Open minds

De la inventator la startup: de ce mor în sertar ideile bune ale românilor

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock

Ne batem în piept că din strămoși suntem neam de inventatori și inovatori. Avem nume românești cu care ne mândrim în aviație, medicină, cibernetică. Însă, astăzi, primul nostru gând când trebuie să ne prezentăm proiectul este „Daca-mi fură cineva ideea?”, urmat îndeaproape de “Cum să dau eu unui investitor 20% din compania mea când doar eu am venit cu ideea?”. Și uite așa cele mai multe idei bune ajung prăfuite într-un raft. Zero creștere bazată pe inovație, zero curaj, că dacă ne fură cineva idea, gândul – deci nimic. Ca și cum societatea și piața stau pe loc între timp, până prindem noi curaj. Idei identice se pot naște concomitent în două părți diferite ale globului. Diferența o face acțiunea de după idee.

Am lucrat cu tineri încă din 2011. Mereu le-am spus că nu este suficient să inventeze, trebuie să creeze ceva concret.  Să creeze valoare prin ceea ce inventează și lansează. Deseori citesc articole despre ultimele invenții ale românilor. Însă rareori citesc despre unicornii din România, adică despre acele companii care au ajuns să valoreze mai mult de un miliard de dolari.

Cele mai recente rapoarte ale Uniunii Europene în ceea ce privește inovația evidențiază faptul că performanțele UE în materie de inovare continuă să crească într-un ritm alert și constant, cu o convergență tot mai mare între țările UE. Totuși, deși acest fapt este evidențiat la nivelul a 24 de state ale Uniunii Europene, România continuă să ocupe ultimul loc în clasament în ceea ce privește inovarea.

Ce ne lipsește pentru a face saltul de la idee la inovare și, cel mai important, la start-up, adică materializarea ideii? Urmează un scurt ghid de soluții pentru inovatori, antreprenori, autorități și societate ca întreg. 

Colaborare și asumare

Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să transformăm ego-sistemul în ecosistem. Să înțelegem beneficiile colaborării și dacă nu știm încă să facem asta, ne putem inspira din practici internaţionale – de exemplu să ne uităm la ecosistemul de startup-uri din Elveția, Estonia sau Bulgaria. Să comunicăm între noi.

Ce a adus bun contextul pandemic actual? Nu e o întrebare așa de grea. O schimbare de strategie la nivel global. De la aparența de a fi un învingător de unul singur la a fi un colaborator pentru atingerea unui obiectiv strategic comun. 

Toți am scos în evidență în această perioada ceva ce zăcea în noi, în comunitățile noastre și în societate – acțiuni bazate pe empatie, implicare, transparență și valori comune. Deci, iată, se poate.

Încredere și transparență

Avem încredere în ecosistem? Este el transparent? Este un ecosistem deschis? România are mult potențial neexploatat în ceea ce privește capacitatea de inovație și antreprenoriat însă un alt raport al Comisiei Europene indică faptul că cele mai mari bariere în calea dezvoltării noastre sunt de fapt lipsa de încredere, predictibilitate și transparență.Relațiile personale și profesionale de lungă durată se bazează întocmai pe aceste valori: încredere și transparență.

Standardizare

Și apoi, ce este bine și ce este rău? La ce ne raportăm și cum evaluăm? Cum definim de fapt potențialul și scalabilitatea? Că două lumi să se înțeleagă trebuie ca în primul rând să vorbească aceeași limbă și să se raporteze la aceeași dimensiune.

Din ecosistemul național de start-up-uri național fac parte autorități centrale și locale, agenții naționale și organizații, angels, VC-uri hub-uri, programe de accelerare și incubare, universități, școli, mentori, startup-uri.

Extrem de importantă ar fi existența unor metodologii – englezescul framework – și punerea acestora la dispoziția tuturor pentru dezvoltarea unui pipeline constant de startup-uri. Însă cadrul legislativ actual abia reglementează ce înseamnă start-up.

Așadar, pentru a putea realiza un cadru fiscal și legislativ care într-adevăr să genereze inovație și să susțină apariția de start-up-uri, trebuie să ne asumăm standardizarea la nivel național. Ea atrage după sine modele de înțelegere comună și de raportare națională tocmai plecând de la informații valide și verificate. Asta face diferența între state, chiar și la nivel de UE.

Acces la piața internațională și oportunități de finanțare

Pentru că la rându-mi am făcut parte din câteva start-up-uri, înțeleg pe deplin nevoia unui 

antreprenor de a accesa oportunități. Nu este suficient să ai un produs bun. Ca să atragi finanțare de la fonduri de investiții trebuie să ai traction, iar pentru asta îți trebuie clienți. 

Dar cum să ai clienți când ești la început de drum? Încotro? Pentru că la început de drum nici nu ești foarte credibil. Rezultatele tale sunt linii de cod sau câteva articole în presă. Cine se ocupă de promovarea la nivel european a start-up-urilor din România prin afilierea la rețele europene și parteneriate? Găsirea unui responsabil în acest sens, precum și implementarea unui program de schimb de experiență ar fi doi primi pași esențiali.

Cultura și capital uman

Unde sunt tinerii cu idei? Cine îi crește și cine îi dezvoltă? Și mai ales, cine și ce îi încurajează să înceapă o afacere în loc să se angajeze la o companie? Instituțiile de învățământ joacă un rol activ în ecosistemul antreprenorial, concret în generarea generației viitoare de antreprenori.Antreprenoriatul se inspiră de la oameni care au experiență practică în business, iar dorința de a face o schimbare se transmite.

Tinerii au nevoie de suport încă de la cele mai fragedă vârstă și mă bucura enorm inițiativele care își propun să îi învețe pe copii cum să-și gestioneze banii sau cum să își prezinte o idee – public speaking. În egală măsură, părinții sunt actori importanți în dezvoltarea gândirii antreprenoriale în rândul tinerilor. Să nu uităm că atât ei, cât și profesorii încă vin cu amprenta vremurilor trecute.

Așadar, formarea culturii antreprenoriale în rândul tinerilor este o responsabilitate comună a noastră, a societății, care trebuie  promovată de părinți, susținută de profesori, încurajată de companii și finanțată de stat.

Cât de greu poate fi să pornești primul business?


Viitoarele noastre acțiuni – ale noastre, ale tuturor – părinți, profesori, programe, guvern, ar trebui să se concentreze pe ce trebuie făcut pentru a stimula mediul antreprenorial. Însă nu scriptic, ci faptic. Colaborare și strategie, obiective clare, listă de activități și apeluri de proiecte cu finanțări facile tuturor. Programe naționale dezvoltate la nivel de regiune, cu reprezentanți locali, bazate pe indicatori de sustenabilitate cu evaluare la trei chiar cinci ani de la implementare.

Țara asta trebuie ridicată prin inițiative care să încurajeze inovația, antreprenoriatul și exemple de succes – oameni care reușesc în România. Iar împreună, împreună putem muta munții. Am dovedit ca suntem capabili de asta de mai multe ori.

 

 


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristiana Bogățeanu

Director Executiv Romanian Tech Startup Association

Este business mentor și antreprenor, fiind cunoscută că ambasador al inovațiilor în tehnologie, promotor al schimbării sustenabile și susținător al inițiativelor indiferent de domeniul de aplicabilitate. În 2011 a contribuit la înființarea primului hub educațional STEAM pentru liceenii și studenții din România organizând în premieră un campionat de fotbal robotic.  Câțiva ani mai târziu a devenit unul dintre membrii fondatori al primului start-up IoT din România (DeviceHub.net) dar și al Academiei inventează.ro prin care peste 3000 de elevi și studenți au beneficiat de mentorat dobandind competențe de electronică, programare, robotică dar și antreprenoriat.  De-alungul carierei, prin activitatea de mentorat și training cu tinerii, a câștigat numeroase premii precum: Premiul al III-lea Da Vinci 2016 - concurs de inovație,  Mențiune, Da Vinci 2016 - concurs de inovație,  Premiul al II-lea HackTM 2014,  Premiul 1 Yahoo Open Hack 2011, Premiul 1 Webstock 2011, Mențiune Inventika 2011 etc.  Alături de echipa să, a atras finanțări pentru companiile sale și a participat la programe de mentorat oferite de acceleratoare cunoscute precum Seedcamp, Challenge Up, Hub:Raum. Actualmente ocupă poziția de Executive Director la ROTSA (Romanian Tech Startup Association) și trainer și consultant în management de proiect la Colors in Projects.