LEGEA OFFSHORE A FOST ADOPTATĂ

Cine va scoate gazele din Marea Neagră

Computer Hope Guy
Primele gaze offshore din Marea Neagră vor fi scoase de compania BSOG. FOTO: blackseaog.com

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

UPDATE: Asocierea dintre OMV Petrom și Romgaz a anunțat în iunie 2023 că începe dezvoltarea proiectului de exploatare a gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, din zăcămintele Pelican Sud și Domino, aflate în perimetrul Neptun Deep. Investiția anunțată este de 4 miliarde de euro, iar primele gaze ar urma să fie extrase în 2027. Este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor din Marea Neagră, iar conform estimărilor ar urma să asigure de 30 de ori necesarul de gaze pentru 4,2 milioane de gospodării din România. Cu o producție estimată acum la 8 miliarde de metri cubi de gaz pe an, zăcămintele ar urma să fie exploatate timp de 10 ani.

Zăcămintele de gaze naturale de sub Marea Neagră reprezintă pilonul principal al strategiei de securitate energetică a României, iar exploatarea lor va fi esențială pentru a continua producția națională. 

Ponderea importurilor rusești a crescut considerabil în ultimii patru ani la nivel național, în mare parte datorită unor inițiative legislative considerate ostile de companiile energetice, dar și pe fondul scăderii treptate a producției din zăcămintele de pe uscat, aflate în exploatare.

Acestea pur și simplu se golesc. Ele ar mai putea asigura necesarul de gaze al României doar pentru nouă ani, conform calculelor realizate de BP, care compilează un raport statistic etalon pentru piața energetică mondială. 


Panorama a analizat în detaliu creșterea importurilor rusești de gaze, dar și declinul producției naționale din ultimii ani, în materialul „Cum și de ce a ajuns România dependentă de gaze rusești”.

În schimb, zăcămintele offshore sunt de ajuns să ne asigure consumul de gaze pentru aproximativ 20 de ani. Resursele totale disponibile aici sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi, reiese din operațiunile de explorare finalizate deja și din estimările specialiștilor.

Comparativ, consumul anual al României este de 11-12 miliarde de metri cubi. 

Primele gaze offshore vor fi extrase de compania Black Sea Oil and Gas (BSOG), deținută de fondul american de investiții Carlyle (unul dintre cele mai mari din lume), în parteneriat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). 

BSOG are, astăzi, cel mai avansat proiect din Marea Neagră. Asta pentru că majoritatea companiilor care dețin concesiuni aici au înghețat investițiile în urmă cu cinci ani, în perioada 2017-2018. Pe lângă lipsa cadrului legislativ, acestea au fost descurajate și de Ordonanța 114/2018, care impunea un cadru fiscal prohibitiv. 

Totodată, lipsa de predictibilitate din partea statului român a fost invocată drept cauza principală a deciziei companiilor energetice de a se retrage. 

Black Sea Oil and Gas are perimetrul Midia

Black Sea Oil and Gas a continuat însă să dezvolte infrastructura necesară. Printre altele, compania a construit și o conductă subacvatică prin care gazele vor fi aduse pe uscat. Legea prevede că, în cazul exploatărilor offshore, compania concesionară este responsabilă să asigure transportul acestora până la ieșirea din apă. Din acel punct, autoritățile statului au responsabilitatea să asigure legătura cu rețeaua națională de gazoducte. 

BSOG a continuat să investească atunci când toate celelalte companii s-au oprit, în baza unei înțelegeri cu autoritățile române: că vor asigura legătura cu rețeaua națională de gaze, dar și că vor modifica Legea Offshore astfel încât să le recunoască investițiile pentru dezvoltare (care apoi pot fi marcate în bilanțurile contabile drept cheltuieli deductibile și, deci, neimpozitabile), că vor stabili prin lege că toate operațiunile offshore vor beneficia de același cadru fiscal pe toată perioada exploatării – deci că nu le vor schimba în niciun fel taxarea peste timp. 

Pentru că a dezvoltat proiectul, BSOG a devenit pionierul gazelor offshore românești, dar și una dintre cele mai grele voci în negocierile pentru Legea Offshore adoptată acum. 

Companiile au obținut prevederile amintite mai sus, însă au totodată și un impozit pe veniturile suplimentare (care se aplică atunci când gazele sunt vândute de la un preț în sus). Investițiile upstream (adică în dezvoltarea proiectului) le sunt recunoscute în proporție de 40%, iar redevența (adică partea din venituri care merge automat la stat) este de 60%. 

Costurile operaționale pentru aceste resurse offshore sunt însă semnificativ mai ridicate, având în vedere că trebuie scoase de sub apă. Cheltuielile cresc exponențial cu cât adâncimea de la care sunt extrase aceste gaze este mai mare. Primele gaze care vor fi scoase din largul Mării Negre, în iunie, sunt din zăcăminte numite „de mică adâncime” (shallow). Ele se află în perimetrul numit „Midia”, unde BSOG a dezvoltat două proiecte – „Doina” și „Ana”. Doina este cel din care vor ieși primele gaze, în iunie, fiind cel mai avansat.

Perimetrul Midia are o adâncime medie de 70 de metri și ascunde puțin sub 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Specialiștii estimează că BSOG va extrage, de aici, în jur de un miliard de metri cubi pe an. Aceasta este, de altfel, și capacitatea gazoductului submarin construit de BSOG. Această cantitate, însă, va putea fi livrată abia ce perimetrul atinge vârful operațional, adică la 2-3 ani de la extragerea primelor gaze. 

Perimetrul Neptun aparține acum asocierii Romgaz-OMV

”Grosul” celor 200 de miliarde de metri cubi se află, însă, în zăcămintele „de mare adâncime” (deep offshore). Cele mai mari resurse deep offshore dovedite sunt concentrate în perimetrul Neptun, concesionat inițial de parteneriatul americano-austriac Exxon-OMV. Acesta are adâncimi cuprinse între 100 și 1.700 de metri. 

În partea „Neptun Deep”, adică de mare adâncime, se află cel puțin 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. 

Însă ExxonMobil, a patra companie petrolieră ca mărime din lume, a decis să renunțe la participație, pe care au vândut-o statului român (prin Romgaz), în schimbul sumei de 1,06 miliarde de euro. 

Compania americană a decis să se retragă din România în urmă cu câțiva ani. Surse din energie spun că decizia a venit tocmai pe fondul lipsei de predictibilitate din partea autorităților române. Nu a fost vorba despre nivelul taxării, ci mai degrabă despre faptul că o companie care-și asumă investiții de miliarde de euro nu are nicio garanție că legile nu vor fi modificate brusc, cum s-a întâmplat cu OUG 114/2018. 

Perimetrul este deținut acum de asocierea Romgaz-OMV. 

Însă condițiile de forare de aici sunt, evident, mult mai grele, iar costurile reflectă asta. Pentru a putea scoate gazele de aici, companiile estimează o investiție necesară de cel puțin încă două miliarde de euro. OMV declară a a investit deja peste 1,5 miliarde de dolari, în parteneriat cu Exxon, pentru operațiunile de explorare. 

Perimetrul Trident este deținut de Lukoil, în parteneriat cu statul român

Un alt perimetru cu resurse importante este Trident, aflat și el în zona de mare adâncime. Resursele de aici sunt estimate la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, însă ar putea fi semnificativ mai mari. 

Perimetrul este concesionat către grupul rusesc Lukoil, cu o participație minoritară a Romgaz (de 12%).  

Deocamdată, proiectul se află încă în faza operațiunilor de explorare-evaluare, de aceea nu avem o dimensiune clară a zăcămintelor de aici. 

Lucrările de forare exploratorii au fost demarate în 2019, însă Lukoil a anunțat, un an mai târziu, că ar vrea să vândă participația sa în proiect, tot din cauza întârzierii cadrului legal. 

Alte patru perimetre sunt concesionate, dar fără planuri concrete de exploatare

Midia, Neptun și Trident sunt, în ordine, cele mai avansate proiecte de gaze offshore din platforma românească a Mării Negre. Pe lângă acestea, Agenția Națională de Resurse Minerale a mai acordat licențele de explorare, evaluare și exploatare pentru alte patru perimetre: Pelican, Luceafărul, Muridava și Cobălcescu Est (acestea două revenind României printr-o decizie a Curții de la Haga, din 2009, în urma disputării lor cu Ucraina).

Pelican este deținut tot de Black Sea Oil and Gas, în asociere cu doi parteneri minoritari – reprezentanța din România a grupului italian Gas Plus și cea a unei companii olandeze (Petro Ventures). Această asociere deține și perimetrul Midia. 

Apoi, perimetrul Luceafărul este concesionat de BSOG în parteneriat cu Petro Ventures, iar celelalte două, Muridava și Cobălcescu sunt concesionate de firme controlate de Gabriel Comănescu, patronul Grup Servicii Petroliere și Upetrom. 

În niciunul din aceste patru perimetre nu au fost desfășurate operațiuni de explorare suficiente pentru ca vreunul dintre proiecte să avanseze. 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Elena Dumitru

Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x