Din cei 13 soldați americani care au murit în atentatul de pe aeroportul din Kabul, în zilele haotice ale retragerii din Afganistan, 12 făceau parte din „Generația 9/11”. Asta înseamnă că ori nu se născuseră, ori erau prea mici la momentul atacurilor pentru a-și aminti o țară care să nu fie în război împotriva terorismului.
Acum, că a trecut o generație de la atacurile din 11 Septembrie, iar Aliații și-au retras soldații din Afganistan, comemorarea atacurilor arată altfel: poate pentru prima dată în ultimii 20 de ani, societatea americană își pune întrebări dificile despre prețul atentatelor și al războaielor purtate pentru a-i răzbuna pe morții nevinovați din 11 Septembrie. E un demers mai important ca oricând, în condițiile în care Statele Unite sunt implicate în acest moment în operațiuni de combatere a terorismului în 85 de țări.
Prima întrebare se referă la ‘nota de plată’ a războiului împotriva terorii.
Pentru fiecare dolar cheltuit de teroriștii Al-Qaeda ca să comită atacurile din 11 Septembrie 2001, Statele Unite au pierdut 7 milioane de dolari în primul deceniu post-9/11, potrivit unor calcule New York Times. Aceasta e, de fapt, puterea terorismului. De aici, din acest raport disproporționat al costurilor, înțelegem și de ce e atât de dificilă lupta unor armate tradiționale cu grupările teroriste.
La 20 de ani de la atacurile din 11 Septembrie, Statele Unite trag linie și constată că lupta împotriva terorismului le-a costat 8.000 de miliarde de dolari, conform acestor date. Adică 40% din PIB-ul țării pe anul trecut.
A meritat prețul plătit? Ce am câștigat, de fapt?
Multă vreme, pentru că Statele Unite și, în solidar, restul lumii se aflau încă sub imperiul emoțiilor de la 11 Septembrie, aceste întrebări au fost considerate tabu. Să încerci să cuantifici prețul unui război purtat în numele apărării valorilor occidentale – necuantificabile – era văzut drept un demers lipsit de patriotism.
Anul acesta, tonul pragmatic a venit chiar de la vârful societății americane. Pentru că bilanțurile Pentagonului omit cu dibăcie multe costuri umane și financiare ale acestor războaie, până și președintele Joe Biden a preferat să citeze o cercetare a Universității Brown când le-a vorbit, recent, americanilor despre costul real al ultimilor 20 de ani. E vorba despre proiectul „Costs of War”, care a încercat să lămurească multe dintre întrebările dificile care nu au avut răspuns în ultimele două decenii.
Acesta e tonul cu care se comemorează 20 de ani de la ziua care a schimbat lumea:
„Ce am câștigat? Sunt acum americanii mai în siguranță decât au fost la 9/11, când al-Qaeda a intrat cu avioanele în Turnurile Gemene? Sunt oamenii din restul lumii mai în siguranță? Am putea arăta că războaiele americane de după 11 Septembrie au fost o cauză covârșitoare pentru și mai multă violență și moarte în jurul lumii. Sunt mai multe „grupări teroriste” acum decât erau în 11 Septembrie. Aceste grupări au mai mulți adepți. Putem spune că abordarea din acest război împotriva terorii a fost incredibil de contraproductivă” – Stephanie Savell, co-director al proiectului Costs of War, din cadrul Universității Brown din Statele Unite (sursa: Vox: Today, Explained)
În 2001, talibanii au fost îndepărtați de la putere în primele săptămâni ale războiului din Afganistan. Acum, după 20 de ani de război extrem de costisitor și la doar câteva zile de la retragerea americanilor, talibanii conduc din nou Afganistanul. Despre nota de plată a acestui eșec Panorama a scris aici.
Țările care au luptat tocmai pentru ca Afganistanul să nu mai cadă în mâinile talibanilor marchează două decenii de la 9/11 cu un bilanț greu de digerat: prețul ultimilor 20 de ani, decontat nu doar de Statele Unite, ci și de noi, aliații lor, este uriaș. O încercare de a reda vizual cele mai importante componente ale acestei note de plată, în infograficul de mai jos:
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.