„DEȘERTIFICARE” ÎN MEDICINA PRIMARĂ

De ce se îndreaptă România spre o criză a doctorilor de familie

Computer Hope Guy
Doctorii de familie pot rezolva și preveni o mare parte din problemele medicale curente ale populației. FOTO: Shutterstock

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

În zece ani, aproape jumătate dintre cei 12.000 de doctori de familie care lucrează în prezent vor ieși la pensie. Cifrele îi îngrijorează pe specialiști, care spun că marea problemă a României este lipsa de interes a absolvenților de Medicină pentru această specializare, marcată de un fenomen numit „deșertificare”.

Salariile mici cu care rămân după ce plătesc leafa asistentei medicale, utilitățile cabinetului și cotizațiile la stat sunt doar câteva dintre motivele pentru care viitorii doctori se țin departe de această ramură a medicinei, odinioară una dintre cele mai puternice din țară.

Lipsa de sprijin din partea autorităților și faptul că nu li se asigură condiții optime pentru a-și practica meseria îi fac pe puținii care aleg totuși să se specializeze în medicină de familie să nu ia în calcul varianta de a profesa în mediul rural, unde situația este dramatică din perspectiva asistenței medicale.

Pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu rețeaua de medicină de familie, care mai este statutul medicului de familie în sistem dar și pentru a vedea unde ne îndreptăm în următorii ani în lipsa unor măsuri concrete și coerente luate de statul român, Panorama a consultat experți și studii.

„Față de anul 2000, ne-am întors spatele pacienților. Dacă la început marea majoritate a timpului o petreceam față în față cu pacientul, consultându-l, discutând cu el, acum stăm la calculator, răspundem la telefon și programăm pacienți. Zona aceasta de administrativ a ajuns să ocupe din ce în ce mai mult timp din ceea ce ar trebui să fie, de fapt, o consultație. Deși suntem medici de familie, ne-am încărcat cu activități care țin de partea financiar-contabilă și asta parazitează actul medical”, explică pentru Panorama medicul de familie Gindrovel Dumitra, vicepreședinte la Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).

Mai mult management, mai puțină medicină

Practic, în ultimii 15 de ani statutul medicului de familie a migrat către o zonă a absurdului. Totul pleacă de la reformele care s-au făcut începând cu anul 2006. Atunci, medicii de familie, considerați prima verigă la care trebuie să ajungă un pacient înainte de a merge la specialist sau în spital, au fost transformați în manageri de cabinet. Și s-au văzut nevoiți să se ghideze după principiul contabilității și economisirii banilor.

De-a lungul anilor, medicul de familie a tot tăiat din timpul alocat consultației pacientului. Deși, teoretic, are 15 minute la dispoziție pentru a vorbi cu asiguratul care îi trece pragul cabinetului, în realitate toată discuția se rezumă la cel mult jumătate din acest timp.

Restul consultației este alocat completării hârtiilor – de la rețete, la trimiteri către specialiști. Și raportarea în sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate le dă bătăi de cap medicilor de familie. Platformele, care nu sunt mereu funcționale, răpesc și ele din timpul pe care medicul de familie ar trebui să-l petreacă discutând cu pacientul aflat în fața sa.

Nu e de mirare că, de la an la an, medicii de familie simt că se deprofesionalizează. Fac mai puțină medicină decât și-au imaginat că vor face atunci când au optat pentru această specialitate.

Drama satului fără medici

Consecințele sunt numeroase și vin pe toate planurile: pe lângă faptul că tinerii nu sunt atrași în profesie, România a ajuns în situația de a avea 328 de localități din mediul rural complet lipsite de doctori de familie. Concret, județe întregi sunt văduvite de asistență medicală primară, după cum arată materialul interactiv Cât de sănătoși sunt românii, realizat de Panorama.

Datele Institutului Național de Statistică, analizate de Panorama, arată că județele Giurgiu, Tulcea și Covasna au fiecare sub 100 de cabinete de medicină de familie.

Foarte puține, atrag atenția specialiștii din Sănătate. Spre exemplu, în anul 2020, județul Giurgiu număra 88 de astfel de cabinete, Tulcea – 92, iar Covasna – 95. Puține cabinete de medicină de familie sunt și pe raza județului Ialomița – doar 106, în timp ce în Sălaj pacienții au la îndemână 107 cabinete de medicină de familie.

La polul opus sunt situate centrele universitare, care dispun de cel mai mare număr de cabinete de medicină de familie. Detașat conduce Capitala, cu 1.385 de cabinete de medicină de familie. În județul Timiș funcționează 472 de cabinete, în județul Dolj sunt 469 de cabinete, iar în Iași 445 de cabinete de medicină de familie, conform datelor INS analizate de Panorama.

Cei care văd cel mai bine unde duce lipsa medicului de familie dintr-un județ sunt medicii din spital: cancerele în stadiu avansat, la care nu mai poți să faci nimic, cirozele date de alcoolism, hepatitele nedetectate vin din România profundă, din sate unde nu există medic de familie, atrage atenția doctorul Raluca Zoițanu, președintele Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), într-un interviu acordat Panorama.

„Acest deficit de medici de familie va avea urmări. Bolile se vor agrava. Pacienții ajung să meargă la doctor atunci când au simptome grave. Omul rezistă la durere și nu cheamă ambulanța pentru orice. O cheamă atunci când deja e prea târziu și se fac analize în spital. În străinătate nu e așa. Nu există varianta asta de a merge în spital pentru a-ți face analizele. Acolo, spitalele tratează oamenii grav bolnavi. Problema e că mulți văd medicul de familie ca pe o barieră în România”, explică medicul de familie Raluca Zoițanu.

Val de pensionări și decese în rândul doctorilor de familie în pandemie

Din estimările făcute de Colegiul Medicilor din România, este nevoie de 2.000 de medici de familie în plus pe lângă cei în activitate pentru ca rețeaua de medicină de familie din România să funcționeze adecvat. Și pandemia a influențat în mod negativ rețeaua ca întreg, cu consecințe directe asupra stării de sănătate a populației, arată un raport elaborat de Avocatul Poporului în 2021.

Potrivit documentului citat, au fost medici de familie aflați în pragul pensionării care au decis să nu-și mai prelungească contractul cu Casele de Asigurări de Sănătate, adică să iasă din activitate. Astfel de situații au fost semnalate de autoritățile locale din județul Harghita, unde funcționează 165 de cabinete de medicină de familie și de autoritățile din județul Dâmbovița, unde sunt 253 de cabinete, conform datelor INS.

E important de punctat că ieșirile din sistem din ultimii doi ani nu au reprezentat doar pensionări, ci și decese în rândul medicilor de familie, categorie marcată de un fenomen de îmbătrânire.

Tot pandemia a evidențiat lipsa doctorilor din această categorie în mediul rural și în zonele defavorizate sau greu accesibile, unde cetățenii au fost lipsiți de asistență medicală pe fondul blocării accesului pacienților în spitale.

„Asistența medicală primară, prin transformarea medicilor de medicină generală în doctori de familie, nu și-a atins scopul propus în acoperirea cu servicii de sănătate de bază, în special în mediul rural”, concluzionează raportul întocmit de Avocatul Poporului.

Pariul pierdut și al doilea rezidențiat tot pe banii statului

Cum a reușit România să piardă pariul cu medicii de familie? Chiar dacă scot la rezidențiat între 300 și 400 de posturi pe an în medicină de familie, autoritățile nu reușesc să le facă atractive pentru absolvenții de Medicină. Faptul că tinerii nu vor să aleagă această specialitate arată că nu este ușor să fii medic de familie în România. Cauzele refuzului sunt atât materiale, profesionale dar și de natură organizatorică. Legislația nu este nici ea în favoarea medicinei de familie.

Deși unii absolvenți de medicină aleg să facă rezidențiat în medicina de familie, legea le permite ca, după doi-trei ani de pregătire să dea un nou examen de rezidențiat și să-și aleagă o altă specialitate. De regulă, cei care fac asta optează pentru o specialitate de spital, mai bine plătită decât medicina de familie. Se întâmplă așa pentru că salariul este și el unul dintre motivele pentru care tinerii nu vor să practice medicina de familie.

Având statut de furnizori de servicii medicale, doctorii de familie sunt plătiți în funcție de numărul de pacienți pe care îi au în listă (capitație, n.red.) și în funcție de serviciile medicale pe care le oferă. Pentru plata acestora sunt stabilite tarife per capita și per serviciu. Valoarea minimă garantată pentru punctul per capita și pentru cel per serviciu au înregistrat o creștere constantă începând din 2014, ajungând la 10 lei, respectiv 4 lei în 2022.

Cât câștigă un medic de familie în România

E dificil să facem o estimare a veniturilor unui medic de familie în România. Spre deosebire de câștigurile obținute de un medic de spital, unde există grile de salarizare, în funcție de pregătirea doctorului și dimensiunea spitalului în care profesează, medicii de familie, care au o practică privată, sunt proprii lor administratori de cabinet.

Totuși, medicul Cătălin Bumbuluț, vicepreședintele Colegiului Medicilor din România, a punctat într-o intervenție că venitul brut al unui medic de familie este de 14.500 de lei pe lună și poate depăși 15.000 de lei pe lună în Capitală.

Acest venit brut include, însă, pe lângă salariul medicului de familie, salariul asistentului medical, impozitele, dările către stat și cheltuielile de funcționare ale cabinetului, serviciile de mentenanță ale softurilor de cabinet, serviciile de curățenie și contabilitatea cabinetului. Atunci când trag linie, medicii de familie spun că rămân cu puțini bani în mână. De două, trei ori mai puțini decât colegii lor din străinătate.

„Mi s-a întâmplat să fiu întrebată de către alți colegi, din străinătate: Dumnezeule, dar voi cum trăiți? O fi România mai ieftină, dar nu e atât de ieftină încât să îți permiți să trăiești cu un venit atât de mic”, spune medicul de familie Raluca Zoițanu, adăugând că în străinătate un medic tânăr câștigă în mână între 1.500 și 3.000 de euro. „E de două, trei ori mai mult decât câștigăm noi aici”, mai arată președintele FNPMF.

Șomer la început de drum

Și mai e un lucru. O barieră importantă ce ține tot de organizarea sistemului medical românesc. Chiar dacă ia cu brio examenul de specialist în medicină de familie, doctorul este șomer pentru câteva luni, până dispune de bani pentru a-și deschide un cabinet de la zero sau până are o sumă consistentă cu care să își cumpere un praxis (afacerea, n.red.) de medicină de familie.

„Nu sunt mulți care să își asume asta”, explică Raluca Zoițanu, arătând spre ce fac alte țări.

Acolo, doctorii de familie primesc sprijin financiar din partea autorităților pentru a intra instant pe piața muncii. Primesc granturi nerambursabile care pornesc de la 10.000 de euro și care pot ajunge la 30.000 de euro, în funcție de puterea financiară a autorităților locale și de cât de mare e nevoia de a aduce un medic în comunitate.

Dacă în România statutul medicului de familie nu mai este cel de odinioară, în străinătate este primul pilon din actul medical și nu poate fi sărit sub nicio formă.

„Statutul medicului de familie diferă de la țară la țară dar în general e mult mai bine decât la noi, în parte și pentru că sistemul respectă regulile. La noi sunt tot felul de variante prin care poți ocoli medicul de familie, create tot de legiuitor prin diferitele excepții puse în legislația pe care tot el a creat-o”, mărturisește Raluca Zoițanu.

Ea adăugă că în statele europene absolvenții de medicină nu fug de medicina de familie, ci dimpotrivă, sunt îndemnați încă din facultate să ia in calcul această meserie.

Mai mult, medicii aflați la început de drum, în perioada pregătirii participă constant la conferințe și congrese medicale pentru a fi la curent cu ultimele noutăți. Și nu pe proprii lor bani, ci pe banii centrului universitar de care aparțin.

Ce fac primarii francezi ca să racoleze doctori de familie

Astfel de congrese medicale sunt un punct cheie în Franța. Aici, medicii de familie tineri ajung să ia contact cu primarii unor localități în care asistența medicală este deficitară. Practic, autoritățile locale din Franța folosesc aceste conferințe ca pe o modalitate de recrutare.

După un prim contact, începe munca de convingere, explică pentru Panorama medicul de familie Rodica Tănăsescu, vicepreședinte al Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov (AMFB).

Medicului i se pune la dispoziție cazare, i se alocă un spațiu pentru cabinet chiar de către primărie. Pachetul de instalare al medicului în localitate poate cuprinde și diverse scutiri de taxe și alte facilități fiscale. E modelul pe care l-au găsit francezii, care se confruntă și ei cu un fenomen al deșertificării din punct de vedere al asistenței medicale, pentru a atrage forță de muncă proaspătă în zonele neacoperite.

„Pentru a atrage oameni în sistem este necesar ca medicina de familie să devină atrăgătoare, mai ales în mediul rural. Asta înseamnă condiții de muncă, drumuri, condiții de școlarizare pentru copiii lor, dotarea unui cabinet, sprijinul comunității locale și sporuri adecvate. Medicii mai în vârstă sunt obișnuiți așa, cu condițiile actuale, dar cei noi nu vor să audă”, declară pentru Panorama medicul de familie Rodica Tănăsescu.

Și nu vor să audă și pentru că sistemul de pregătire din România nu presupune, așa cum era în trecut, stagii făcute în mediul rural. Lipsa contactului cu pacienții din satul românesc, măcar pe o perioadă scurtă, îi face pe cei mai mulți dintre absolvenții de medicină să aleagă să profeseze în spitale sau în medii în care se simt confortabili.

Relația strânsă medic de familie-pacient

Și, totuși, cine sunt cei care mai aleg să facă medicină de familie în România? De regulă, tinerii care optează pentru această meserie o fac mai mult din cauze emoționale. Fie sunt copii ai unor doctori de familie și vor să ducă modelul mai departe, fie au o vocație puternică spre această meserie, dorindu-și o relație continuă, întinsă pe zeci de ani, cu pacientul.

Aici este, de fapt, marele câștig adus de medicina de familie făcută ca la carte: relația strânsă medic-pacient. Beneficiile sunt confirmate de un studiu recent publicat în British Journal of General Practice.

Cercetarea evidențiază că asistența medicală furnizată unui pacient pe parcursul vieții de același medic de familie îi prelungește primului viața.

Are parte de mai puține internări în spital, șanse mai puține de a se îmbolnăvi de boli grave și o speranță de viață mai bună. Totul pentru că, datorită relației construite în timp, medicul de familie ajunge să cunoască în profunzime nevoile pacientului din listă, arată studiul citat.

Ce facilități oferă autoritățile din România

În ciuda deșertificării din medicina de familie, doar câteva autorități locale din România, prin Direcțiile de Sănătate Publică aferente, au avut inițiative prin care au încercat să îi atragă pe tinerii doctori spre mediul rural. De exemplu, autoritățile din Caraș-Severin au înființat un compartiment care consiliază medicii de familie care doresc să-și deschidă un cabinet.

De asemenea, cabinetele din rural sunt dotate cu laptopuri, prin intermediul unor contracte de comodat încheiate de autoritatea locală cu medicii de familie.

În Vrancea, autoritățile au reușit să convingă câțiva medici de familie să-și deschidă puncte de lucru în localitățile unde asistența medicală e problematică, arată un raport elaborat de Avocatul Poporului în 2021. Autoritățile locale din Suceava s-au implicat în reabilitarea unor cabinete de medicină de familie, alocând fonduri în acest scop, semnalează același document.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Claudia Spridon-Drăgodan

Beneficiară a unei burse Fulbright, Claudia are 14 ani de experiență în presa scrisă și online, fiind specializată în domeniul Sănătății. Înainte de a se alătura echipei Panorama, a făcut parte din redacția ziarului Adevărul și a scris pentru Ziare.com. A fost premiată de Colegiul Medicilor, Colegiul Farmaciștilor și de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice. În 2012, Claudia a co-fondat asociația Observatorul Român de Sănătate. Timp de șase ani a fost membru în juriul Galei Societății Civile, la secțiunea Sănătate. Este licențiată în jurnalism și are un masterat în management media.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x