Povestea în două minute

Cursul euro-lei și pragul care ne sperie. Ce trebuie să știm despre deprecierea leului și când va trece euro de 5 RON

Computer Hope Guy
Cursul euro-leu a atins un maxim istoric pe 19 mai, un euro fiind cotat la 4,9783 de lei. Foto: Alberto Groșescu/Inquam Photos

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

În linie cu celelalte monede regionale, și leul a înregistrat o scădere în raport cu euro, până ce a ajuns la un maxim de 4,9783 de lei pentru un euro. Asta se întâmpla pe 19 mai. Ulterior, leul a început să bată pasul înapoi, însă timid. Moneda națională rămâne cu un picior în pragul psihologic de 5 lei pentru un euro.

De la începutul anului, cel mai mic curs valutar a fost înregistrat pe 26 ianuarie, de 4,8858 de lei pentru un euro. De atunci, moneda națională s-a tot depreciat. Nu a fost tocmai o surpriză. Fluctuația cursului e în marja pe care analiștii o consideră normală și prea mică pentru a avea un impact semnificativ asupra economiei. Astfel că, pasul până la un euro la 5 lei este doar unul foarte mic.

Chiar dacă e o formalitate, ea nu e lipsită de importanță. Concret, dincolo de impactul de moral, ce înseamnă pentru noi această scădere a puterii leului? 

Teoria spune că un curs cu o monedă națională depreciată avantajează exporturile, cel puțin din punct de vedere al prețurilor. Cu toate acestea, volumul exporturilor depinde de cererea externă. Pe termen lung, este însă nevoie ca România să mizeze pe alte resorturi pentru a face exporturile competitive. 

În aceeași logică, în momentul în care moneda națională se depreciază, importurile devin mai scumpe, la fel și creditele luate în moneda europeană. Însă dacă variațiile de curs sunt mici, nici creșterile nu se simt atât de drastic în buzunar. 

În ultimii ani, românii s-au împrumutat mai mult în lei, iar creditele în euro reprezentau, în aprilie 2023, doar puțin peste 30%.

Motivele pentru această depreciere sunt legate și de faptul că România are cele mai mari deficite gemene (deficit bugetar plus deficit comercial) din întreaga Uniune Europeană, explică Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, într-un interviu în care expertul explică ce trebuie să înțelegem despre evoluția leului.

La finalul anului 2022, România a încheiat cu un deficit de cont curent, adică diferența dintre importuri și exporturi, de 26 de miliarde de euro, reprezentând 8,9% din PIB. 

Deficitul bugetar, care reprezintă diferența dintre veniturile și încasările statului, s-a ridicat la peste 81 de miliarde de lei, adică 5,68% din PIB. 

Agențiile de rating sunt cu ochii pe acești indicatori, care pot contribui la o mai bună plasare sau la o coborâre a României în clasamente, iar un rating mai bun înseamnă și împrumuturi la costuri mai reduse.

Adrian Codirlașu, CFA:

  1. „Un euro la 5 lei înseamnă doar un prag psihologic. Impactul asupra economiei e zero”.
  2. „Cauzele deprecierii sunt deficitul de cont curent și bugetar și diferențialul de inflație dintre România și zona euro”. 
  3. „Un impact semnificativ ar fi, de exemplu, o depreciere de 3-4% […], adică să trecem de repede de 5,1 leu pentru un euro”.

Ce ar trebui să ne îngrijoreze, dincolo de cât e un euro și pragul de 5 RON

Panorama: Care sunt au fost motivele pentru care euro a atins acest nivel record în luna mai? 

Adrian Codirlașu: Volatilitatea leului a fost mică în ultimii ani și a rămas redusă. Am avut această creștere peste nivelul de 4,95, până la 4,98 de lei pentru un euro, care tot reprezintă o volatilitate foarte redusă. Și pe seama cui aș pune acest lucru? Mai degrabă pe dezechilibre macro la nivelul României, și anume avem cele mai mari deficite gemene din Europa, adică deficitul de cont concurent și deficitul bugetar, care pun o presiune pe depreciere. 

De asemenea, diferențialul de inflație (ecartul dintre creșterea medie a prețurilor din zona euro și cea din România, n.r.) ne duce la o depreciere lentă a leului. Ne putem uita la ultimii cinci, șapte ani și vedem că leul în general a pierdut undeva la 10 bani pe an, cu excepția anului trecut. 

Panorama: Există avertismente, inclusiv de la CFA România, de multă vreme, că euro riscă să ajungă la 5 lei. Acum, deprecierea leului în raport cu euro s-a mai temperat, dar cât de aproape suntem de momentul în care vom atinge sau depăși 5 lei pe euro?

Adrian Codirlașu: Rezultatele sondajului CFA România sunt pentru următoarele 12 luni, deci cursul de schimb euro-leu (anticipat, n.r.) merge către 5,05 lei pentru un euro, iar pentru următoarele șase luni, puțin sub valoarea de 5. Deci, practic, această depreciere lentă va continua și în următorul an.

Panorama: Cauzele rămân aceleași, deficitele?  

Adrian Codirlașu: Cauzele rămân aceleași: deficitul de cont curent și bugetar și diferențialul de inflație dintre România și zona euro. 

Panorama: Ce ar însemna pentru români un euro care să treacă de pragul psihologic de 5 lei?

Adrian Codirlașu: E doar un prag psihologic. Impactul asupra economiei e zero, că e 4,98 sau că e 5,02 cursul, impactul efectiv asupra economiei este zero. Doar faptul că 5 este o cifră rotundă. Dar volatilitatea, cum spuneam, este extrem de mică. O volatilitate de 1-2% se întâmplă chiar și într-o singură zi pe cursul euro-dolar. În alte monede, inclusiv ale țărilor dezvoltate, toată această evoluție pe care leul o face într-un an se poate întâmpla într-o zi.

Deci volatilitatea va continua să rămână mică și, implicit, impactul asupra economiei este nesemnificativ.  

Panorama: Dar pentru români, pentru că tot timpul când vorbim de deprecierea leului în raport cu euro, cred că primul gând pe care îl avem este legat de credite și de faptul că devin mai împovărătoare. Ar trebui sau nu să ne temem de un euro la 5 lei?  

Adrian Codirlașu: Un euro la 5 lei, față de un euro la 4,98 cât a fost acum câteva zile, e exact același lucru. Chiar și transformat în lei, impactul monetar e la fel de mic.

Pe partea de creditare, majoritatea creditelor acum sunt în lei, nu mai sunt în euro.  Creditarea în euro continuă să scadă, deci impactul și asupra creditării în euro la fel e redus. Populația nu se mai împrumută în euro.


 
Citește și:
La ce să fii atent atunci când vrei să cumperi o locuință. Lista cu care trebuie să te duci la orice vizionare

 

Panorama: Deci nu sunt motive de spaima atât de mari, e doar un prag psihologic?

Adrian Codirlașu: E doar un prag psihologic, impactul efectiv asupra economiei este extrem de redus. 

Panorama: Ca să fie un impact semnificativ, ar trebui să fie și pe o durată de timp mult mai mare și să aibă o depreciere mare? 

Adrian Codirlașu: Un impact semnificativ ar fi, de exemplu, o depreciere de 3-4%. 

Panorama: Cât ar însemna asta? 

Adrian Codirlașu: Acesta ar fi un impact semnificativ, adică să trecem de repede de 5,1 lei pentru un euro.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    1
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x