Champs-Elysées de București

Cum ar putea fi transformat Bulevardul Gheorghe Magheru

Andreea APOSTU

OPEN MINDS

Deseori, pe rețelele de socializare sau în discuții ocazionale, am constatat convingerea unei părți considerabile din societate că patrimoniul este o gaură neagră, în care statul e nevoit să arunce bani, fără a-i mai primi vreodată înapoi: „costă mai mult să restaurezi casa asta, decât să o dărâmi și să faci o clădire nouă”, „sunt ruine insalubre care nu mai pot fi salvate”, „la ce bun să plătești din bani publici ceva ce nu-ți aduce profit”.

Această mentalitate e cel puțin surprinzătoare, pentru că, dacă ne uităm la destinațiile europene preferate ale românilor, putem observa centre vechi care au putut fi restaurate și au devenit profitabile pentru locuitorii lor. Desigur, nu orice clădire veche trebuie și poate fi salvată, dar cele din zonele istorice protejate (clasate sau nu ca monumente istorice), merită o șansă.

Bucureștiul se confruntă, în zona lui centrală, cu o paragină generalizată, cauzată atât de starea precară a patrimoniului, cât și de moartea economică a numeroase artere care în trecut erau vaduri comerciale. Un caz clinic foarte sugestiv este bulevardul Magheru (de fapt Bălcescu-Magheru, dar cunoscut pe scurt ca Magheru de bucureșteni), gândit, în perioada interbelică, să fie o arteră modernă, menită să fluidizeze traficul, să creeze o axă nord-sud prin mijlocul orașului și să îi ofere capitalei un aspect de metropolă.

Nicolae Bălcescu și Gheorghe Magheru
Bălcescu -Magheru

În acest sens, de-o parte și de alta a bulevardului s-au înălțat clădiri îndrăznețe, în stilul modernist al epocii. La parterul acestora au apărut cinematografe și un număr important de reprezentanțe auto. La fel ca Champs-Elysées sau alte bulevarde din miezul orașelor europene, Bălcescu-Magheru (pe atunci I.C. Brătianu-Take Ionescu) era menit unui comerț de lux sau, în orice caz, superior negustoriei mărunte ce putea fi întâlnită pe străduțele vechi și întortocheate din jur.

Garajul Ciclop
Ciclop

Clădire de referință pentru modernismul bucureștean, Garajul Ciclop a fost prima parcare multietajată din România și primul imobil din Europa ridicat cu un sistem anti-seismic pe role.

Lido și Ambasador
Hotelurile Ambasador și Lido

La asta se adăugau hotelurile de lux Ambasador și Lido (dotat cu o piscină cu valuri artificiale), care atrăgeau, atât înainte, cât și după război, vizitatorii străini.Din hotelul Ambasador funcționează doar o aripă, iar Lido a fost recent și cu succes redeschis, deși fără piscina sa emblematică. Nerestaurat și neconsolidat, cu risc seismic semnificativ, bulevardul Bălcescu-Magheru este o umbră în mijlocul orașului.

Cinematografe
Cinematografele Scala și Patria

Cinematografele Scala și Patria (pe atunci Aro), ultra-moderne la vremea lor, erau asezonate cu localuri în care spectatorii se puteau relaxa înainte și mai ales după vizionarea filmului. Bulevardul avea, prin urmare, o dimensiune deopotrivă economică și culturală, axată pe consumatori autohtoni, dar și străini. Ori, în momentul de față, atât motoarele sale culturale, cinematografele Scala și Patria, cât și magazinele au dispărut sau sunt în paragină.

Design: Edit Gyenge

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on email
Share on whatsapp

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.