Când România e pe Facebook și dă like. Business-uri din diaspora îmbogățite de social media
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Pentru mulți români din diaspora, dorul stă pe Facebook. Acolo sunt postările celor de acasă. Acolo sunt grupuri de conaționali care au ajuns în aceeași parte de lume ca și ei. Și tot acolo se promovează afaceri care hrănesc nostalgiile celor din diaspora.
O latură deseori ignorată când vine vorba despre migrația românilor e lanțul economic extrem de complex construit de românii împrăștiați prin toată lumea. Dacă ne uităm la multe dintre afacerile care formează acest lanț, constatăm că ele au în centru legătura românilor cu țara. Că e vorba despre magazine românești, depozite, firme de producție sau de transport, aceste afaceri cu dor ale diasporei sunt construite de români, pentru români și susțin deseori business-uri de acasă.
După ce am arătat imaginea de ansamblu a acestui model de antreprenoriat, punem lupa și pe povești individuale. Am început cu Meda Contraș, din sudul Angliei, și afacerea ei cu deserturi românești. Continuăm seria afacerilor cu dor și descoperim povestea Alinei Lia Dobrin, care a emigrat în Italia la începutul anilor 2000 ca să strângă bani de un ARO cu remorcă și a ajuns să deschidă la Roma mai multe magazine românești și un restaurant. Iar succesul afacerilor ei stă în felul în care se folosește de Facebook și de comunitatea românilor departe de casă.
Cum s-a mutat dorul pe Facebook
„Cred că și magazinele, și restaurantul îmi merg foarte bine datorită Facebook. Niciodată nu aș fi putut să plătesc o astfel de publicitate”, spune românca despre afacerile ei. Deși marketingul pe social media, campaniile plătite și crearea unei identități de brand sunt elemente esențiale pentru mai toate business-urile moderne, în cazul Alinei Lia, legătura dintre social media și afaceri a evoluat altfel.
În total, Alina Lia a deschis de-a lungul anilor cinci magazine românești, pe două dintre ele le-a vândut ulterior la cheie unor rude. Soțul administrează acum magazinele și a deschis un laborator de mezeluri tradiționale românești de care e foarte pasionat. Alina se ocupă de restaurant, unde face de toate, e omul-orchestră: „Învelesc sarmale, fac curățenie, nu se poate fără mine”.
Românca s-a folosit de pasiunea ei pentru muzică populară pentru a crea o comunitate uriașă, care, pe urmă, să-i devină bază de clienți pentru magazinele și restaurantul ei cu specific românesc. Așa a ajuns Alina Lia la 241 de mii de oameni pe o pagină de Facebook care are o identitate atipică, după cum o sugerează și numele (Alina Lia Ristorante Bellissima): arată în egală măsură ca un cont personal și ca o pagină de produs, dar e încadrată drept pagină de creație de conținut video.
Videourile ei au și sute de mii de vizualizări – ba chiar unul dintre ele, redistribuit mai jos, a depășit 2 milioane. Comentarii pot fi și ele cu miile.
Practic, Alina Lia a creat o bulă bazată pe dorul românilor. A făcut asta cântând întâi în mașină. Acum, se filmează când cântă prin restaurant, cu petreceri românești în spatele ei. Alteori, pur și simplu stă în fața camerei telefonului și vorbește despre orice subiect (de la vaccinuri, la viață, programul restaurantului etc.) în live-uri de Facebook.
„Eu simt că Facebook-ul a lucrat în favoarea mea”, spune românca.
Cum arată însă afacerile ei odată ce ieșim de pe social media?
De la bișniță în Piața Cibin la antreprenoare la Roma
Alina Lia spune că are comerțul în sânge, că e făcută pentru asta și pentru relația cu clienții. Încă de la 14 ani, vindea în Piața Cibin, din Sibiu. „Făceam bișniță, cum se zice”. Acolo a înțeles, deși nu neapărat în cuvintele astea, ce înseamnă în practică adaos comercial, profit, reinvestirea capitalului și de ce să îți extinzi afacerea. Educație antreprenorială la firul ierbii. „Am închiriat un cântar în piață. La 14-15 ani, negociam tiruri de marfă deja. Până la 17 ani, făceam bani adevărați, câștigam și de 5-6 ori salariul mamei mele, care muncea în fabrică 12 ore”, povestește amuzată.
Viața ei de antreprenoare în Italia a început neașteptat: de la un vis legat de un ARO cu remorcă.
Atât voiau soții Dobrin să-și cumpere când au plecat la muncă în Italia, la începutul anilor 2000. Voiau acel ARO cu remorcă, pentru a putea transporta și mai multe legume și zarzavaturi din țară în Piața Cibin.
În țară, Alina Lia făcuse liceul economic. Când a plecat în Italia, era în primul an de facultate, la Inginerie.
În Italia, a avut tot felul de locuri de muncă, până ce a ajuns la o spălătorie, unde a stat șase ani. Acolo zice că a câștigat primii ei bani frumoși și a reușit să pună deoparte 40.000 de euro. „Câștigam undeva la 1.300-1.400 de euro pe lună, lucram câte 12 ore pe zi, inclusiv duminica. Munceam foarte mult”.
Cum a apărut primul magazin
În 2008, după niște probleme de sănătate, a decis să o ia de la capăt și să se reinventeze, să facă ceva ce-i plăcea. Cu o investiție de până la 20.000 de euro, a deschis un magazin românesc, într-un spațiu mic din zona Roma Nord. Se întâmpla în plină criză economică, în condițiile în care soțul ei, care avea atunci o firmă în domeniul construcțiilor, a fost lovit foarte tare de criza economică.
Alina era în concediu de maternitate cu al doilea copil, de vândut vindea sora ei, pe care o plătea cu 700 de euro. Când i s-a încheiat concediul, a deschis al doilea magazin românesc, într-un centru comercial. În al doilea magazin, a vândut ea.
„A mers foarte bine și ăla. Deja căpătaseră și furnizorii încredere în mine”. Pe urmă, a mai deschis încă trei. „Toate magazinele au mers bine”, spune românca. Pe unul dintre ele l-a mutat într-un spațiu mult mai mare, i-a adăugat bucătărie și laborator pentru mezeluri și afumătură.
Magazinele românești de la Prima Porta și La Storta, din zona Roma Nord, ale familiei Dobrin / foto: Facebook/Alina Lia-Ristorante Bellissima
„În fața magazinelor românești, românul deschide o bere”
În timp, a observat ceva: că românii nu veneau la magazin doar ca să cumpere produse care le aminteau de casă. Voiau și să socializeze. „În fața magazinelor românești, românul deschide o bere. Dar ai probleme cu carabinierii, vecinii fac reclamație”. Ca să nu aibă probleme, a adăugat terasă și bar.
În aceeași perioadă, a început să se filmeze cântând. „Am început să am o popularitate destul de mare”. E conștientă că mare parte din succesul afacerilor ei se datorează promovării de pe Facebook.
De la succesul de pe Facebook, de la like-urile și vizualizările clipurilor în care cânta, i-a venit încă o idee: să deschidă un restaurant, Bellissima, și să aducă și cântăreți de muzică populară. De la început, adică de acum vreo 5 ani, a fost cerere foarte mare de evenimente.
Chiar și acum, în pandemie, dacă te uiți pe înregistrările din restaurant, nunțile și celelalte evenimente arată ca orice astfel de sindrofie dintr-un local tradițional de acasă.
Restaurantul românesc din Roma al familiei Dobrin / foto: Facebook/Alina Lia-Ristorante Bellissima
Ce se vinde cel mai bine
În localul Alinei ajung și românii care nu au un eveniment special de sărbătorit. Există meniuri fixe de 35 de euro, cu trei feluri de mâncare. Mai sunt și meniuri speciale, de Sărbători, de Revelion etc.
Cel mai nou element din afacerile Alinei Lia îl reprezintă partea de producție, adică afumătura și preparatele din carne pe care le face soțul ei și pe care le vinde în magazine. De altfel, acestea sunt și cele mai bine vândute produse, spune românca.
„E foarte pasionat, are o afumătoare mică”, spune Alina Lia despre soțul ei. „El vrea să crească afacerea asta, dar nu prea vreau eu să-l las”. Nu mai are același farmec produsul „când începi cu etichete și ambalaje nu știu de care”, crede românca.
Soții Dobrin au ajuns să vândă și en-gros preparatele lor din carne către alte magazine românești din Italia. Și spun că prețurile lor sunt mai bune decât cele din țară: „Produsele lui bărbate-miu sunt mai ieftine. În România mi se par extrem de scumpe”.
Afumătura și mezelurile produse de soțul Alinei, în laboratorul propriu / foto: Facebook/Alina Lia-Ristorante Bellissima
Business românesc în diaspora vs. acasă
Unde mai pui că ea vede magazinele românești ca pe un fel de curatorie – adună tot ce se vinde mai bine în țară, e un best of al consumului alimentar românesc.
Secretul stă în logistică.
De altfel, după cum Panorama a arătat și AICI, depozitele de produse românești sunt o altă verigă-cheie din lanțul economic țesut de diaspora în toată Europa.
„Îmi aduc aminte când am cumpărat eu primele produse românești, după vreo doi ani în Italia. Atunci era greu de gestionat. Se duceau cu microbuzul după ele, stăteau prin Ungaria, se mai duceau prin Germania și luau afumătură. Era greu de gestionat un magazin pe vremea aia. Acum pui mâna pe telefon și iei ce vrei. Nu există minim de marfă, e mai ușor de gestionat”, spune Alina Lia.
În toate țările cu diasporă românească mare, logistica aprovizionării cu produse românești a devenit foarte bine pusă la punct. Tocmai acesta e motivul pentru care e mai simplu ca niciodată să ai un magazin românesc în diaspora, spune Alina Lia.
Dorul mai scade la a doua generație de români din diaspora
Despre modelul acesta de afaceri, care alimentează nostalgiile românilor din diaspora, Alina Lia trage linie și spune că rămâne profitabil. Dar consumul se schimbă odată cu generațiile și cu creșterea copiilor români din diaspora. Românii devin mai comozi, spune ea, și dorul acesta se mai diluează un pic de la o generație la alta. Copiii celor din diaspora nu sunt la fel de dornici de produsele tradiționale românești.
Motiv pentru care, acum, ea și angajații săi se pregătesc de „Crăciun cu parfum de România” la Roma, pe care îl prezintă cu imaginea de mai jos:
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
-
24.12.2021
-
11.12.2021
-
30.11.2021
