Cifrele din sport – la ce ne uităm, ce practicăm, ce aplaudăm

Nicăieri nu s-a simțit mai bine ieșirea din comunism decât în ceea ce consumă poporul român. Am trecut de la Brifcor la Cola, de la alimentară la hipermarketuri sau de la magazinul universal la mall-uri și centre comerciale. De asemenea, am trecut și de la sporturile populare în lumea comunistă, cum ar fi handbalul sau voleiul, la cele mai iubite sporturi din occident. Treptat, dar sigur, fotbalul, tenisul și baschetul, cele trei sporturi care domină globul la nivel de audiență și popularitate, și-au făcut loc și în preferințele românilor. 

Fotbalul, cel mai popular sport din lume, dar și în România

Nu este nicio noutate că fotbalul este sportul cel mai popular la nivel global. Este urmărit pe fiecare continent, performanțele echipelor naționale la Campionate Mondiale sau continentale lăsându-și amprenta și pe starea unor națiuni. De exemplu, în 2017, Islanda a experimentat un adevărat baby boom, la nouă luni după victoria istorică obținută de selecționata „vikingilor” în fața Angliei, la Euro 2016. La fel s-a întâmplat și după ce Germania a găzduit Mondialul din 2006, unde nemții au ocupat poziția a treia, arată Foreign Policy.

Fotbalul nu este însă numai un sport pentru Occident. El a fost mereu popular, inclusiv în regimurile închise ale comunismului. În România, de exemplu, statul s-a implicat atât de adânc, încât toate instituțiile de forță aveau propria lor echipă. Apogeul l-a trăit echipa Armatei, Steaua, care a reușit în 1986 să câștige Cupa Campionilor Europeni. Concomitent cu perioada de dominare a Stelei, rivalii de la Dinamo, echipa Poliției, au mers atât de departe, încât au fixat meciurile pentru ca Rodion Cămătaru să devină golgeterul Europei și să câștige „Gheata de Aur”.

Anii au trecut, iar „Generația de Aur” a adus calificări consecutive la competițiile principale, iar victoriile lor de la Mondialele din SUA și Franța au prilejuit românilor să iasă în stradă de bucurie, trecând astfel peste momentele dificile ale tranziției postcomuniste. Chiar dacă după retragerea lui Gică Hagi & Co performanțele au fost mai degrabă excepția de la regulă, fotbalul a reprezentat în continuare un mijloc pentru români de a scăpa de grijile cotidiene. Acest lucru se vede inclusiv în audiențele pe care le fac acum meciurile naționalei de fotbal. De exemplu, la ultima partidă jucată de tricolori, un amical cu Israel, naționala a adunat în fața televizoarelor peste 800 de mii de spectatori, reușind să concureze cu reality show-urile care de obicei domină la acest capitol.

Ultimul rezultat important obținut de fotbalul românesc, respectiv performanțele naționalei de tineret a României la Europeanul U21 din 2019, a adus o întreagă țară în fața televizoarelor. Ianis Hagi și colegii săi au creat o întreagă emulație, iar prestațiile lor energice au făcut ca la semifinala cu Germania să se adune nu mai puțin de 2,5 milioane de români. Aceste cifre s-au tradus printr-un market share de 40%! Aceste cifre confirmă popularitatea fotbalului, care și-a păstrat întâietatea și în preferințele oamenilor de rând.

Potrivit unui studiu realizat de Mastercard în februarie 2022, 86% dintre români sunt fani ai sportului și urmăresc evenimentele din sport la TV sau pe platforme online, iar peste trei sferturi dintre respondenți (75,3%) se uită la fotbal. Studiul mai arată și că 68% dintre respondenți practică un sport în timpul liber, iar aproape jumătate preferă fotbalul (45%).

Acest lucru se vede și din numărul celor care practică fotbalul la nivel de club. Potrivit ultimelor date ale INS, publicate de ZF.ro, aproape jumătate din cei peste 310.000 de sportivi legitimați în România sunt fotbaliști.

Tenisul, sportul aflat pe urmele fotbalului

Același sondaj realizat de Mastercard ne prezintă tenisul pe locul secund în preferințele românilor, cu 52% dintre români răspunzând că se uită la „sportul alb”. Ascensiunea tenisului în preferințele românilor se leagă în ultimii ani de performanțele Simonei Halep. Tânăra originară din Constanța a luat cu asalt lumea tenisului în 2013 după ce a câștigat șapte finale consecutive, performanțe care au propulsat-o în primele zece mondial, acolo unde a rezistat până la începutul acestui an.

Acest deceniu în care Halep rezistă în top a adus o popularitate importantă competițiilor de tenis din România și a creat o emulație neașteptată în jurul echipei de Fed Cup/Billie Jean Cup, care de obicei era ignorată, în dauna echipei de Cupa Davis a României. Pe lângă Halep, în această perioadă am mai avut și numeroase alte sportive în top 100 WTA, dar am avut parte și de prestațiile lui Horia Tecău în competițiile de dublu masculin. Performanțele lor au reușit să răzbească în presa de specialitate, fiind o lumină pe lângă fotbalul gri jucat în România în ultimii ani.

Victoriile din ultima perioadă au reclădit o tradiție românească de mai multe decenii. Performanțele Simonei Halep sau ale lui Horia Tecău sunt egalate în istoria tenisului românesc de cele din anii ’70, când Ilie Năstase sau Virginia Ruzici câștigau titluri de Grand Slam, iar echipa formată de Năstase cu Ion Țiriac ajungea în fazele superioare ale Cupei Davis, pierzând mai multe finale împotriva selecționatei americane.

Un alt factor care a contribuit la popularitatea tenisului în țara noastră este globalizarea. Cei trei mari jucători contemporani care se luptă pentru supremație creează dezbateri intense printre internauții români, iar audiențele marilor competiții de tenis concurează cu cele de la fotbal și datorită tripletei Djokovic-Nadal-Federer.

Baschetul a urcat în top și în România

Occidentalismul se vede cel mai bine în consumul de sport din România în ceea ce privește baschetul. Sportul cu mingea la coș a pășit peste handbal și volei și a urcat pe locul doi în topul practicanților la nivel național, cu peste 30.000 de sportivi legitimați. Asta chiar dacă la handbal și volei România a avut rezultate notabile în perioada comunistă, cu medalii obținute la competiții mondiale, continentale și chiar și olimpice.

Potrivit sondajului Mastercard, unul din cinci români joacă baschet, chiar dacă Liga Națională nu este una dintre cele mai urmărite competiții și nu există în domeniu nici sportivi cu un portofoliu internațional, precum Simona Halep. Însă performanțele cluburilor atrag o emulație în comunitatea locală, mărturie în acest sens stând cei aproape 10.000 de spectatori prezenți la meciurile lui U-BT Cluj din sferturile de finală ale FIBA Basketball Champions League.

Şi totuşi, principalul factor care a adus un plus de popularitate baschetului în România este NBA-ul. Generația care abia a ieșit din comunism a fost sedusă de baschet datorită prestației Dream Team-ului condus de Michael Jordan la Olimpiada de la 1992. De altfel acel eveniment a adus o popularitate deosebită sportului cu mingea la coș, care apoi a devenit un brand global. În prezent, finala NBA este transmisă în toate colțurile lumii, în peste 200 de țări și regiuni și este comentată în mai bine de 50 de limbi, inclusiv în România.

Iar liga de baschet de peste ocean are un appeal special la publicul tânăr. Astfel, NBA a înregistrat într-un singur an 7 miloane de fani în plus pe rețelele de socializare, un record de 1 miliard de vizualizări pe YouTube, dar și 6,55 miliarde de vizualizări pe conturile oficiale de Instagram.