Atenție, șoferi, la aurul negru

Cine influențează prețul la benzină și motorină în România și în lume și la ce trebuie să te uiți când apar scumpiri

Computer Hope Guy
Cozi de zeci de mașini s-au format la benzinării, în urma unei zvonite creșteri a prețurilor la combustibili, în martie 2022. Foto: Inquam / Alex Nicodim.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

În ciuda discursurilor țărilor dezvoltate care insistă pe eliminarea combustibililor fosili, petrolul reușește în continuare să ungă rotițele economiei mondiale și în 2024

Prețul benzinei și al motorinei reprezintă un indicator extrem de important, pentru că influențează, direct și indirect, mai toate prețurile din piața liberă. Va mai dura ceva până când, spre exemplu, alimentele vor fi transportate doar cu flote electrice sau fermierii vor fi în situația de a nu mai avea nevoie de motorină pentru tractoare.

Tocmai de aceea, fluctuațiile prețurilor de carburanți la benzinării provoacă rapid nervi și dezbateri nu doar între șoferi, ci în întreaga societate. De multe ori însă, oamenii nu știu exact pe cine și de ce ar trebui să fie supărați pentru creșterea prețurilor la benzină și motorină.

Cine e de vină când se scumpesc sau care sunt motivele reale din spatele creșterii de preț?

Panorama a stat de vorbă cu experți din domeniu, pentru a vedea cum se formează prețul de la pompă, cât e el influențat de stat și, mai ales, cât de atenți trebuie să fim inclusiv la contextul internațional.

O mai bună înțelegere a pieței petrolului ne ajută să ne ferim de campanii de intoxicare, propagandă politică rostogolită pe Facebook ori mesaje populiste și alarmiste legate de prețul benzinei și al motorinei, care au rolul de a induce panica

Din pământul cu petrol, la pompa cu benzină, carburanții se nasc la rafinării

Din punct de vedere tehnic, carburanții care ajung în rezervoare trec printr-un întreg proces. Țițeiul brut e exploatat, rafinat, distribuit și vândut.

E un lanț care presupune costuri separate pentru fiecare operațiune în parte. Acestea sunt influențate de evoluția economiei din acel moment și de cadrul fiscal stabilit de fiecare țară.

În tot acest proces, sunt implicați, de regulă, mai mulți jucători, dar există și excepții. E cazul unor giganți petrolieri, ca OMV Petrom în România, de pildă, care sunt activi de-a lungul întregului lanț: de la explorarea și producția de țiței și gaze, până la rafinare, distribuție și vânzare de carburanți.

„Noi când vorbim de petrol, vorbim de o materie primă din care se obțin benzina și motorina. Pentru ca materia primă să ajungă la pompă, sub formă de benzină sau motorină, intervin costurile de rafinare, de distribuție și mai intervin costurile de comercializare”, spune avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, pentru Panorama. 

Până să ajungă carburant, țițeiul brut trece prin rafinărie, o componentă extrem de importantă a lanțului de care vorbeam mai sus. Diversele probleme apărute acolo, precum lucrări de mentenanță, închideri ale producției sau probleme tehnice care persistă, pot da peste cap echilibrul creat pe piața petrolului și pot influența prețul final al carburanților la pompă.

În România, spre exemplu, cea mai mare rafinărie e Petromidia. Aparține Rompetrol, principala marcă a KMG International, grup deținut de KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan. Statul român este și el un acționar important la rafinăria Petromidia.

În primele 9 luni ale anului 2023, producția de la Petromidia arată cam așa:

1
milion de tone de benzină
1
milioane de tone de motorină

Din această cantitate, aproape 1,85 de milioane de tone de carburanți au ajuns pe piața din România.

Cum se formează prețul final la benzină și motorină

Pentru a vedea cum se formează prețul final la pompă, e nevoie de câteva calcule matematice, pornind de la prețul petrolului pe bursă. Prețul din România are ca principală referință cotația petrolului BRENT, de la bursa din Londra.

Un baril de petrol are aproape 160 de litri, iar la momentul discuției cu avocatul Gabriel Biriș, acesta era cotat la bursă în jur de 75 de dolari.

Dintr-un baril de petrol, se scot aproximativ 120 de litri de carburant final – benzină sau motorină. Pornind de la aceste cifre, rezultă un cost al materiei prime de aproximativ 62 de cenți – adică peste 2,8 lei per litru de țiței brut, potrivit calculelor făcute de expert, pentru Panorama.

Specialistul estimează că, plecând de la acest preț de bază, se tot adaugă costuri pe tot lanțul – de când intră materia primă în rafinărie și până când ajunge în rezervorul unui autoturism.

Dacă un litru de motorină e în jur de 7 lei la pompă, trebuie să știm că 19% din acest preț reprezintă doar TVA, taxa pe care o încasează statul la vânzare. Astfel că prețul fără TVA ar fi undeva la 5 lei și 96 de bani.

Din acest preț fără TVA, de 5 lei și 96 de bani, ar trebui să mai scădem și acciza (1,85 lei pentru fiecare litru, potrivit creșterii de la 1 ianuarie 2024), încă o taxă stabilită și încasată de Guvernul român. Astfel, vedem că de fapt din cei 7 lei, prețul încasat efectiv de comerciant este de 4,1 lei.

„Din acest preț, 2,8 lei reprezintă materia primă. Deci ne rămân 1,3 lei, sumă care acoperă costurile de rafinare plus costurile de distribuție și costurile de comercializare, inclusiv marjele de profit”, spune Gabriel Biriș.

În procente, lucrurile pot fi observate într-o lumină mai clară. 

40% este costul materiei prime, iar partea statului (accize și TVA) e undeva la 42%. Pe tot lanțul – de la transport la rafinare, transport la benzinărie, costuri benzinării – (celor care vând) le mai rămâne 1,26 lei per litru – adică 18%”, calculează avocatul finanțist. 

Cu alte cuvinte, costul pe care un șofer îl plătește la pompă e influențat în cea mai mare parte de prețul materiei prime și de regimul fiscal impus de stat. 

Cadrul fiscal din România și cum e în alte țări

Sistemul de taxare și impozitare pe care-l aplică statul român în cazul pieței de petrol și gaze e unul complex și format din mai multe straturi, potrivit unui raport recent al Federației Patronale Petrol și Gaze. El se aplică la mai multe activități din lanțul de producție, deci nu doar la vânzarea de carburanți, ceea ce implică costuri pentru companiile producătoare:

  • redevențe petroliere (petrol, gaze naturale);
  • impozitul pe veniturile suplimentare obținute din dereglementarea prețurilor din sectorul gazelor naturale;
  • impozitul asupra veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor naturale din producția internă proprie, extrase din perimetre petroliere offshore și/sau perimetre onshore de mare adâncime;
  • impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale;
  • contribuția de solidaritate;
  • impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (descris în paralel în legislație și ca impozit specific pe cifra de afaceri);
  • impozite/taxe cu aplicare generală (impozit pe profit, impozit și contribuții pentru salariile angajaților, impozite și taxe locale, contribuții ANRE, accize, TVA, etc.)

Autorii raportului atrag atenția și asupra cotelor de impozitare, care au crescut semnificativ în ultimii ani:

1 %
din veniturile rezultate din creșterea de preț (2022 față de 2020) au fost captate la buget prin sistemul de impozitare specifică domeniului upstream de petrol/gaze

E important de precizat, însă, că accizele aplicate de România, precum și cota de TVA sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană la acest moment. Accizele din România sunt apropiate ca valoare celor aplicate de Bulgaria și Polonia.

Mai mult, Guvernul de la București are pârghiile necesare să țină, pentru o anumită perioadă de timp, lucrurile sub control. Cel mai elocvent exemplu în acest sens a fost introducerea compensării de 50 de bani pentru fiecare litru de benzină și motorină, măsură luată în luna iunie 2022 – inițial pentru trei luni, dar prelungită apoi până la finalul anului. 

Dar hai să vedem cum stau lucrurile în prezent. Cât de scumpă e de fapt benzina în România, față de alte țări, ținând cont de toți factorii care intră în joc atunci când se face prețul?

O hartă a Comisiei Europene, care analizează prețul carburanților în toate țările membre la 5 februarie 2024, arată că România are un preț de aproximativ 1,47 euro/litru de motorină.

Prin comparație, în Bulgaria prețul e de 1,34 euro/litru, iar în Ungaria urcă la 1,66 euro/litru.

Cât petrol produce România

Costurile pot suferi mici variații, dacă vorbim de petrol importat sau produs în România. Doar că nu pot fi influențate major, tocmai pentru că, potrivit lui Gabriel Biriș, țara noastră produce doar 30% din consumul anul, iar restul înseamnă importuri – fie că vorbim de materie primă, fie că vorbim direct de carburant.

Datele INS arată că România a produs, în primele nouă luni din 2023, o cantitate de ţiţei de aproximativ 2,1 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 4% mai mică decât cea din perioada similară a anului 2022. 

Chiar și așa, importurile – care s-au ridicat la 5,7 milioane tep – au fost mai mici cu aproape 12 procente față de perioada ianuarie-septembrie 2022. 

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează că producția de țiței a României va scădea în următorii ani în medie cu aproximativ 2,2%. Acest lucru e cauzat de declinul natural al zăcămintelor și menținerea unităților existente de producție.

Mesajele alarmiste. Cât e vina Guvernului, cât e vina fluctuațiilor internaționale

Când vine vorba de prețul benzinei și al motorinei, subiectul e rostogolit deseori cu tentă alarmistă sau chiar populistă. În martie 2022, s-au format cozi kilometrice la benzinăriile din țară, după ce pe rețelele de socializare s-a viralizat o poză cu un bon fiscal de la o benzinărie din județul Bihor, în care litrul de benzină fusese cumpărat cu 11 lei.

Oamenii au luat cu asalt benzinăriile din toată țara, iar companii mari, precum MOL, au speculat imediat momentul și au urcat pentru ore bune prețurile la carburanți. 

Astfel de situații sunt rare, dar arată o tendință. 

Să stea liniștiți, să nu se ducă să cumpere – când apare supra-cerere, crește prețul. Deci panica e cel mai mare dușman al nostru”, este mesajul lui Gabriel Biriș pentru șoferi.

În lipsa unor evenimente majore la nivel global, astfel de fluctuații nu au cum să apară, crede Eugenia Gusilov, expert în piața energiei și director ROEC (Romania Energy Center).

„Cred că e bine să ne uităm mai des în zona internațională, pentru că de acolo vin mișcările mari de preț, ce se mai întâmplă în zona noastră vine din zona fiscalității, noile taxe. Au mai rămas niște reacții inerțiale: oamenii vorbesc despre creșterea prețului la energie, dar dacă te uiți pe bursa din România și pe piețele externe, prețurile s-au calmat”, spune experta pentru Panorama

La acest moment, nu se poate vorbi de „o criză energetică, nici la prețurile domestice și nici în zona internațională”, adaugă ea. 

La început de 2024, piața petrolului pare stabilă și se poate remarca un oarecare echilibru. „Șocul cel mare s-a exercitat în 2022, la debutul războiului din Ucraina, după care piața s-a autocorectat. Situația putea să fie mult mai rea față de ce vedem acum”, afirmă Eugenia Gusilov. 

La nivel mondial, 40% din piața mondială de țiței e controlată de organizația de tip cartel OPEC și aliații săi (OPEC+), printre care se numără și Rusia.

Membri OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol):

  • Algeria
  • Angola
  • Arabia Saudită
  • Emiratele Arabe Unite
  • Gabon
  • Guineea Ecuatorială
  • Iran
  • Irak
  • Kuwait
  • Libia
  • Nigeria
  • Republica Congo
  • Venezuela
  • Brazilia (e de așteptat să se alăture în 2024)

 

Organizația, cu Arabia Saudită lider de facto, ar putea mișca lucrurile după bunul plac. Cu alte cuvinte, ar putea strânge robinetul – pentru a crește prețul, mai ales că estimările sale se referă la o creștere susținută a cererii în 2024 și 2025.

Aceste previziuni vin în contradicție cu cele ale Agenției Internaționale a Energiei, care sunt mai rezervate

Din poziția pe care o ocupă, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol are spațiu de manevră, dar nu e atât de simplu să influențeze prețurile petrolului pe bursă, pentru că nu doar aceste țări produc petrol în lume.

„Există și grupul țărilor care nu fac parte din OPEC, grup condus informal de SUA. Statele Unite au reușit anul trecut performanța de a atinge volume record de producție domestică. E o influență care contrabalansează tendințele OPEC+, care ar fi vrut să vadă prețul mult mai sus”, explică Eugenia Gusilov.

Deși estimările variază, analiștii găsesc o linie de mijloc și se așteaptă ca cererea de țiței să se tempereze anul acesta și în anii următori. Creștere va exista, dar nu va fi una de amploare, ci mai degrabă una modestă, influențată, după cum susține experta, și de „presiunea de a elimina combustibilii fosili și implementarea unor politici de înverzire”. 

Până acolo, însă, pare că mai e mult. 

După 2022, an cu profituri uriașe pentru industria petrolieră, a urmat un 2023 care a fost la fel de bun pentru cele mai mari 5 companii din domeniu – British Petroleum, Shell, Chevron, ExxonMobil și TotalEnergies, chiar dacă prețurile la petrol s-au temperat, după șocul războiului din Ucraina.

Suma totală pe care aceste companii o vor plăti în 2024 acționarilor, sub formă de dividende și răscumpărare de acțiuni, trece de 100 de miliarde de dolari, potrivit The Guardian

Evoluția pieței petrolului e strâns legată și de starea economiei mondiale. Când motoarele sunt turate la maximum, ele eu nevoie de combustibil. Majoritatea analiștilor se așteaptă ca fluctuațiile să fie mici anul acesta, iar prețul unui baril să se mențină în jurul valorii de 80 de dolari, la cotația Brent.

Doar că aceste previziuni pot fi date oricând peste cap. 

Cu două mari conflicte armate pe glob în plină desfășurare și în fața unui an în care mai bine de jumătate din populația lumii e chemată la vot, optimismul pare tot mai greu de păstrat.

Articol editat de Andrei Luca Popescu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Ciprian Ioana

Și-a început cariera în presă la radio Europa FM, în 2011. Inițial, își dorea să fie DJ/realizator de emisiuni, dar a fost cooptat rapid în echipa de știri și acolo a rămas vreme de aproximativ 7 ani.

Mai târziu, a descoperit că-i place jurnalismul economic, a lucrat la emisiunea Business Club (Digi24), postul Digi FM, dar și pentru site-urile Playtech.ro și Digi24.ro.

E pasionat de știrea din spatele știrii și vrea să cunoască de ce se întâmplă, nu doar ce se întâmplă. Crede că, într-o lume care trăiește pe repede-înainte, e nevoie ca la finalul zilei să rămâi cu un tablou cât mai rotund a ceea ce te interesează, nu cu frânturi de informații mai mult sau mai puțin relevante.

Pe lângă cariera de jurnalist, Ciprian e voice-over profesionist, cu peste un deceniu de experiență. Îi poți auzi vocea prin reclame sau documentare.

Ciprian e colaborator Panorama din octombrie 2023.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x