Coridoare umanitare, boicotul brandurilor și baletul avioanelor poloneze

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informație pe toate canalele cu privire la războiul pornit de Rusia în Ucraina, Panorama selectează zilnic câteva dintre ideile esențiale, pentru a înțelege cum stau lucrurile. Sunt povești care ne dau indicii cu privire la ce să ne așteptăm nu doar în Ucraina și în statul agresor, Rusia, ci și în restul țărilor din regiune, care se confruntă cu riscuri de securitate, valuri de refugiați și, pe viitor, vor avea de gestionat și efectele sancțiunilor rusești asupra economiilor țărilor care le-au impus.

Astăzi, vorbim despre „coridoarele umanitare” prin care civilii rămași captivi în orașele bombardate din Ucraina au început să iasă și de ce asta nu e neapărat un semn bun în acest război, despre cum sute de branduri occidentale boicotează Rusia, în frunte cu simbolurile „occidentului decadent” – McDonald’s și Coca Cola, și cum Polonia a fost trimisă de SUA înapoi în banca ei, pe subiectul avioanelor de luptă pentru Ucraina.

Iată cum arată Panorama războiului, la finalul zilei de 9 martie 2022:

Civilii sunt lăsați să plece de sub asediu. Răul abia urmează?

Rusia a căzut miercuri la pace cu Ucraina, pentru a crea o fereastră de 12 ore (între 9 și 21, ora Ucrainei) în care oamenii să poată părăsi în siguranță șase orașe aflate sub asediu în acest război care durează deja de două săptămâni. Tensiunile sunt la cote maxime pe acest subiect, după ce rușii sunt acuzați că nu s-au ținut de cuvânt la începutul săptămânii și încă bombardează zona unui astfel de „coridor”, prin care cei circa 400.000 de civili din Mariupol, oraș din sud-estul Ucrainei aflat sub asediul Rusiei, ar fi trebuit să poată pleca în siguranță.

Nici miercuri oamenii rămași captivi în acest oraș nu reușiseră să plece, iar situația acolo se apropie de nivelul unei „catastrofe umanitare”, conform autorităților ucrainene – oamenii nu mai au apă și mâncare, iar rușii bombardează sistematic chiar zonele unde civilii ar trebui să se adune ca să poată pleca. Inclusiv o maternitate, susțin autoritățile din Mariupol, care a fost bombardată chiar azi:

Rusia a fost de acord să respecte, miercuri, șase astfel de zone care să permită civililor să plece din calea bombelor. Traseele ar trebui să fie, conform președinției Ucrainei: Mariupol-Zaporojie (sud-est), Enerhodar-Zaporojie (sud-est), Sumy (nord-est)-Poltava (centru), Izyum (est)-Lozova (est), Volnovaha (est) – Pokrovsk (est) și din micile orașe din regiunea Kiev, către Kiev.

Până miercuri după-amiază, doar câteva operațiuni de evacuare a civililor fuseseră raportate ca reușite. Altele nici nu începuseră, pentru că luptele au continuat. Un relativ succes s-a înregistrat la Sumy, unul dintre cele mai asediate orașe din regiunea Harkiv: aproximativ 7.000 de civili reușiseră să fie evacuați de acolo, cu autobuze și mașini. Dintre ei, circa 700 erau studenți indieni care învățau în oraș.

Războiul lui Vladimir Putin în Ucraina a declanșat nu doar moarte și distrugere, ci și o adevărată criză a refugiaților în Europa. Miercuri, numărul ucrainenilor nevoiți să își părăsească viețile de acasă se apropia de 2,2 milioane, conform ONU. Cei mai mulți au ajuns în Polonia, iar majoritatea celor fugiți sunt copii și femei.

De la începutul războiului, în România au intrat până miercuri aproape 320.000 de ucraineni. Dintre ei, majoritatea (234.000) au plecat deja mai departe, spre Vest, iar pe teritoriul României se află deocamdată circa 85.000, conform datelor de la Poliția de Frontieră.

Și e doar începutul. Pentru că cei fugiți până acum reprezintă doar o frântură din populația Ucrainei – circa 5%. ONU se așteaptă ca numărul refugiaților din Ucraina să se dubleze în perioada următoare.

Faptul că Rusia e de acord să permită civililor să părăsească orașele asediate din Ucraina poate fi văzut și ca un semn pentru ceea ce urmează. Și nu arată deloc bine, crede directorul CIA, William Burns. Putin e „furios și frustrat”, pentru că toate planurile sale inițiale în Ucraina au fost date peste cap, iar armata rusă se dovedește relativ incapabilă să avanseze așa de rapid cum credea el inițial.

„Probabil că își va dubla eforturile și va încerca să macine armata ucraineană, fără să țină cont de victimele civile”, a spus șeful CIA în fața unei comisii din Congresul SUA. „Planurile sale militare și presupunerile se bazau pe o victorie rapidă, decisivă”, a mai spus Burns.

Dar Putin s-a înșelat pe toate planurile: a crezut că Ucraina e slabă militar, a crezut că Europa nu e atentă și nu va reacționa în forță, a crezut că economia Rusiei e pregătită să reziste sancțiunilor și a crezut că armata Rusiei e modernizată și va lupta eficient. „S-a dovedit că a greșit pe toate planurile”, a spus șeful CIA.

Între timp, Marea Britanie face mofturi în fața refugiaților din Ucraina, refuzând să își relaxeze condițiile de acordare a vizei de acces în țară. În timp ce UE a permis refugiaților din Ucraina să călătorească în Europa fără viză, Marea Britanie insistă cu vizele. Deocamdată, a primit doar 1.000 de refugiați din Ucraina. Premierul Boris Johnson se teme de riscuri de securitate. „Știm cât de lipsit de scrupule este Putin cu metodele sale, nu ar fi corect să expunem țara la riscuri de securitate care nu sunt necesare și nu o vom face. Vom fi cât de generoși posibil putem, dar trebuie să avem verificări”, a spus Johnson, atrăgând criticile altor state europene.

Boicotul marilor companii în Rusia

„Diplomația mâncării” își arată colții în Rusia, după ce, în urmă cu 30 de ani, a simbolizat primele semne de dezghețare a relațiilor dintre Vest și Est. McDonald’s și-a deschis primul fast-food la Moscova, în februarie 1990 și a adunat mii de oameni la cozi interminabile, pentru a gusta primul „Bolșoi Mac” din viața lor. 32 de ani mai târziu, simbolul american al mâncării fast-food a anunțat că oprește temporar operațiunile din Rusia. Ar urma să-i coste 50 de milioane de dolari pe lună.

E doar una dintre zecile de companii de mâncare, haine, electronice sau servicii care au anunțat că se retrag sau își suspendă temporar activitățile în Rusia, până când războiul declanșat de Putin în Ucraina se oprește. Printre ele, și alte simboluri ale „Occidentului decadent”: Coca Cola, Starbucks sau Netflix se numără printre ele.

Este o mișcare fără precedent în istorie și nu are o valoare doar simbolică. Așa cum sancțiunile îndreptate asupra oligarhilor și oamenilor de încredere ai lui Putin au rolul de a le tăia accesul la resursele din UE, Europa și Marea Britanie și la locurile unde își cheltuiau banii pe lux și își învârteau afacerile, boicotul firmelor occidentale care aduc în Rusia produse de consum lovește acolo unde-i doare pe cei mai mulți ruși: chiar în obiceiurile și viața lor de zi cu zi. Astfel, vor realiza poate că războiul ideologic al lui Putin cu Occidentul nu e și războiul lor.

Pedepsirea în masă a Rusiei de către companiile occidentale, de la petrol la mâncare și electronice, se petrece din două motive, cred unii analiști citați de Al Jazeera. În primul rând, reacția este atât de virulentă acum, ca urmare a războiului din Ucraina, spre deosebire de alte crize umanitare și războaie, pentru că Ucraina e în Europa, iar războiul de acolo rezonează fără îndoială cu amintirile despre ororile celui de-al Doilea Război Mondial.

Apoi, pentru multe companii e mai simplu așa. Pe lângă că iau o poziție bună pentru propria imagine, scutesc o mulțime de bătăi de cap pe care le-ar avea cu hățișul legal al sancțiunilor impuse de Occident Rusiei și prin care ar trebui să navigheze extrem de atent și cu costuri, dacă ar continua să opereze acum în Rusia.

SUA nu iau sub aripă MiG-urile Poloniei pentru Ucraina

Eforturile de ajutor militar pentru Ucraina au fost mai mari ca niciodată, de când Rusia a declanșat războiul. Iar Polonia a fost mereu una dintre țările care a oferit armament și ajutor Ucrainei, contra Rusiei. Cea mai recentă inițiativă a Varșoviei este de a trimite în Ucraina avioane MiG-29, pe care piloții ucraineni să le poată prelua și pilota în luptă, iar SUA să compenseze acest transfer de armament cu avioane americane pentru Polonia (care oricum își modernizează aviația cu avioane de luptă americane).

Deși inițial SUA se declaraseră de acord cu ideea, iar șeful diplomației europene, Joseph Borrell, anunțase și el că fiecare stat e liber să trimită ce ajutor consideră de cuvință Ucrainei, lucrurile s-au împotmolit. Pentru că una e să trimiți lansatoare de rachete anti-tanc și alta e să trimiți avioane de luptă. Mai ales că Putin a declarat că orice avion al NATO sau orice aeroport al NATO folosite în luptele din Ucraina echivalează cu o declarație de război.

Miercuri, oficialii de la Washington s-au declarat „luați prin surprindere” de o nouă propunere a Poloniei: să trimită avioanele MiG-29 pentru Ucraina, dar la baza aeriană americană de la Ramstein, din Germania, de unde să fie preluate de ucraineni. Cel mai probabil, într-o încercare de a obține astfel „protecția” SUA asupra acestui gest extrem de sensibil, care ar putea fi interpretat de Rusia ca gest de război din partea NATO. Pentru că, logistic, nu are vreun sens. Ucraina e la doi pași de Polonia și avioanele ei.

Washington-ul a spus un NU răspicat. „După cum am spus, decizia de a transfera avioane poloneze în Ucraina este până la urmă una pe care trebuie să o ia guvernul polonez. Perspectiva ca avioane de luptă puse la dispoziția guvernului SUA să plece de la baza SUA/NATO din Germania într-un spațiu aerian contestat de Rusia deasupra Ucrainei ridică îngrijorări serioase pentru întreaga alianță NATO”, a spus John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Polonia ar avea la dispoziție 28 de avioane de luptă MiG-29 de care se poate lipsi și a făcut apel și la Bulgaria și Slovacia, care au aparate similare, să se alăture ideii. Piloții ucraineni ar putea teoretic folosi aceste avioane fără să aibă nevoie de vreun instructaj sau alte piedici tehnice, pentru că armata ucraineană are în dotare acest model de avion sovietic.

Cum ar trebui să se facă acest transfer, fără a băga întreg NATO în război, rămâne de văzut. Vicepreședintele SUA Kamala Harris ajunge miercuri în Polonia, unde cu siguranță va discuta problema. Vineri, ajunge la București.

Până atunci, două baterii de rachete Patriot ale armatei americane staționate în Germania vor merge în Polonia, pentru a oferi liniște Varșoviei și Flancului Estic al NATO.