Cinci concluzii în cifre, care fac tabloul politic al României după cele mai complicate alegeri parlamentare

Alegerile parlamentare s-au încheiat în cea mai tensionată atmosferă electorală din istoria recentă a României, cu cetățenii prinși între incertitudinea creată de Curtea Constituțională față de primul tur al prezidențialelor și spaima imensei mize a turului doi, legată de direcția pe care o apucă țara în următorii cinci ani: Vest sau Est?

Cu niște rezultate care nu evidențiază vreun mare câștigător și nicio vreo majoritate parlamentară care să reiasă prea ușor, partidele nu s-au repezit să facă pronosticuri de alianțe sau declarații de intenție. Câteva lucruri sunt, însă, clare și ele reies din cifrele reci.

Acestea arată tabloul de moment al clasei politice românești și al unui Parlament care tocmai s-a îmbogățit cu două noi partide, pe deasupra și extremiste – SOS și POT. Chiar dacă deocamdată nu par să fie pe aceeași lungime de undă, împreună cu deja veteranul AUR ele creează un mare pol așa-zis suveranist, eurosceptic și cu accente anti-occidentale, care a obținut circa 32% din voturile românilor. Concret, ele vor deține 161 de mandate în Parlament, după redistribuirea voturilor primite de partidele care nu au trecut pragul electoral, adică peste 34% din total.

În același timp, marile partide tradiționale, PSD și PNL, au suferit declinuri imense față de turele precedente de parlamentare. PSD are cel mai mic scor din istoria sa, 22%, în timp ce PNL a stat mai prost ca acum doar în anul 2000, pe vremea când PRM-ul răposatului Vadim Tudor scotea un neverosimil 20% la parlamentare.

Oarecum surprinzător, USR nu reușește să capitalizeze succesul Elenei Lasconi de a intra în turul doi al prezidențialelor și obține o contraperformanță: un scor mai mic chiar și decât la precedentele alegeri parlamentare. Vinovații de serviciu – partidele-satelit crescute de nemulțumiții care au părăsit USR-ul de-a lungul timpului: SENS (creat în jurul europarlamentarului Nicu Ștefănuță), REPER (fostul PLUS) și DREPT (unde a pus umărul fostul europarlamentar USR Vlad Gheorghe), care nu au reușit să treacă pragul, dar au adunat împreună peste 5% din voturi.

Până când lucrurile se vor tranșa într-o direcție mai clară, ne uităm la cifrele de moment și le punem în context istoric.

1. PSD și PNL, în aceeași mizerie

Au apus vremurile când lupta pentru Parlament se dădea între doi granzi, PSD și PNL. Social-democrații au mai văzut scorul de 22% o singură dată în istoria lor: în 1996, când Emil Constantinescu și Convenția Democrată doborau, pentru doar un episodic mandat, mașinăria condusă de Ion Iliescu.

Liberalii se zbat în jurul cotei de 14% și nu se simt nici ei mai bine, chiar dacă au reușit aproape să dubleze nefericitul scor al fostului președinte Nicolae Ciucă (8%). Doar în 2000 au obținut un scor mai mic la parlamentare (7%). Trebuie spus, însă, că spre deosebire de PSD, PNL a mers de mai multe ori în alianță cu alt partid mare, inclusiv cu PSD în 2012, deci e mai greu de știut istoria reală a scorurilor sale la votul pentru Parlament.

2. Marele declin: cum au scăzut PSD și PNL în fiefurile lor din 2020

Am comparat cele mai bune cinci scoruri obținute de PSD și PNL la alegerile parlamentare din 2020, cu votul din acele județe, în 2024. În cele mai multe cazuri, sunt diferențe uriașe, iar marele pierzător este în mod evident PNL.

În cele mai mari fiefuri din 2020 ale PSD și PNL, AUR a obținut scoruri de 18-20%. Partidul lui George Simion și cele două noi mici extreme intrate în Parlament, SOS și POT, au mâncat masiv din electoratul acestor două mari partide, în funcție de județ.

De exemplu, în Olt, județul de top al PSD în 2020, partidul a pierdut 16 procente. Liberalii au pierdut doar 9% față de alegerile precedente, iar USR, în jur de 6%. Cele trei partide suveranist-extremiste care au intrat acum în Parlament și-au împărțit prada.

Giurgiu era giuvaerul PNL în 2020, cu un scor record de circa 47% pentru liberali. În 2024, picajul a fost de 10-11 procente. O pierdere și mai mare a fost în dreptul PSD, care a pierdut în Giurgiu 13 procente, față de 2020. „Suveraniștii” s-au înfruptat de la ambele partide tradiționale.

La Botoșani, PSD-ul a pierdut în jur de 12 procente față de 2020, în schimb liberalii și-au menținut scorul de acum patru ani.

Marile găuri se văd însă la PNL. În trei dintre județele unde au obținut cele mai mari scoruri în 2020, căderea este imensă, în timp ce PSD și-a menținut scorul obținut acolo, acum patru ani. La Sibiu, moștenirea Klaus Iohannis s-a tradus în înjumătățirea scorului PNL: o prăbușire de la aproape 42% în 2020, la 19% în 2024. PSD și-a conservat modestul scor de circa 14%, în timp ce AUR a luat 18%.

În Teleorman și Mehedinți, județe câștigate de PSD, însă unde liberalii au obținut scoruri foarte bune în 2020, situația arată similar. Pierderi imense pentru PNL, rezultate conservate la PSD. Electoratul PNL de aici a mers către AUR și restul extremiștilor.

3. AUR s-a dublat

Vorbim deja de AUR și de George Simion ca de niște părți statornicite ale sistemului parlamentar românesc, însă trebuie să nu uităm că ei au apărut pe firmament abia din 2020. George Simion obținea sub 2.000 de voturi în nume propriu, pe post de candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019.

Cu atât mai mare a fost șocul multora, când AUR a reușit să intre în Parlament, în 2020, cu 9%. De atunci, partidul a reușit să crească constant. Patru ani mai târziu, scorul său s-a dublat, ajungând a doua forță parlamentară a României, cu peste 18%. Să ținem cont și că din potențialul său bazin electoral s-au adăpat consistent două alte partide – SOS și POT, atât de mult că au reușit să intre în Parlament. Izvorul „suveranist”, pe alocuri extremist, pe alocuri anti-occidental sau pro-rus, e un ghiveci care a luat proporții imense în România, în doar câțiva ani.

4. USR își oprește prăbușirea, dar lovește sub potențial

USR reușește contraperformanța de a obține un scor mult sub cel al locomotivei electorale Elena Lasconi în primul tur prezidențial (19%). Cu o lideră care se bate pentru președinția României și a ajuns basculată peste noapte în poziția de campioană a traseului occidental al țării, scorul de 12% scos de USR pentru Parlament nu e ceva cu care să te poți lăuda.

Trebuie să observăm, însă, că picajul accentuat al partidului a fost totuși stopat. În vară, la europarlamentare, USR obținuse sub 9%, și asta într-o alianță cu alte două partide – PMP și Forța Dreptei.

5. Românii s-au trezit la vot: Parlamentul contează

Prezența la vot a fost una record pentru alegerile parlamentare din ultimii 16 ani. Interesul românilor pentru alegerile parlamentare a intrat într-un declin accentuat după scrutinul din 2004, ajungând la un minim istoric în 2020, când doar 32% au ieșit la vot.

Tensiunea creată de primul tur al alegerilor prezidențiale și șocul produs de Călin Georgescu au mobilizat lumea la vot. Nu e deocamdată clar cine s-a simțit mai motivat să voteze acum față de alți ani, însă judecând după proporțiile polului AUR-SOS-POT, am putea crede că tabăra extremist-naționalistă s-a încordat mai bine.

Notă: Scorurile partidelor la alegerile parlamentare reprezintă o medie rotunjită între rezultatele de la Camera Deputaților și Senat.