Ce îi înduioșează pe români până la donație și cum să faci bine fără să te coste nimic
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Banii pe care salariații români i-au dat deja statului ar putea susține o serie de cauze bune. Însă, deși nu sunt nevoiți să plătească vreun leu în plus pentru asta, doar o treime dintre ei aleg să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit către un ONG.
Ești pe grabă? Poți merge direct la ce te interersează:
În anul 2022, ultimul pentru care există date de la ANAF, românii au redirecționat aproximativ 57 milioane de euro către organizații non-guvernamentale și unități de cult. „Pare o sumă mare, dar, de fapt, reprezintă doar o treime din potențialul total care ar fi putut fi colectat, dacă toți contribuabilii eligibili ar fi optat pentru redirecționarea celor 3,5% din impozitul pe venit”, spune Vlad Lupeș, Head of Fundraising la „Niciodată Singur”, o asociație care se ocupă de programe pentru seniori.
Alte 115 milioane de euro, care au ajuns în cele din urmă la bugetul de stat, ar fi putut face o diferență uriașă pentru cele 127.000 de organizații neguvernamentale din Registrul Național ONG. Cele mai recente date din raportul dedicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) sectorului ONG arată că România are o rată de aproximativ 6,7 ONG-uri la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41 și în urma unor state ca Ungaria (13,8), Slovacia (7,2) sau Germania (7,6).
Fie că sprijină persoane vulnerabile sau construiesc spitale, în România, ONG-urile ajung de multe ori să suplinească ceea ce ar fi trebuit să facă statul. Cu cât fondurile pe care le atrag sunt mai puține, cu atât ajutorul pe care îl pot oferi este mai mic.
„Bătălia parcă devine mai cruntă”
Ca urmare a noilor modificări fiscale, asociațiile și fundațiile din România trebuie să se descurce, începând de anul acesta, și fără sumele pe care le redirecționau până acum spre conturile lor o serie de categorii de contribuabili. Este vorba de PFA-uri și de persoanele care încasează venituri din proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor sau din activități agricole.
În acest context, ONG-urile se uită cu deznădejde în cont.
Cauze susținute aproape în exclusivitate de ONG-uri
De exemplu, costul pentru terapia unui copil cu autism ajunge la 5.000 de lei pe lună, bani decontați doar parțial de Casa de Asigurări de Sănătate. „Schema de tratament nu conține însă doar terapia ABA, care se face în cabinetul de specialitate, ci și terapii complementare de motricitate și desensibilizare, pentru că autismul vine la pachet cu alte diagnostice care trebuie să fie îngrijite,” spune pentru Panorama Ramona Raicu. La acestea, se adaugă costurile echipei care asigură bunul mers al ONG-ului.
Din acest motiv, părinții copiilor cu autism au învățat să facă fundraising pe cont propriu pentru a le plăti tratamentul.
Formulare trimise online
În ultimii ani, procesul de redirecționare a 3,5% din impozitul pe venit a devenit din ce în ce mai simplu. Asociația Help Autism a lansat în pandemie platforma Formular230.ro, prin care orice salariat poate face asta într-un minut, fără vreun drum la ANAF. Anul trecut, s-au colectat astfel 70.000 de formulare 230, cu o valoare medie de 206 lei, spune directorul de fundraising al asociației.
Aceeași facilitate este oferită din 2017 și de redirecționează.ro, un proiect al Code for România. „Anul trecut, s-au strâns 72.500 de formulare, iar anul acesta deja ne apropiem de 40.000. Din păcate, cei mai mulți oameni amână completarea formularelor și, în fiecare an, în ultima săptămână înainte de deadline se strâng cele mai multe declarații. Acest lucru complică foarte mult activitatea internă a organizațiilor care sunt nevoite să proceseze sute sau chiar mii de formulare primite în doar câteva zile,” explică Ana Blidaru, Director of Civic Infrastructure la Code for Romania.
Multe dintre ONG-uri se înregistrează pe ambele platforme pentru a-și crește șansele la finanțare, mai ales că, în 2024, România a avut cel mai mare număr de salariați din ultimii 10 ani: 5.746.452, iar numărul contractelor individuale de muncă a fost, la final de 2024, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum 10 ani.
Resortul emoțional al donației
I-am întrebat pe reprezentanții organizațiilor neguvernamentale de ce mai puțin de o treime redirecționează 3,5% din impozitul pe venit pentru o cauză socială, deși unul din doi români declară că donează bani.
Ramona Raicu de la Help Autism a remarcat o lipsă de înțelegere în masă asupra felului în care funcționează mecanismul.
Ana Blidaru de la Code for Romania este de părere că mulți oameni încă nu știu de existența acestei facilități fiscale, deși este popularizată încă din 2007, când a fost introdusă. „La asta se adaugă apatia, indiferența și poate chiar neîncrederea în societatea civilă. În plus, nu putem ignora faptul că mulți oameni au alte priorități, încercând să-și asigure traiul de zi cu zi, și privesc orice implicare socială, chiar și acest gest care durează doar câteva minute și nu costă nimic, ca pe un moft.”
Din zona de consiliere de filantropie inteligentă, Mădălina Marcu spune că decizia de a redirecționa 3,5% din impozitul pe venit se face pe o bază extrem de emoțională și e mai degrabă legată de context. „Nu sunt banii mei, sunt bani pe care îi redirecționează statul. Deci eu deja i-am dat. Au plecat din buzunarul meu și depinde foarte mult dacă mesajul organizației mă prinde într-un moment în care sunt deschis să îl aud. Dacă am o legătură cu organizația, voi redirecționa, mai ales dacă e vorba despre un ONG care face un bun doner care, are o bună relație cu potențialii donatori, comunică într-un stil cald, bazat pe povești și pe emoție.”
Puțin și des: cu donații mici se pot face lucruri mari
Un studiu realizat de ARC în 2023 arată că mai mult de jumătate dintre români au declarat că au donat bani în anul anterior: 13% dintre aceștia lunar, 33% ocazional, iar cei mai mulți, 43%, anual. Potrivit cercetării, cei din ultima categorie donează de obicei bani cash, la solicitarea cunoscuților, sunt dezinteresați de politică și au cea mai scăzută încredere în instituțiile statului și în oameni.
În ultimii ani, a existat un aflux de donații prin SMS sau debit direct, unde se pot oferi între 2 și 10 euro.
O serie de demersuri vitale pentru buna funcționare a societății nu ajung pe radarul majorității donatorilor români. „Există domenii în care mobilizarea fondurilor este mai dificilă și sunt puțin reprezentate și susținute în societate. Cultura și patrimoniul sunt apreciate, dar rareori prioritizate când vine vorba de donații individuale. Drepturile omului, activismul civic sau advocacy-ul sunt cauze esențiale pentru o societate democratică, însă atrag susținerea mai ales din partea unor segmente de public nișate și informate”, explică Vlad Lupeș.
Mădălina Marcu vorbește despre principalele cauze care îi înduioșează pe români. „Preferințele românilor în momentul ăsta sunt pentru cauze de sănătate și pentru ceea ce privește copiii. Și tot în top mai sunt cazurile sociale și mediul. A scăzut ca importanță Biserica, după ce a fost pe primul loc foarte, foarte multă vreme. Un sondaj realizat de ARC arată că animalele nu sunt încă la fel de importante. Adică, în continuare, vei avea gândul ăsta: No, bine, asta ne mai trebuia, să ajutăm pisicile când mor copiii de foame. Cam asta e mindsetul general”.
ONG mic caut donatori de ligă mare
Cum faci să ieși în evidență dintr-o mare de ONG-uri ca să atragi donațiile spre asociația ta atunci când nu joci în liga mare?
Vlad Lupeș are o experiență îndelungată de fundraising și spune că un factor esențial în reușita unei campanii este gradul de implicare al comunității, dar și felul în care e prezentată povestea cazului/cauzei pentru care luptă ONG-ul.
„Cu cât oamenii din jurul cauzei sunt mai activi, mai empatici și mai dispuși să se implice în promovare, cu atât șansele de mobilizare și colectare de fonduri cresc. În 2023, peste 200 de persoane au completat formularul pentru „Niciodată Singur”, iar suma redirecționată de ANAF a fost de aproximativ 50.000 de lei. Problemele cu care se confruntă vârstnicii din România încep să capete vizibilitate, iar donațiile au crescut în mod constant în ultimii ani. Tot mai mulți români înțeleg cât de invizibil este acest grup social și cât de mult contează gesturi mici, dar constante” explică Lupeș, Head of Fundraising la asociația pentru seniori.
127.000 de ONG-uri așteaptă până pe 26 mai să fie susținute financiar pentru toate proiectele cu care încearcă să transforme societatea într-una în care ne-ar plăcea să trăim.
Articol editat de Raluca Ion
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
