Dropshipping-ul, cel mai nou miraj financiar vândut de influenceri celor care vor să se îmbogățească rapid
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Dropshipping, un model de afacere în care retailerul vinde online produse fără să le aibă fizic în stoc, iar furnizorul face livrarea, este promovat ca soluția ideală pentru a face bani rapid și ușor, direct din confortul propriei case.
Cu sloganul „independenței financiare” și al succesului rapid, modelul a cucerit tineri din întreaga lume, inclusiv din România. Influenceri din toate colțurile internetului vorbesc despre cum să câștigi mii de euro într-o singură zi. Dar, dincolo de aceste promisiuni strălucitoare, realitatea e mult mai complexă.
Succesul în dropshipping nu apare fără efort. Necesită mult mai mult decât crearea unui magazin online și vine la pachet cu multe riscuri. Ascunde provocări și o concurență acerbă, pe o piață din ce în ce mai aglomerată. Nu este o rețetă magică pentru îmbogățire rapidă, ci mai degrabă o modalitate de a învăța bazele unei afaceri online.
Cu condiția să pleci la drum cu atitudinea potrivită.
De ce atât de popular?
Ideea din spatele acestui model de business e destul de tentantă. Spre deosebire de antreprenorii care cumpără marfa în avans și trebuie să o depoziteze, dropshipping-ul îți face viața mai ușoară și mai puțin costisitoare, eliminând necesitatea gestionării unui inventar. Astfel, nu trebuie să te îngrijorezi că vei rămâne cu produse nevândute.
Drept urmare, sistemul de vânzare fără stoc face acest model de afacere mult mai accesibil celor care vor să intre în lumea antreprenoriatului.
În dropshipping, comerciantul e un fel de intermediar între client și furnizor. Când cineva plasează o comandă, comerciantul nu trimite produsul din depozitul său, ci face o solicitare la furnizor, care ambalează și expediază produsul în numele comerciantului.
Cel care vinde scapă astfel de grija stocului, logisticii sau livrării și își reduce semnificativ costurile și timpul de lucru.
Ca să-ți deschizi o astfel de afacere, la prima vedere ai de urmat câțiva pași simpli: îți faci un PFA sau un SRL, alegi o nișă de piață, identifici produsele pe care vrei să le vinzi, găsești un furnizor de unde le cumperi (AliExpress, de exemplu), deschizi un magazin online pe o platformă de tip Shopify, îl promovezi sănătos și începi să procesezi comenzile și să livrezi produsele către clienți.
Clar și simplu de implementat, de unde și explozia în popularitate.
Influencerii promovează iluzia îmbogățirii rapide
Cu investiții minime, fără stocuri și riscuri reduse, mulți influenceri au promovat modelul agresiv, la nivel global, în ultimii ani.
În lumea influencerilor, nișa de „educație financiară” atrage audiențe mari, mai ales prin promisiunea „independenței financiare”. Și în România, fenomenul FinTube a luat amploare.
Pe lângă cei care pretind că te învață cum să te îmbogățești prin investiții, sunt și cei care fac plecăciuni la altarul dropshipping-ului – cea mai ușoară metodă de a face bani. YouTube-ul românesc e inundat de titluri precum „Vânzări de 5.000 de euro ÎNTR-O SINGURĂ ZI la 19 ani” sau „10.000 de euro în 14 zile Dropshipping România (cum să faci bani online)”.
Dincolo de „suspecții de serviciu”, în promovarea modelului de afaceri s-a inserat recent și Anyta. Cunoscută pentru canalul ei despre gătit, în ultima vreme vorbește despre fiul ei de 20 de ani care s-a îmbogățit singur din dropshipping și acum vrea să-i învețe și pe alții.
Chiar dacă se pot face bani, imaginea prezentată de mulți influenceri e nerealistă: o afacere ușoară, lipsită de riscuri, accesibilă oricui. Mesajul prinde mai ales la tinerii care vor să câștige bani fără efort, dar realitatea este mai complicată.
Succesul cere muncă, o strategie solidă de marketing, cercetare de piață și efort constant pentru a rămâne competitiv.
Pentru mulți influenceri, idealizarea dropshipping-ului este o modalitate simplă de a face views sau chiar de a vinde cursuri despre cum să faci bani din asta.
„Marjele de profit nu sunt așa de mari precum pretind acești oameni. Nu faci câștiguri care îți facilitează o viață luxoasă în Dubai”, spune Georgian Paraschiv, consultant financiar în Anglia de peste opt ani. Este autorul unui canal de YouTube unde publică, printre altele, investigații despre diverse tipuri de țepe date de așa-zișii „guru financiari” de pe internet.
Ca să convingă lumea de succesul lor și pentru a întreține impresia că asta e realitatea și oricine poate ajunge aici, influencerii vântură de obicei în fața urmăritorilor un stil de viață aparent luxos.
„Cum ai putea să-l crezi, dacă nu vezi cu ochii tăi cât de bine o duce? Acest lifestyle poate fi însă, inventat. Nu e foarte scump să închiriezi scurt o mașină, să fumezi niște trabucuri și să bei dintr-un pahar un whisky cu gheață, într-o țară care poate părea exotică. E suficient să convingi doar doi, trei, cinci oameni să-ți cumpere cursul”, spune Paraschiv.
„Nu ai de ce să-ți construiești această imagine, decât dacă vrei să vinzi ceva. Dacă îți permiți toate aceste lucruri, de ce mai stai să faci șapte vloguri pe săptămână, TikTok-uri și să plătești editori pentru asta? Oamenii ăștia investesc în imaginea lor, pentru a genera alți bani mai departe”, explică el.
E ușor să accepți că acesta e un model de succes real, în contextul în care rețelele sociale pun automat presiune pe utilizatorii care văd cum alții o duc mai bine.
„Simți această presiune, vrei să fii și tu de succes și atunci cauți astfel de soluții. Dacă vezi pe cineva care pare că are succes și îți oferă șansa de a fi ca el, o să apuci această oportunitate cu două mâini. Mai ales că vorbim de o țară masiv analfabetă funcțional și cu o lipsă importantă de orice fel de educație financiară reală”, e de părere Paraschiv.
Un alt efect nociv al acestui tip de promovare este că ajunge la mulți minori încă aflați în școală, care încep să creadă că stilul de viață luxos nu poate fi atins prin educație, ci mai degrabă prin alegerea unui drum alternativ, independent, în care dacă se zbat, vor reuși singuri.
„Mulți povestesc cum s-au lăsat de școală sau muncesc de la 12 ani. Dacă urmăritorii lor aleg același drum, își taie singuri craca de siguranță de sub picioare și o să tot caute astfel de soluții – ca băieții de pe vremea noastră, care în loc să meargă la școală, făceau combinații la colțul străzii”. Iar cu cât se afundau mai mult în asta, cu atât se îndepărtau de orice alternativă reală, explică Paraschiv.
Poți face bani, dacă pleci la drum cu așteptări realiste
Principala problemă a promovării agresive a dropshipping-ului nu este modelul de business, ci așteptările nerealiste create de influenceri. Mulți cred că simpla lansare a unui site garantează succesul, dar trebuie să știi cum să atragi vizitatori.
„Dacă doar creezi site-ul și îl lași acolo e ca și cum ți-ai făcut magazin în deșert și aștepți să se nimerească vreo cămilă care să aibă și bani în buzunar”, spune Corneliu Ionescu, economist și coach financiar la Banometru, un ONG care oferă gratuit consiliere financiară pentru cei care vor să-și gestioneze mai bine cheltuielile.
O afacere de dropshipping de succes presupune un efort considerabil, iar realitatea e destul de departe de fantezia unor câștiguri făcute ușor, sigure și rapid, vândută de mulți influenceri.
Înainte de a deschide un magazin, trebuie să identifici nișa potrivită și oamenii cărora vrei să le promovezi produsele: „Trebuie să știi ce produs să vinzi și e important ca atunci când oamenii ajung la magazinul tău, chiar să fie interesați de ce oferi. Trebuie să vezi cine e clientul tău țintă, să-i faci un portret robot”, explică Ionescu.
Un alt obstacol în succesul dropshipping-ului este concurența acerbă. Deoarece nu implică investiții în stocuri și are costuri reduse de start, tot mai mulți oameni se aventurează în acest domeniu, popularizat masiv și de influenceri de pe tot globul. Ceea ce face ca piața să fie saturată rapid. Practic, vei concura cu sute, mii sau chiar zeci de mii de alți comercianți care vând aceleași produse, adesea de la aceiași furnizori.
Așa că, pentru a ieși în evidență, ai nevoie de o strategie de marketing bine pusă la punct.
Chiar și după ce ai găsit un produs bun și o nișă potrivită, va trebui să atragi trafic pe site și să-l convertești în vânzări. Asta înseamnă să înveți cum să folosești platformele potrivite (Facebook, Instagram, Google Ads), să creezi campanii care captează atenția și să optimizezi constant site-ul și procesele de vânzare pentru a maximiza conversiile. Aceste abilități nu se învață peste noapte, necesită multă practică și experiență.
Trebuie să fii capabil să gestionezi eficient și partea logistică, dar și să rezolvi problemele neprevăzute, care adesea nu sunt din vina ta.
În dropshipping, controlul asupra stocurilor și livrărilor nu este la fel de strâns ca în afacerile tradiționale. Dacă furnizorii nu livrează la timp sau dacă produsele au probleme, reputația afacerii tale va fi afectată, iar tu vei fi cel tras la răspundere. Pentru a menține clienții mulțumiți, e necesar un sistem eficient de comunicare și rapiditate în rezolvarea oricărei probleme.
E important și să știi să gestionezi fluxul de bani. Deși nu trebuie să cumpere stocuri în avans, un magazin de dropshipping trebuie să aibă suficienți bani pentru a acoperi costurile de publicitate și pentru a susține plata furnizorilor.
„O școală bună” pentru antreprenori la început de drum
În ciuda provocărilor, dropshipping-ul poate fi o școală bună pentru cine vrea să intre în lumea antreprenoriatului, consideră Corneliu Ionescu.
„Te poate învăța multe”, spune el. „De exemplu, faci un magazin, vezi că nu vine nimeni și te întrebi de ce. Poate crezi că trebuie doar să-i schimbi design-ul, dar în timp îți dai seama că, de fapt, nu trece nimeni pe-acolo. Și atunci deja începi să înveți ce înseamnă să ajungi la oamenii potriviți”, explică el.
Folosirea ad-urilor plătite, pe lângă faptul că te obligă să înveți cum se face unul, îți arată „ce înseamnă să vinzi în mediul online, unde zgomotul și competiția sunt mari și ești nevoit să te adaptezi”, adaugă Ionescu.
Chiar dacă la început totul pare simplu, dropshipping-ul implică un proces de învățare continuă.
„Nu există model de business care să nu presupună riscuri, dobândirea unor abilități, cunoașterea clientului, a pieței”, conchide Ionescu.
Articol editat de Ioana Moldoveanu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
