După „growth”, ne paște recesiunea

Concedierile bagă panica în bula „big tech”. Cum e poziționată România în criza din IT

Computer Hope Guy
Disponibilizările din piața de tehnologie i-au afectat în primul rând pe angajații din HR/ Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Un război, o pandemie și o criză energetică mai târziu, suntem în 2023. Iar umbra recesiunii economice planează deasupra multor țări, din America până în Europa. Că va fi sau nu, nu știe nimeni cu certitudine. Dar economia a început să se clatine acolo unde se umflase cel mai mult.

În mod ironic, primul șoc a venit dinspre sectorul considerat cel mai sigur și cel mai prosper, cel tehnologic, unde marile companii au anunțat concedieri masive. De anul trecut și până în prezent, peste 250.000 de oameni au fost dați afară din companii de tehnologie, la nivel global. În multe cazuri, în moduri brutale. Cum s-a ajuns aici?

Pentru a înțelege mai bine perioada pe care o traversează piața de tehnologie, precum și implicațiile pentru industria din România, Panorama a stat de vorbă cu Mihai Matei, CEO Essensys Software și președintele ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii), și cu Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, Managing Director al SPOR  (Școala Pentru Oameni Responsabili) și CEO al companiei Playmaker Consulting.

IT concedieri

În boom, toleranța la ineficiență e mare

În rândul „big tech”, capul de afiș al concedierilor este Amazon, care transmitea anul trecut că va da afară un total de 20.000 de oameni, urmat de Google, cu 12.000 de angajați puși pe liber (din toate structurile companiei mamă, Alphabet), și de Meta și Microsoft, fiecare comunicând o cifră de 11.000 de angajați la care renunță. Iar cauza o reprezintă valul de angajări din perioada în care pandemia era la apogeu, atunci când întreaga economie s-a bazat pe tehnologie mai mult decât oricând.

Totuși, companiile IT nu sunt neapărat un personaj negativ, căci aceste disponibilizări reprezintă de fapt doar o mică parte din angajările făcute în ultimii ani. Microsoft, de exemplu, a angajat în pandemie 50.000 de oameni, pentru ca acum să renunțe la doar 11.000 dintre ei.

„În momentul în care a venit pandemia, majoritatea companiilor de tehnologie au angajat oameni în plus, pentru că cererea a explodat pe toate tipurile de tehnologii produse. În prezent, suntem în pragul unei recesiuni sau al unui slow-down. În astfel de momente, toată lumea se pregătește și face curat. Evident că într-un moment de creștere economică, de boom, toleranța unei companii la ineficiență este foarte mare, căci concentrarea nu e pe eficiență, ci pe creștere. Trendul se inversează în momentul în care companiile nu mai așteaptă o perioadă de creștere accelerată, când caută să-și maximizeze profiturile prin eficientizarea cheltuielilor, iar în cazul companiilor de tehnologie, oamenii sunt costul principal”, explică Mihai Matei, președintele ANIS.

Google, campion la concedieri. Twitter a dat afară „din greșeală”

Problema nu o reprezintă doar disponibilizările în masă, ci, în unele cazuri, și maniera în care angajaților li s-a dat vestea. Ironic, însă cel mai celebru gigant din acest punct de vedere este Google, o companie care obișnuia să fie cunoscută pentru grija acordată angajaților săi. Toată lumea visa la un post la Google și pentru că exista un interes pentru bunăstarea angajaților, pentru sănătatea lor fizică și mintală. Printre cei deja concediați s-a numărat și Kristin Maczko, chiar șefa departamentului de sănătate mintală și wellbeing, angajată a companiei de 15 ani.

O altă ironie – poate și mai amară – a fost situația unui recrutor din Dublin, care a fost deconectat de pe platformele de muncă chiar în timp ce intervieva un candidat pentru angajare.

Au fost însă și cazuri pur și simplu dramatice, cum ar fi cel al unui bărbat care își luase o lună liber pentru a-și îngriji mama bolnavă de cancer în fază terminală.

Deciziile de concediere luate la Google au fost luate de software-uri automate, pentru că oamenii puși pe lista neagră au fost foarte random și foarte neinspirat aleși. Au fost foarte multe situații particulare scandaloase, au dat afară oameni foarte vechi și foarte respectați în organizație. Printre ei, o mare parte din membrii comunității care asigura conexiunile dintre Google și platformele open-source, oameni de renume, autori de lucrări, apoi tot departamentul de wellbeing și sănătate mintală, un soț și o soție care aveau un copil de trei luni și care erau în concediu de maternitate și paternitate, bărbatul cu mama bolnavă de cancer… Deci, inuman uneori”, spune consultantul de business Doru Șupeală.

„În celelalte organizații, cumva s-a explicat logica, au fost abandonate unele proiecte, au fost închise unele departamente, și practic a plecat toată lumea, a fost o rațiune în modul de selecție a oamenilor. Sigur că e dureros, dar la Google nu a existat niciun astfel de raționament. Google a fost o companie calificată și cunoscută pentru siguranță psihologică. Iar astăzi e dominată de frică”, mai spune Șupeală.

Alte organizații au fost campioane la absurdități, dând afară oameni pentru ca mai apoi să-i roage să se întoarcă – căci, știm prea bine, nevoia dictează. S-ar fi spus că au fost concediați „din greșeală”, o situație întâlnită, de pildă, la Twitter, unde fuseseră disponibilizați deja aproape jumătate din angajații companiei, la scurt timp după achiziționarea firmei de către Elon Musk.

„S-a întâmplat la Microsoft, la Twitter, au dat afară oameni și după și-au dat seama că nu le mai funcționează serviciile și că i-au dat afară pe ăia care știau cum funcționează”, completează Șupeală.

Ce joburi au fost „eliminate” în IT

Cei mai afectați de aceste reduceri de personal au fost HR-iștii (27,8%), urmați de inginerii de software (22,1%), conform datelor furnizate de Data Science. Mulți sunt de părere că reducerea departamentelor de HR, aceste „poduri” între angajat și angajator, ne arată că urmează o perioadă în care angajările în domeniu se vor opri.

Explicația e simplă, spune Mihai Matei, de la ANIS: „HR-ul nu face numai recrutare, mai are și rolul de a întreține angajații. Spre exemplu, în perioade de creștere, în care concurența este mare pe piața muncii, când companiile se bat între ele ca să aducă cei mai buni oameni, atunci are sens să ai oameni de HR care fac și recrutare și multe alte lucruri, cum ar fi programe de training. Dar, în momentul în care trendul se inversează și se reduce competiția, atunci îți permiți să reduci din HR. Și dacă rămâi cu același staff, tot poți să rezolvi problemele de HR cu mai puțini oameni, cei care știu mai multe procese”, explică președintele ANIS.

Cât despre cei angajați pe tehnic, precum inginerii de software (dar nu exclusiv aceștia), este posibil ca ei înșiși să fi fost o cauză a acestor valuri de concedieri, derivată din pandemie. Se pare că pretențiile acestora deveniseră prea mult raportat la piață, erau angajați privilegiați, cu program lax și remote, cu salarii imense și cu puțină bătaie de cap.

„Chiar citeam câteva editoriale de prin afară. Este și un semnal al managerilor, al ownerilor de companii – «Băieți, v-ați cam luat-o în cap și e cazul să vă resetați așteptările». Pretențiile, nivelul de cerințe al multora dintre ingineri, atinseseră niște cote greu de acceptat. Și, în contextul ăsta, au simțit nevoia de a le da un semnal”, punctează Doru Șupeală.

„Lăcomia a fost foarte mare. Bazându-se pe faptul că cererea de servicii era mult mai mare decât resursa umană, oamenii au început să ceară foarte mult, mult prea mult pentru valoarea reală pe care o livrau”, adaugă consultantul de business.

Acesta este de părere că e posibil să trăim în anii ce vor urma „un șoc al repetării industriei”, pentru că Inteligența Artificială se dezvoltă constant și pe toate palierele. Dacă de ChatGPT ai auzit deja, de fratele său mai mic, Codex, e posibil să nu fi auzit. Principiul e același ca în cazul programului care dezvoltă texte, doar că acesta scrie coduri de programare.

„Scrie cod în Python mai bine decât aproape 80% dintre developerii din lume. Practic, dacă știi să scrii foarte bine specificațiile pe care i le-ai introdus și dacă ai suficientă senioritate încât să te uiți la ce cod îți livrează, poți să îți rezolvi problemele pe care altădată le rezolvai poate cu 30 de developeri”, arată Doru Șupeală, un bun observator al industriei IT locale.

Pe de altă parte, Mihai Matei atrage atenția că vorbim mai degrabă de potențial în zona aceasta de AI: „Deocamdată, aceste modele nu înlocuiesc per se programatorii. Nu e ca și cum transmiți niște informații programului și, gata, ai o soluție informatică. Da, pe un programator foarte bun poate să-l ajute”.

Mult așteptata resetare a pieței de tehnologie

Cât despre situația din România, încă nu avem valuri de oameni din industria tehnologică rămași brusc fără slujbe. Asta nu înseamnă însă că lucrurile sunt roz. De un val de concedieri nu putem vorbi și pentru că nu avem suficiente informații coagulate. Totuși, Șupeală a observat „un nivel de panică uriaș, dar și incertitudine”.

„Văd asta inclusiv în solicitările de servicii. Noi aveam cursuri care de obicei se vindeau foarte repede, eram sold out imediat. Și acum, toată lumea e cu bugetele înghețate, nu se prea mai cumpără nimic, nu se prea mai comandă nimic”, mai explică Șupeală.

În general, multinaționalele sunt cele care au dat tonul pe piața din România, eliberând din funcții o parte din angajați. Printre ele se numără Oracle și Microsoft. Totuși, nefiind un număr mare, nu a fost ceva notabil.

Acesta este însă doar primul nivel, crede Doru Șupeală. Următorul este cel al freelancerilor, unde cel mai probabil s-au înregistrat multe pierderi, reverberații ale concedierilor de peste hotare. În pandemie, am avut foarte mulți specialiști din domeniul tehnologiei care au ales această cale freelance, intrând pe piața mondială, care avea porțile larg deschise.

Contractorii sunt primii la care companiile renunță, un lucru mai puțin vizbil, pentru că în general nu este ceva care se anunță. Contractul se poate încheia de azi pe mâine, iar freelancerii nu sunt organizați, nu sunt grupați încât să ajungă semnalul în piață, așa că nu ne dăm seama de anvergură. Din ce știu eu, au fost 30-40.000 de ingineri software din România care au intrat din primul an de pandemie în freelancing, față de cei care erau deja, și sunt convins că o mare parte din ei simt asta. Unii sunt pregătiți, au fost precauți și și-au luat trei-patru proiecte care poate nu le-au picat chiar toate, însă sunt convins că unii dintre ei sunt marcați”, detaliază Șupeală.

Întreaga industrie de tehnologie, local și global, este dominată de panică, pentru că nu există predictibilitate, iar semnalele arată că valurile de concedieri nu sunt neapărat încheiate. Sentimentul e dublat și de faptul că cererea de proiecte a înghețat, dar nu pentru că nu ar fi de lucru, ci „pentru că toată lumea așteaptă o resetare a pieței”.

„Se va vedea o scădere a veniturilor companiilor, pentru că nu mai vin proiecte. Am informații, de exemplu, despre o companie de la noi care a rămas fără proiect pentru 150 de oameni, peste noapte. Este, deci, un șoc”.

România ar putea să treacă de criză cu bine

Totuși, expectativa actorilor din piață nu înseamnă că urmează neapărat efecte negative. Mihai Matei, directorul ANIS, ne îndeamnă să facem un pas în spate, un „zoom out”, și să nu mai privim cadrul de acum neapărat ca pe o cădere abruptă, ci mai degrabă ca pe un punct dintr-un grafic ce tinde să revină la normal. Mai ales noi, românii, care suntem printre primii care am putea beneficia de revenirea industriei la trendul normal, avantajați fiind de costurile pe care le impunem.

„Noi avem încă o oportunitate aici, pentru că suntem destul de performanți și productivi și încă avem niște costuri ceva mai mici decât piețele din Vest. Dacă o companie internațională – nu neapărat de tehnologie – va vrea să facă investiții, le va duce acolo unde poate să-și eficientizeze costurile. Deci, mai curând România e poziționată să treacă prin criza asta cu bine”, explică Mihai Matei.

Pentru românii angrenați în această industrie, Matei are și un sfat. Acela de a încerca să se adapteze constant: „Contrar opiniei generale, părerea mea este că românii sunt foarte muncitori și serioși, majoritatea lor. Mai curând e important să fii pregătit și adaptabil, decât să prognozezi”.

Iar asta se poate face analizând nivelul vânzărilor, respectiv piața muncii, frecvența cu care se fac angajările.

Nici Șupeală nu crede că vom vedea o scădere de cerere de muncă în IT, pentru că digitalizarea este încă la început, deci nevoia de aplicații tehnologice este uriașă: „Va fi de lucru pentru industria asta încă mulți ani, dar nu neapărat în condițiile în care s-au întâmplat lucrurile astea în 2020-2021”.

Totuși, acesta atrage atenția că, dată fiind și automatizarea, jobul în IT va rămâne unul sigur pentru cei seniori și pentru cei care, dincolo de competențele tehnice, vor deprinde și competențe de business, cu ajutorul cărora să înțeleagă mai ușor problema clientului.

Așadar, vor sta mai relaxați IT-iștii care sunt pasionați de domeniul lor, și nu cei cu „mindset de mercenari”, de care piața noastră, una de outsourcing, este plină.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x