Dac-aș fi pentru o zi prim-ministru

Cum ar trece țara pe profit trei antreprenori români de succes

Computer Hope Guy
Investițiile în IT, turism, agricultură pot ajuta România să-și clădească un brand de țară. Foto: Inquam Photos / George Calin

Cu un deficit bugetar colosal – 9,3% în 2024, față de 3% cât e limita impusă de Uniunea Europeană -, România se vede în situația urgentă de a-și pune ordine în cheltuieli și încasări, dacă nu vrea să se scufunde economic și să ajungă în situația de a pierde din banii europeni.

Politicienii caută soluțiile într-un ritm îngrijorător de lent, în timp ce negociază și formarea unui nou guvern. Așa că, până la concretizarea acestor negocieri, am mers la trei antreprenori români care știu foarte bine cum se fac banii și cum se investesc, ca să aducă și mai mulți bani. 

Nu am căutat la ei soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar sau reechilibrarea cheltuielilor statului, ci mai degrabă niște direcții macro, care ar ajuta România să câștige nu doar ca poziționare în lume, ci și financiar. Unde ar investi ei fondurile și resursele statului român, ce ar face pe termen mediu și lung, ca România să meargă mai bine?

Ce am reținut de la ei e că prosperitatea nu vine peste noapte, cu măsuri populiste, cu beneficii de scurtă durată și efecte bugetare a căror povară o simțim tot noi. Prosperitatea este rezultatul identificării unor sectoare în care România este deja bună și ar putea excela.

Construirea unei reputații de bună guvernare, capitol la care România nu strălucește, din cauza impredictibilității fiscale și legislative, ne-ar ajuta să atragem investitori și să clădim un climat prielnic pentru afaceri, investiții, inovare și locuri de muncă. 

Dar, înainte de orice, prosperitatea începe cu un sistem de educație sănătos, care să țină pasul cu vremurile, care să ne alinieze metodele la evoluțiile tehnologiei și să folosească tehnologia pentru a oferi șansa la cunoaștere, indiferent de condiția primară a elevului. Este un punct pe care toți cei trei oameni de afaceri cu care am vorbit l-au menționat, însă la care se poate ajunge într-un mod sănătos și durabil abia după ce România și-ar consolida niște direcții de investiții profitabile.

Reforma trebuie să înceapă de la vârf

Iulian Cîrciumaru, membru în consiliul director al fundației Romanian Business Leaders și managing partner al unui fond de investiții orientat către susținerea firmelor românești, declară pentru Panorama că Guvernul ar trebui, întâi de toate, să-și facă ordine în activitate

„M-aș bucura să văd un minim efort de eficientizare la nivelul ministerelor, prin consolidarea acestora și eliminarea unor redundanțe. De exemplu, recunosc că mie nu îmi este clar de ce există ministere separate pentru economie, agricultură, transporturi, energie, investiții și fonduri europene. De ce cultura este separată de educație și cercetare? Și cred că exemplele pot continua”.

Pune accentul pe două direcții când vorbește de domeniile în care statul ar trebui investească. Un palier ar reveni investițiilor în „active economice pe baza cărora România își poate dezvolta un avantaj competitiv semnificativ, dar care în prezent sunt dezvoltate suboptim”. Iulian Cîrciumaru dă ca exemple turismul, energia și serviciile medicale.

Cealaltă direcție ar trebui să fie, în opinia lui, „industrii cu potențial ridicat de valoare adăugată sau care au efecte de multiplicare importante în economia națională” și aici menționează, printre altele, procesarea produselor agricole, industriile creative și IT.

Indiferent în ce domeniu au expertiză, antreprenorii intervievați au un punct comun. Consideră că cea mai solidă investiție care să genereze bunăstare este în educație. „Cred că investițiile în educație aduc cel mai bun randament pe termen lung pentru orice societate”, este concluzia lui Iulian Cîrciumaru.

Dacă aș fi pentru-o zi ministru

„Să fii ministrul Digitalizării în România, în momentul acesta, poate fi poziția cu cel mai mare impact economic”, crede Ioan Iacob, unul dintre antreprenorii români care redefinesc transformarea digitală în marile companii globale. Compania pe care a fondat-o în 2020 atrăgea, trei ani mai târziu, o finanțare de 35 de milioane de dolari, o sumă fără precedent pentru un start-up românesc. Platforma accelerează digitalizarea instituțiilor financiare și corporative din întreaga lume.

Într-un interviu pentru Panorama realizat cu ocazia IQ Digital Summit, Ioan Iacob consideră că România ar avea cel mai mult de câștigat dacă s-ar orienta către investiții în zona dezvoltării de inteligență artificială.

„A dispărut paradigma aceasta în care ai nevoie de multe resurse, de mulți oameni. De fapt, tot ce ai nevoie este să pui patru-cinci oameni inteligenți la un loc și să le dai resurse absolut minime și poți obține rezultate incredibile”.

În plus, adaugă antreprenorul, nici costurile dezvoltării capacității de calcul nu mai sunt prohibitive. Odată antrenat acest mușchi al dezvoltării de software, utilizarea diverselor instrumente generate ar putea să stimuleze performanțe și în alte domenii. Ioan Iacob pune educația pe primul loc.

„Educația este una dintre pârghiile fundamentale pentru a crea bunăstare într-o societate. Cred că azi putem să folosim AI pentru a facilita accesul la educație și pentru a oferi educație de cea mai înaltă calitate cât mai multor copii”, subliniază omul de afaceri.

„Cred că avem un capital uman absolut incredibil”, mărturisește Ioan Iacob. „Suntem atât de sus la olimpiadele internaționale de matematică, de fizică unde ne batem cu populații de miliarde. E ceva interesant despre capacitatea intelectuală a națiunii, e ceva în ADN-ul nostru”.

Cât despre platforma pe care o dezvoltă din 2020, spune că aceasta ar avea un impact extraordinar, dacă ar fi implementată în sectorul public. „E o arhitectură pentru a construi sisteme mari, care să poată fi controlabile de către oameni și care să poată fi evoluate foarte ușor de către oameni”.

Mărturisește, însă, că sectorul public nu e o direcție în care s-ar orienta acum, pentru că nu îl cunoaște suficient de bine.

Economia trebuie operată de urgență

Andrei Pitiș este, la rândul său, unul dintre exponenții industriei tech din România. De numele lui se leagă numeroase inițiative de antreprenoriat încă de pe vremea când termenul de start-up tech nici nu exista în România.

A avut partea lui de tangențe cu statul, în perioada în care a condus Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii.

„Eu sunt genul de om care crede că pentru business-uri la început de drum, statul ar trebui mai degrabă să se dea la o parte, decât să intervină în mod activ. Mi se pare destul de ușor să pornești acum o companie de tech în România”.

Sigur, cu această ușurință au apărut și provocările. 

„Problema pe care o avem e că nivelul salariilor a crescut, sunt multe companii străine care plătesc salarii bune și e mult mai greu să angajezi chiar și absolvenți cu niște salarii de început mici. Aceste salarii de început sunt destul de mari și atunci nivelul de finanțare trebuie să fie un pic mai mare”, explică Andrei Pitiș

Fondator, investitor, mentor, Andrei Pitiș a condus echipe de câțiva oameni și echipe cu sute de oameni, de aceea l-am întrebat în interviul pentru Panorama dacă i s-ar propune vreodată să fie ministrul Investițiilor, care ar fi strategia lui. 

„Ar trebui să investim acolo unde suntem buni. De multe ori, încercăm să investim acolo unde nu suntem cei mai buni, doar ca să devenim mai buni”.

E o viziune cinică, foarte orientată spre business, recunoaște chiar antreprenorul român, care dă ca exemple în care ar investi, dacă ar putea lua decizii de acest gen în statul român, domenii precum IT, turism și agricultură.

„Nu cred că aș fi bun ca ministru, pentru că un ministru ar trebui să aibă o vedere mult mai largă. Eu aș merge mult mai chirurgical pe niște domenii în care suntem cu adevărat buni și în care am putea să devenim și mai buni, astfel încât să creăm un brand de țară cu care să fim recunoscuți la nivel internațional”.

Deocamdată, investitorii privesc cu neliniște întârzierea ajustării deficitului bugetar și speră ca investițiile României să nu aibă de suferit prea mult.

„O încetinire a investițiilor înseamnă o încetinire a ratei de rotire a capitalului în economie, ceea ce afectează însuși statul care suferă deja din pricina deficitului. Practic, e un cerc vicios. Efectele negative se extind, printre altele, la volatilitatea cursului, o altă sursă de incertitudine, la costurile de finanțare ale statului și ale actorilor privați”, argumentează Iulian Cîrciumaru.

Articol editat de Andrei Luca Popescu

Alexandra Albu

S-a alăturat echipei Panorama în iulie 2024, după 13 ani în televiziuni de știri, mai întâi la Realitatea TV, apoi la Digi24. Specializată în actualitate externă, a scris și relatat de la asasinatul lui Benazir Bhutto, până la asaltul asupra Capitoliului, după înfrângerea lui Donald Trump în alegerile din 2020.

A fost redactor, apoi corespondentă și, pentru scurt timp, realizatoare de emisiuni informative, înainte de a face o pauză lungă pentru a da prioritate vieții de familie. Panorama este primul proiect digital în care se implică. Urmărește cu precădere politica din Marea Britanie, Statele Unite și Franța.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
3 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x