea digurilor sau refacerea drumurilor, un element esențial în procesul de prevenție al altor incidente asemănătoare.

O parte esențială a rezoluției o reprezintă promovarea soluțiilor care presupun folosirea unor procese naturale pentru a combate efectele schimbărilor climatice. De exemplu, ar putea fi refăcute zonele inundabile naturale, cum ar fi luncile râurilor, care pot absorbi apa în exces în timpul ploilor torențiale. De asemenea, refacerea pădurilor de-a lungul râurilor ar putea preveni eroziunea solului și ar contribui la reducerea riscului de inundații. Aceste soluții naturale sunt mai durabile pe termen lung și ajută și la protejarea mediului și a biodiversității.

Într-un astfel de context, România ar beneficia foarte mult de pe urma implementării acestor soluții, mai ales în zonele care sunt expuse frecvent inundațiilor. În plus, aceste măsuri ar îmbunătăți calitatea apei și ar ajuta la protejarea ecosistemelor. Prin accesarea resurselor europene și adoptarea acestor măsuri preventive, țara noastră poate deveni mai bine pregătită pentru a face față viitoarelor dezastre naturale cauzate de schimbările climatice.

Cum au votat europarlamentarii

Deși rezoluția s-a adoptat cu o largă majoritate, au existat câteva prevederi importante asupra cărora europarlamentarii români nu s-au pus de acord. Au fost și șase europarlamentari absenți: Lorant Vincze (PPE), Gabriela Firea (S&D), Roxana Mînzatu (S&D), Cristian Terheș (ECR), Eugen Tomac (Renew), Nicolae Ștefănuță (Verzi). 

Se observă o diviziune în cadrul delegației României în privința unei întrebări-cheie: sunt aceste fenomene naturale extreme cauzate de schimbările climatice? Plecând de aici, există modalități diferite prin care delegația României privește gestionarea dezastrelor și adaptarea la schimbările climatice. 

Partea pro-europeană a delegației consideră că este nevoie de măsuri de adaptare la schimbările climatice, o ajustare a cadrului fondurilor europene în linie cu provocările curente, precum și simplificarea procedurilor de acordare a compensațiilor pentru victimele dezastrelor. 

Partea conservatoare și de extremă-dreapta a delegației române consideră că trebuie sancționate ONG-urile care blochează proiecte de infrastructură pe motiv de protejare a naturii, și acuză autoritățile locale că nu au luat suficiente măsuri de prevenție. Totodată, se observă o diferență și în voturile pentru îmbunătățirea infrastructurii și adaptarea acesteia la nevoile actuale, în contextul schimbărilor climatice. Dacă partea pro-europeană a votat în favoarea acestui element, grupul de extremă-dreapta s-a opus, nerecunoscând, probabil, schimbările climatice ca fiind o cauză a fenomenelor meteo extreme din ultima săptămână.  

Unde au fost diferențe de opinie între aleșii români

Textul rezoluției, deși a fost agreat de toate grupurile politice în forma sa finală, a prezentat o serie de elemente la care delegația României a votat diferit. Printre cele mai importante, amintim: 

• Prevederi cu privire la schimbările climatice: două paragrafe introductive ale rezoluției menționează cercetări ce arată că schimbările climatice duc la fenomene meteorologice extreme și că Europa este continentul cel mai afectat de schimbările climatice, dovadă fiind temperaturile neobișnuit de ridicate din această vară. Ambele prevederi au trecut cu o largă majoritate, însă europarlamentarii AUR și SOS au votat împotrivă.