„Bro, ăsta-i viitorul!”

Criptofrenezia, de la blockchain la marile țepe. Ce a mai rămas din optimismul pieței Bitcoin?

Computer Hope Guy
Sediul companiei de tranzacționare Bitcoin Romania, din centrul Bucureștiului. Foto: Lucian Alecu/Shutterstock Editorial/Profimedia.

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

„Investește în criptomonede!”

„Cumpără acum Bitcoin!”

„Propriul portofel digital, zero comisioane!”

Acestea sunt doar câteva dintre mesajele cu care probabil ai fost asaltat online. În orice colț al internetului te-ai uita, este imposibil să nu dai de cineva care analizează piața și oferă sfaturi de investiții. Sau demontează mituri, lansează teorii ale conspirației și vorbește despre cea mai mare bulă speculativă a ultimilor ani.

Dintre toate sfaturile și opiniile, se remarcă un lucru cert: piața este extrem de volatilă, ceea ce înseamnă câștiguri sau pierderi usturătoare în egală măsură. Cuțitul taie și pâine, și oameni, spune o vorbă veche. Se aplică inclusiv în cazul criptomonedelor și al tehnologiei blockchain.

Cu ce rămâi însă din toată această frenezie născută în jurul pieței crypto? Panorama a stat de vorbă cu experți din domeniul fiscal și juridic, care au pus lupa pe piața criptomonedelor din România și pe tehnologia blockchain. Analizăm de unde am plecat, unde am ajuns și mai ales, ce s-a întâmplat pe drum.

  1. Au trecut 15 ani de la crearea Bitcoin, cea mai cunoscută și mai valoroasă dintre criptomonedele aflate azi în circulație. De la un vis promițător, s-a ajuns la o realitate care pe mulți i-a lovit financiar din plin.
  2. Piața este extrem de volatilă, pentru că se bazează pe încredere, în continuare principala valoare a activului digital. Numărul de Bitcoin este finit. Sistemul din spatele monedei este creat de așa natură încât să permită minarea a doar 21 de milioane de criptomonede.
  3. În România, piața duce lipsă de reglementări clare în ceea ce privește autorizarea și funcționarea legală a platformelor. E un fel de „haiducie” pe toate planurile, susțin experți cu care Panorama a discutat.
  4. Unde există interes și bani mulți la mijloc, apar și escrocii. Printre cele mai cunoscute înșelătorii în lumea crypto se numără pump and dump (manipularea prețurilor) și rug pull (când furnizorii dispar cu banii). Legea penală românească este echipată pentru astfel de înșelătorii.
  5. Tehnologia blockchain și-a dovedit utilitatea în multe domenii, prin transparența tranzacțiilor și imuabilitatea datelor. Doar că e pusă la treabă și pentru inginerii financiare complexe, care au rolul de a șterge urma banilor. Nicio autoritate, nici chiar FBI, nu are pârghiile necesare pentru a identifica unde s-au dus sumele.

În 2022, piața criptomonedelor a intrat pe o pantă descendentă. Bitcoin, cea mai cunoscută monedă virtuală, a pierdut 65% din valoarea de piață, mai ales din cauza unor evenimente imprevizibile, cum ar fi prăbușirea FTX, una dintre cele mai mari burse.

În 2023, piața a început să-și revină, iar începutul acestui an vine cu o doză de optimism, în așteptarea unei decizii a Comisiei pentru Bunuri și Valori Mobiliare (SEC) din Statele Unite, care ar putea aproba primul ETF Bitcoin.

În primele zile din ianuarie, un Bitcoin depășise 45 de mii de dolari, pentru prima dată din aprilie 2022, potrivit platformei CoinMarketCap, care oferă date despre fluctuația prețurilor în timp real. Valoarea totală a pieței sărise și ea de 870 de miliarde de dolari (rezultat obținut înmulțind valoarea unui Bitcoin cu numărul de astfel de monede aflate în circulație).

Când vine însă vorba de deținătorii de Bitcoin, doar adresele lor sub formă de cod sunt publice, nu și persoanele/grupurile/companiile care se află în spate. La nivel mondial, ar exista aproximativ 420 de milioane de astfel de adrese de criptomonede, potrivit estimărilor companiei TripleA, care se prezintă drept lider în tranzacțiile cu monede digitale.

În România, ar fi peste un milion, potrivit datelor Statista și se estimează că numărul lor se va dubla până în 2027.

Sutele de miliarde de dolari și de utilizatori de criptomonede arată interesul crescut față de acestea. Dar, pe ce se susține?

15 ani de crypto

În 2009, visul lui Satoshi Nakamoto, pseudonimul persoanei sau grupului care a creat moneda virtuală Bitcoin, suna cam așa: o structură descentralizată și tranzacții fără intermediari, securizate prin criptografie și confidențialitate. Un sistem extrem de seducător, care a inflamat imediat imaginația celor care-și doreau un soi de suveranism al finanțelor.

„Consumatorii caută sisteme de transfer în afara controlului, deciziilor și intervențiilor unei autorități centrale sau guvernamentale, dar care să asigure transparență și flexibilitate”, spune Monica Calu, jurist specializat în Dreptul consumatorilor și membră a Banking Stakeholders Group (BSG), care oferă consultanță Autorității Bancare Europene, în vederea elaborării politicilor în domeniu.

Tocmai din această abordare reies marile lacune și riscuri ale pieței, explică jurista pentru Panorama:

„În majoritatea jurisdicțiilor (n.r. – din lume), sectorul cripto-activelor este în mare parte nereglementat. Asta înseamnă că nu există o supraveghere a pieței, dar nici protecție pentru investitori. Ceea ce face să fie mai ușor pentru escroci să profite de alți participanți. De asemenea, există un risc crescut de spălare a banilor sau de activități ilegale”.

Nu e atât despre matematică, cât despre încrederea acordată sistemului

Criptomonedele nu posedă o valoare intrinsecă. Unicul lor suport este încrederea.

Mai simplu spus, investești acum, cu speranța că, la un moment dat, vei putea vinde cu un preț mai ridicat decât cel la care ai achiziționat. Piața este însă extrem de volatilă, tocmai pentru că se bazează pe încredere.

„Toate aceste active suferă variații sălbatice, în funcție de tot felul de evenimente care nu au impact sau relevanță în economia reală (se depreciază în funcție de comentariile lui Elon Musk pe platformele de socializare, de exemplu). Astfel, nu se pot califica drept mijloace de plată de încredere. Figuri marcante precum (investitorul american) Warren Buffet și (economistul american care a prezis criza mondială din 2008) Nouriel Roubini le-au asemănat cu jocurile piramidale”, spune Monica Calu.

Pentru a înțelege sistemul pe care se susțin criptomonedele ca Bitcoin, e nevoie de câteva clarificări tehnice.

Protocolul de minare al Bitcoin prevede înjumătățirea recompensei acordate minerilor, o dată la patru ani. Halving se numește mecanismul prin care e controlată furnizarea noilor monede ce intră în circulație.

Primii mineri au fost plătiți cu 50 de Bitcoin pentru fiecare bloc adăugat în lanț (adică în blockchain). Protocolul prevede însă că rata de generare a noilor unități se reduce la jumătate pentru fiecare 210 mii de blocuri extrase. Prima înjumătățire a avut loc în 2012, iar cea mai recentă în 2020, când plata minerilor a ajuns la 6,25 Bitcoin per bloc. Următorul halving va fi în aprilie 2024.

Numărul de Bitcoin este, așadar, finit. Algoritmul va continua până în anul 2140, când se crede că vor exista 21 de milioane de monede virtuale. Dintre acestea, peste 19 milioane au fost deja create.

Minarea de Bitcoin implică un consum mare de energie electrică. Dacă ar fi fost o țară, minatul ar fi fost pe locul 27 în topul statelor consumatoare de electricitate între 2020 și 2021, depășind Pakistan, cu o populație de 230 de milioane de locuitori, potrivit unui raport recent ONU.

Minarea implică rezolvarea complexă a unor probleme matematice criptografice și este răsplătit doar primul care reușește să le rezolve. Astfel, doar unul dintre mineri (sau doar o echipă) ajunge să creeze un singur Bitcoin. Restul au muncit degeaba și au irosit energia electrică.

Mai mult, sistemul este, încă, foarte lent. Efectuarea unei tranzacții în Bitcoin durează, în medie, aproximativ zece minute, în vreme ce marii jucători ca Visa și Mastercard permit asta la secundă.

Piața criptomonedelor din România: „haiducie” și pionierat

În România, există câțiva actori mari: deținătorii (cei care au cumpărat monede digitale), furnizorii (cei care creează un astfel de activ) și platformele de tranzacționare. Este o diferențiere în tușe groase, pentru a fi ușor de înțeles fenomenul.

În joc mai sunt o grămadă de participanți, mai mari sau mai mici, cum ar fi companiile care pun la dispoziția investitorilor portofele digitale sau cele care au montat bancomate, de unde poți retrage cash, dacă deții Bitcoin (de multe ori, fiind vorba de una și aceeași entitate).

E un fel de „haiducie” pe mai toate planurile, spune avocatul Victor Buju, specializat în drept comercial și tehnologii emergente.

„Există legislație care reglementează modul de funcționare pentru traderi, pentru cei care furnizează servicii de wallet (adică cei care te ajută să ai un portofel digital, în care să-ți ții activele) și pentru servicii de exchange crypto. Dar pentru ultimii, nu există încă norme metodologice. E o discuție complicată și despre cât de legitime și de clar sunt reglementate bancomatele”, spune el.

Criptomonedele sunt menționate în Codul Fiscal încă din 2019. În paralel, se încearcă și crearea unui cadru legislativ cât mai clar, dar totul se mișcă extrem de lent.

O modificare la Legea împotriva spălării banilor din 2020 spune că autorizarea tuturor platformelor din piața criptomonedelor ar trebui făcută după o procedură. Ministerul Finanțelor a făcut însă o propunere în acest sens de abia în mai 2023. Încă nu s-a adoptat. Astfel, deși piața este reglementată, „procesul nu este finalizat”, afirmă pentru Panorama avocatul Victor Buju.

În lipsa acestor norme, platformele nu funcționează nici legal, dar nici ilegal, susține expertul:

„Încă nu știm sigur cum se obține avizul (tehnic) de la Autoritatea pentru Digitalizarea României, apoi cu cine de la Ministerul Finanțelor trebuie să discuți (…). Se aruncă întrebări către autorități și se așteaptă cu lunile răspunsuri.

E oarecum safe, din moment ce (o platformă) spune: uite, ăsta e modelul meu de business, respect, cel puțin la nivel european, obligațiile de bază ale providerului – transparență, identificarea clientelei, obținerea documentelor din spatele tranzacțiilor (cum ar fi obligații privind combaterea spălării banilor)”.

Nici instituțiile care au, teoretic, atribuții, nu au răspunsuri în acest moment.

„Te duci la ANAF sau la Ministerul Finanțelor sau la altă autoritate care pare că are drept de control asupra ta și zici: ok, zi-mi cum fac pentru a fi foarte sigur că modelul meu de business este aliniat la ce stabilește legislația în vigoare. Și pentru că încă e o zonă gri, inclusiv pentru autoritățile publice, există o reticență în a se răspunde. Un răspuns greșit poate a avea un efect de domino”, explică avocatul Victor Buju. Asta sugerează că toată lumea ar putea să dea o interpretare incorectă.

Astfel, reglementările UE în domeniu sunt aplicate în România „după ureche”

„Când intră în vigoare o astfel de lege, riscul e să se implementeze după buna-credință a cetățeanului, iar ulterior să vină un control de la ANAF sau de la o altă autoritate și să spună că «n-ai înțeles corect cum se face». De abia atunci se vor seta precedentele în baza cărora noi, ca avocați, să spunem – uite, Înalta Curte de Casație a clarificat modul în care operează anumite norme”, explică Buju.

Enigmele impozitării crypto

Câștigurile rezultate din tranzacții cu criptomonede se declară la ANAF și se impozitează cu 10%, la fel ca oricare alt venit. Nu se taxează dacă o tranzacție este sub 200 de lei sau dacă totalul câștigurilor dintr-un an fiscal nu depășește 600 de lei.

În teorie, lucrurile par simple. În practică, lista întrebărilor fără răspuns e foarte lungă.

„Există tot felul de necunoscute: ce se întâmplă dacă nu vinzi criptomonedele ca pe acțiuni, dacă îți cumperi cu ele un NFT, o mașină, dacă faci staking (n.r. – „parcarea” pe o anumită perioadă de timp a anumitor active digitale, pentru a susține operațiunile dintr-un sistem blockchain, în schimbul unei dobânzi) și primești o anumită recompensă – se consideră dobândă, având în vedere că o primești tot în criptomonede?”, punctează Mircea Mărculescu, partener Elite Tax și membru al Camerei Consultanților Fiscali din România.

Pe scurt, legea nu spune clar când apare elementul impozabil.

Impozitarea e necesară când câștigurile se transformă într-o monedă fiat, cunoscută și tranzacționată, explică expertul fiscal care este cutuma. Dar există investitori care aleg să nu schimbe criptomonedele, să cumpere cu ele alte monede virtuale sau active digitale sau să le folosească pentru achiziții în economia reală.

Un miraj galben ca aurul, dar cu multe zone gri

Lipsa reglementărilor clare lasă loc de multe interpretări, care vin la pachet cu fraude și ilegalități.

22 de milioane de monede digitale, în valoare de 300 de mii de euro au fost poprite de Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) anul acesta în noiembrie, în urma unei anchete DIICOT. Piața fiind extrem de volatilă, acestea pot avea valoare zero la finalul anchetei.

Deși acțiuni de poprire pe criptomonede au mai existat, contextul în care s-a întâmplat aceasta a fost o premieră. Suspecții promiteau câștiguri prin vesting un instrument prin care clienții investeau sume mici în token-uri digitale, care erau apoi plasate în diverse criptomonede. Cei care se recomandau drept fond de investiții promiteau câștiguri uriașe, prezentau rapoarte cu randamente false și, după ce câștigau încrederea clienților, îi convingeau să investească și mai mult, în sistem piramidal.

Vesting-ul presupune că tokenii nu pot fi vânduți, transferați sau tranzacționați o anumită perioadă de timp, ceea ce creează spațiul necesar pentru a folosi banii în interes propriu și a mima diverse investiții.

Când termenul la care se puteau retrage așa-zisele câștiguri se îndeplinea, păgubiții observau că le sunt adăugate diverse taxe și impozite pe care ar fi trebuit să le plătească în alte colțuri ale lumii, cum ar fi Hong Kong.

„Foarte mulți (oameni) sunt atrași de mirajul banilor făcuți ușor. Vor să cumpere acum ceva, care este încă no name, în speranța că peste un an va fi un hype în legătură cu acel crypto și vor vinde la un preț de zece ori mai mare”, spune avocatul Marius Stanciu, specializat în drept comercial și tehnologii emergente, la casa de avocatură Buju, Stanciu și Asociații.

Mic ghid de recunoaștere a înșelătoriilor

Visul lui Satoshi a devenit între timp și obiectivul actorilor rău intenționați. Printre cele mai cunoscute înșelătorii din piața crypto se numără pump and dump și rug pull.

Prima presupune umflarea artificială a unui activ digital, prin diverse promisiuni sau campanii agresive de marketing. Apoi, cei care dețin cel mai mult din acea piață (cunoscuți sub numele de whales – balene) vând instant la prețul cel mai mare. În acest fel, piața se prăbușește zgomotos, extrem de rapid.

Balenele” au această putere – pot duce piața unde vor, cu un singur click. Nu se știe clar cine sunt „balenele” Bitcoin, dar se speculează că există foarte puțini care dețin foarte mult.

L-am întrebat pe expertul fiscal Mircea Mărculescu ce s-ar întâmpla dacă toți deținătorii de Bitcoin și-ar schimba mâine activele digitale în monede fiat.

„Ar fi o inflație globală destul de mare. În același timp, piața se autoreglează aproape instant. Nu s-ar putea vinde toate monedele Bitcoin din lume la prețul actual (n.r. – peste 40 de mii de dolari la momentul redactării articolului). După ce s-ar da câteva mii, zecii de mii, milioane de Bitcoin, prețul ar deveni (foarte mic), să zicem, cinci euro. Nu este o comparație tocmai reală cu situația în care «toată lumea și-ar scoate banii din bănci». Teoretic, aceștia nu se autoreglează, nu le scade valoarea, doar pentru că au fost scoși”, spune expertul.

Înșelătoria cunoscută sub numele de rug pull e mai mult pe principiul „punct ochit, punct lovit”.

„Ai o rundă de finanțare, spre exemplu, lansezi o criptomonedă, strângi niște bani – găsim investitori care dau 200 de mii de euro și promitem că o să facem un ecosistem, o aplicație etc. Doar că nu există niciun plan în direcția asta, nici măcar nu ne mai interesează fluctuația monedei, să urcăm artificial și apoi să vindem. Luăm direct banii și plecăm”, afirmă avocatul Marius Stanciu.

Astfel de înșelătorii sunt clar reglementate de legea din România și există plângeri penale făcute de cei care au fost păgubiți în acest fel.

Ca să demonteze mitul potrivit căruia e un Vest Sălbatic – în care fiecare face ce vrea și nu poate fi tras la răspundere – statul ar trebui să fie mai ferm și să aplice normele care reglementează deja alte instrumente financiare.

„Lecția este că inclusiv legile actuale, care nu se referă la crypto, de multe ori sunt utile (cum sunt cele referitoare la piața de capital). Adică – pentru crypto sau pentru AI sau pentru orice alt concept – nu trebuie să inventezi apa caldă: te uiți să vezi ce legislație actuală ai și unde trebuie să adaugi”, explică avocatul Marius Stanciu.

Planul UE ar fi ca, până în 2025, să avem și în România definitivat un cadru legal de reglementare, în care să existe licențe de funcționare și să fie indicate clar care sunt platformele care operează legal – de la furnizori până la platforme de exchange.

Blockchain, un lanț nesfârșit de beneficii și scheme ilegale

Dincolo de piața tranzacțiilor cu criptomonede, rămâne sistemul cunoscut sub numele de blockchain – sau tehnologia registrelor distribuite. Acesta este imuabil – tot ce se întâmplă acolo nu poate fi șters, modificat sau distrus.

„Cel puțin declarativ, permite utilizatorilor să rămână anonimi și asigură în același timp transparența tranzacțiilor efectuate. Chiar dacă criptomonedele au fost unul din primele produse ale tehnologiei blockchain, marele câștig este, de fapt, folosirea acestei metode în finanțele actuale: în înregistrarea tranzacțiilor financiare, în domeniul asigurărilor, în managementul diverselor rețele și în cadrul smart contracts. Acestea pot fi încheiate între persoane care nu doresc să fie cunoscute”, afirmă jurista Monica Calu.

Lucrurile se complică însă și aici, pentru că au intrat în scenă cei care cunosc atât de bine tehnologia blockchain, încât o deturnează de la scopul inițial și o folosesc pentru tot felul de inginerii financiare complexe. Având în vedere că niciun bloc nu poate fi modificat sau șters, au apărut diverse legături între ele, cunoscute sub numele de bridges – poduri care facilitează ștergerea urmei banilor.

„Se fac o serie de mutări și permutări dintr-un wallet în altul, dintr-un blockchain în altul și apoi se trece într-o chestie simplă care se cheamă mixer. Acesta este ca o mașină de spălat fonduri, în care o mie de oameni bagă diverse sume de bani, ele se învârt prin niște algoritmi care dau peste cap trasabilitatea fondurilor și la sfârșit se reține un comision – se scrie un smart contract în care se transferă sumele de bani în o sută de wallet-uri”, explică avocatul  Victor Buju.

Sistemul e atât de complex încât, în cazul platformelor extrem de complicate, „nici FBI nu ar putea să determine, realmente, unde s-au dus fondurile respective”, insistă avocatul.

„Gândește-te că pui cinci bomboane furate lângă alte două sute care arată la fel și le amesteci pe toate în acest mixer. La final, una dintre ele aterizează într-un wallet. Cum poți demonstra că bomboana de acolo provine din cele cinci furate?”, lămurește avocatul Marius Stanciu mecanismul prin care funcționează mixerele.

„Care-i viitorul, bro?”

Într-o piață atât de imprevizibilă și cu atât de multe necunoscute, e normal să te întrebi: ok, și atunci, care-i viitorul? Greu de spus, dar ne putem uita la ce au făcut alții.

China a interzis total criptomonedele, în timp ce SUA au o atitudine mai laxă la adresa lor. Uniunea Europeană caută să se poziționeze undeva la mijloc: vrea să reglementeze și chiar o face susținut, dar vrea să ofere și spațiu pentru inovare – nu vrea să pună frână beneficiilor aduse de tehnologia blockchain.

UE este prima organizație internațională care a introdus o reglementare a acestui sector și a activelor sale, în iunie 2023. Market in Crypto Assets Regulation (MICA) va rezolva toate problemele semnalate și va intra pe deplin în vigoare până în decembrie 2024.

„Aceasta nu înseamnă, în fapt, și legitimarea acestora. Acest lucru se va face treptat, prin validarea lor ca active viabile, prin înregistrare și prin licențiere pe piețele reglementate, cum va fi cea a Uniunii Europene. Iar superstarurile care dețin doar un domeniu web și nu au un board sau un director vor trebui să rezolve aceste «mici lacune», care în momentul de față sunt aduse ca argumente pro descentralizare”, crede jurista Monica Calu.

2025 poate fi, așadar, un punct de cotitură pentru piața criptomonedelor, cel puțin din perspectiva reglementării. Abordarea UE pare a fi una corectă în acest moment, spune jurista.

Există o doză de optimism că se vor cerne mulți actori implicați în joc și vor rămâne în atenția investitorilor doar proiectele care și fac, nu doar promit.

Mulți spun că Bitcoin sau alte criptomonede reprezintă viitorul, alții avertizează că e doar o bulă speculativă. Dar, ca-n cazul oricăror alte bule, realizezi acest lucru doar când ele se sparg.

La fel ca la orice altă investiție, situația trebuie întoarsă pe toate părțile și, ca în cazul oricărei alte tehnologii, nu poți spune despre ea că e bună sau rea. Depinde cum o folosești.

Articol editat de Ioana Moldoveanu


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Ciprian Ioana

S-a alăturat echipei Panorama în octombrie 2023. Și-a început cariera în presă la radio Europa FM, în 2011. Inițial, își dorea să fie DJ/realizator de emisiuni, dar a fost cooptat rapid în echipa de știri și acolo a rămas vreme de aproximativ 7 ani.

Mai târziu, a descoperit că-i place jurnalismul economic, a lucrat la emisiunea Business Club (Digi24), postul Digi FM, dar și pentru site-urile Playtech.ro și Digi24.ro.

E pasionat de știrea din spatele știrii și vrea să cunoască de ce se întâmplă, nu doar ce se întâmplă. Crede că, într-o lume care trăiește pe repede-înainte, e nevoie ca la finalul zilei să rămâi cu un tablou cât mai rotund a ceea ce te interesează, nu cu frânturi de informații mai mult sau mai puțin relevante.

Pe lângă cariera de jurnalist, Ciprian e voice-over profesionist, cu peste un deceniu de experiență. Îi poți auzi vocea prin reclame sau documentare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x