POVESTEA ÎN DOUĂ MINUTE

Cutremurul, Turcia și amnistia în construcții. De ce s-au prăbușit clădirile atât de ușor?

Computer Hope Guy
Cutremurele care au avut loc pe 6 februarie și au afectat sudul Turciei și nordul Siriei sunt considerate cele mai grave dezastre naturale ale secolului XXI. Sursa foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Imaginile cu clădirile care s-au prăbușit precum castelele din nisip, în timpul cutremurelor devastatoare din sudul Turciei, au stârnit un val de furie. Cum a fost posibil ca unele construcții noi, care ar fi trebuit să fie mai rezistente la cutremure, să se transforme rapid în mormane de moloz? După ce se șterg lacrimile, se caută vinovații. Totul, într-o reconstrucție care se estimează că va costa Turcia 84 de miliarde de dolari, în pragul unor alegeri grele pentru autocratul Erdogan și într-un context economic extrem de dur în care trăiesc turcii.

Cel puțin 113 mandate de arestare au fost emise de autoritățile turce, în legătură cu modul în care au fost construite clădirile prăbușite la cutremur și pentru nerespectarea standardelor de construcție, mai ales într-o zonă despre care se știe că are un risc seismic ridicat. Mai bine de 50.000 de clădiri care s-au prăbușit sau au fost grav avariate în întreaga regiune afectată de cele două cutremure de peste 7 grade vor trebui demolate, potrivit ministrului turc al Mediului, Murat Kurum. Bilanțul tragic al deceselor a depășit 40.000 de persoane, în Turcia și în Siria. 

Intensitatea maximă a cutremurului a fost mare, dar nu suficientă pentru a pune la pământ clădiri bine construite”, explică profesorul David Alexander, specialist în management și planificare de urgență la University College London.

Oricât de înspăimântător ar părea, atunci când vezi blocuri întregi de locuințe puse la pământ în câteva secunde, în Turcia, acest risc era binecunoscut. O vulnerabilitate pe care geologii și arhitecții turci au subliniat-o în mai multe rânduri. Era un fapt cunoscut că în provincia Hatay, în zonele afectate de cutremur, materialele de construcție folosite erau de o calitate inferioară și metodele de construcție lăsau de dorit, a spus președintele Ordinului Arhitecților din Turcia, Eyup Muhcu, potrivit AP.

„Stocul de clădiri din această zonă era slab și nerezistent, în ciuda realității cutremurelor”, preciza arhitectul Eyup Muhcu, referindu-se atât la locuințele vechi, cât și la cele noi, ridicate în ultimii ani.

De ce a fost ignorată o asemenea problemă de viață și de moarte? Pentru că rezolvarea ei ar fi fost costisitoare, nepopulară și ar fi pus frână unuia dintre motoarele principale ale dezvoltării economice turcești – construcțiile, spun experții citați de AP.

Pe lângă furia că așa ceva s-a putut întâmpla, e firesc să apară și frica. Teama că așa ceva s-ar putea întâmpla și prin alte părți unde acești constructori turci au lucrat. Așa că autoritățile de la București vor să verifice dacă firmele care au construit locuințele prăbușite la cutremurul din Turcia au proiecte imobiliare și în România.

„Am cerut ca pe baza măsurilor care au fost luate în Turcia și a companiilor care au fost identificate ca executând lucrări de construcții în zona unde s-a produs cutremurul și deja au fost nominalizate, să se verifice dacă au construit în România și, în funcție de rezultat, să identificăm măsurile care pot fi luate la nivelul fiecărei instituții”, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

O precauție necesară, mai ales că și România trăiește cu teama unui cutremur major, iar Bucureștiul este una dintre cele mai vulnerabile capitale europene la acest capitol. Într-adevăr, nu e nevoie de incompetența sau rea-voința unor constructori din Turcia, care să se adauge realității românești că o mulțime de imobile din Capitală nu sunt consolidate sau nici măcar expertizate antiseism.

Amnistie sau închis ochii? Remedierea construcțiilor ilegale nu s-a prea întâmplat

În Turcia, cutremurele le-au învățat pe autorități că e nevoie mereu de reguli mai stricte în privința construcțiilor. Reglementările în acest sens au fost revizuite și înăsprite inclusiv după precedentul cutremur major, din 1999, care a avut loc în nord-vestul Turciei, în regiunea Izmit, și care s-a simțit până în Istanbul. Atunci, 17.000 de persoane și-au pierdut viața și aproape o jumătate de milion au rămas fără case. 

Dar, în ciuda reglementărilor mai dure, excepțiile au fost invers proporționale. Amnistie după amnistie, cei care nu respectau aceste reguli au primit termene de grație pentru a repara ce au construit prost sau a intra în legalitate. Câți au făcut-o, s-a văzut acum, la cutremur.

Turcia se află la intersecția mai multor falii seismice și, în ciuda cutremurelor frecvente, în 2018 guvernul turc a dat o nouă amnistie prin care proprietarii clădirilor construite după 1999 puteau să își treacă în legalitate construcțiile. 

Decizia nu a fost luată întâmplător, căci la scurt timp au avut loc alegerile generale, iar un an mai târziu, în 2019, alegeri locale. La turci, amnistia pare să fie un obicei: a fost acordată de mai multe ori, din 1960 încoace.

Potrivit Ministerului Mediului și Urbanizării, în 2018, mai mult de jumătate din clădirile din Turcia (aproximativ 13 milioane de construcții) au fost ridicate ilegal și foarte puține dintre construcțiile vechi au fost consolidate, scrie Financial Times

Și orașul Istanbul, care are 16 milioane de locuitori, prezintă riscuri. Primarul Ekrem Imamoglu, ales din partea principalului partid de opoziție, CHP, avertizează că 90.000 de clădiri sunt în pericol să se prăbușească complet în cazul unui cutremur puternic. „Trebuie să acționăm rapid”, a spus primarul, într-un interviu televizat, punctând că acest număr de clădiri vulnerabile este dublu față de estimările lăsate de precedenta administrație.

Ușurința cu care s-a trecut în 2018 peste respectarea normelor de siguranță este acum taxată dur de turci. Un video care îl arată pe Recep Tayyip Erdogan în campania electorală pentru alegerile locale din 2019 lăudând noile clădiri care au fost construite în Kahramanmaraș, făcute una cu pământul în urma cutremurului de săptămâna trecută, a devenit viral.       

„Am rezolvat problema a 144.156 de cetățeni din Maraș cu amnistia zonală”, spunea în 2019 Erdogan, referindu-se la amnistia în construcții care le-a permis dezvoltatorilor să ignore regulile de siguranță, create special pentru a face clădirile mai rezistente la cutremure.

Se estimează că peste 7,8 milioane de locuințe și spații de lucru au fost construite sub protecția amnistiei, iar potrivit legii, rezistența clădirii la cutremur cade în responsabilitatea proprietarului acesteia.

Opoziția îl atacă acum politic pe Erdogan pentru amnistie. Și are la îndemână și un contraexemplu. În orașul Erzin, situat în nordul provinciei Hatay, niciun om din cei 42.000 de locuitori nu a murit și nicio clădire nu s-a prăbușit, ci doar câteva case și minaretele unor moschei au suferit mici avarii. Este singurul oraș din zona afectată care a rămas în picioare.

Toți ochii s-au îndreptat către edilul orașului, Okkeş Elmasoglu, ales din partea principalului partid de opoziție, CHP. El le-a spus jurnaliștilor turci că nu a făcut „nicio concesie pe această temă” și că nu a permis nicio construcție ilegală în zonă. Mai mult, presa turcă mai scrie că primarul a pus să fie demolate clădirile care nu respectau normele în construcții, iar regimul de înălțime este de șase etaje – ceea ce este foarte puțin pentru Turcia.

Costul cutremurului și cum se ascute lupta politică

Dincolo de tragedia umanitară, lupta politică se va înăspri. Autoritatea responsabilă cu dezvoltarea rezidențială (TOKI) a anunțat că a început deja proiectarea noilor locuințe, iar lucrările de reconstrucție sunt programate să înceapă la final de februarie sau în martie. Până la 100.000 de clădiri rezidențiale sunt așteptate să fie finalizate până în iunie. Data aleasă nu este întâmplătoare, căci Turcia urmează să aibă alegeri prezidențiale în luna mai.

Un raport publicat la sfârșitul săptămânii trecute de către Confederația turcă a întreprinderilor și afacerilor estimează costul pagubelor la cel puțin 84,1 miliarde de dolari, cea mai mare parte a acestei sume însemnând reconstruirea a mii de case. Pe de altă parte, Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție (BERD) estimează o scădere până la 1% a PIB-ului Turciei, în acest an. Deja, BERD revizuise în scădere creșterea economică a Turciei, de la 3,5% la 3% – înainte de cutremur.

Economia Turciei trecea și așa printr-o perioadă dificilă, cu o inflație extrem de mare și o devalorizare puternică a lirei. Iar efectele cutremurului de acum vor cântări greu la alegerile din luna mai, care vor determina soarta și așa greu încercată a democrației turcești.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    7
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x