ESG PENTRU AFACERI INTELIGENTE

Economia circulară, modelul de business care crește profiturile și protejează natura. În ce stadiu e România și spre ce se îndreaptă

Articol susținut de

Computer Hope Guy
Economia circulară e un model care ne-ar ajuta să ne conservăm resursele/ Sursa Foto: Shutterstock

În ultimii ani, au apărut  inițiative și curente economice care își propun să schimbe comportamentul și direcția în care se îndreaptă omenirea care consumă excesiv sau, uneori, chiar compulsiv. De la indivizi până la instituții și mari corporații, producem, consumăm și aruncăm din ce în ce mai mult – totul, în ritmul răsuflării sacadate a planetei.

Recent însă, a început să se discute tot mai mult despre o alternativă la acest model liniar, și anume economia circulară, la care încep să adere tot mai multe companii.

Cât de ușoară sau dificilă e tranziția și cum stăm în România la acest capitol se numără printre întrebările la care am încercat să răspundem cu ajutorul experților în domeniu.

Scurt ghid de ecologie: ce e ușor și ce e dificil de reciclat

Economia circulară se bazează pe trei principii: eliminarea deșeurilor și a poluării, păstrarea produselor și materialelor în uz pentru un timp cât mai îndelungat și regenerarea sistemelor naturale.

„Primul palier este prevenția, care înseamnă diminuarea consumului prostesc, haotic. Pentru că noi cumpărăm mai mult decât avem nevoie și aruncăm o grămadă, generând astfel deșeuri. Și asta nu e valabil doar la mâncare, ci la absolut orice, haine, electronice… Ține de noi, pentru că 45% din mâncarea care se aruncă, de exemplu, se aruncă de la consumator”.
Adesea ignorat în discuții, dar foarte important pentru ca cele trei principii să funcționeze, este eco-design-ul, cel care creează premisele pentru folosire pe perioadă îndelungată sau reparabilitate, conform lui Alexandru Laibăr. Un ambalaj cu un astfel de design înseamnă că materialele sale sunt foarte simple, cu cât mai puține compozite, adică format din două sau mai multe substanțe diferite, care își păstrează proprietățile chiar dacă sunt unite în procesul de fabricație.

Un exemplu de „așa nu” pe care Laibăr îl oferă este cel al unei sticle de șampanie pentru copii: avem sticlă din sticlă, dop de plastic, folie de plastic lipită pe ea și puternic colorată. Un astfel de produs nu poate fi reciclat ușor.

La polul opus, exemplul pozitiv este PET-ul, un plastic reciclabil pe care-l folosim la scară globală pentru recipiente de mâncare sau băutură. Îl știi sigur, după celebrul logo imprimat pe spate, care e format din cele trei săgeți în formă de triunghi. PET-ul este cel mai reciclat plastic la nivel mondial. Doar în SUA, peste 1,5 miliarde de sticle PET sunt colectate anual pentru reciclare.

Ponderea rPET-ului (recycled polyethylene terephthalate – n.r.) trebuie să fie din ce în ce mai mare în produsele care se pun pe piață. Altfel, degeaba creăm sistemul ăsta, în care o să ajungem să colectăm, reciclatorii o să-și facă treaba și o să facă rPET, în timp ce producătorii s-ar putea să nu aleagă să folosească rPET, că s-ar putea să fie mai scump decât materia primă virgină, cea făcută direct din petrol.  Va fi nevoie de o intervenție de la stat”, a mai punctat Laibăr.

SGR: un pas mic pentru omenire, un pas mare pentru România

În România, conceptul de economie circulară a răsărit destul de târziu. În 2017, de pildă, nu știa aproape nimeni de el. Am ajuns la el pe fondul unei discuții de ecologie în sens mai larg, despre sustenabilitate și impactul companiilor asupra mediului, despre cum puteau ele deveni mai sustenabile prin acțiuni de CSR.

Urmare a legislației europene, pe 30 noiembrie, România va face însă un pas important ca țară în pragul economiei circulare, odată cu implementarea sistemului de garanție-returnare (SGR), un instrument important pentru acest model, chit că reprezintă doar un mic segment din el. Un instrument pe care românii și-l doreau: în 2020, 96% dintre aceștia se exprimau în favoarea implementării unui astfel de sistem și la noi în țară, conform unui sondaj realizat de CERC în parteneriat cu IRSOP.

SGR este un sistem prin care, la achiziția băuturilor răcoritoare sau alcoolice vom plăti o garanție de 50 de bani. După consum, vom duce ambalajele la unul dintre punctele de returnare ale comercianților, moment în care vom primi înapoi garanția plătită inițial. SGR se aplică la ambalaje nereutilizabile pentru băuturi, din sticlă, plastic sau metal, cu volume între 0,1 și 3 litri.

„Avem 1,3 miliarde de euro pentru circuitul deșeurilor, prin PNRR. Chiar avem o oportunitate să facem bani din asta, să nu mai producem masă plastică nouă. În România, 70% din masa plastică se importă din India, în loc să se refolosească ceea ce este deja. SGR este bun, dar va trebui lărgit. Altfel, sunt absolut convins că sistemul va capta atenția oamenilor”, a explicat europarlmentarul Nicu Ștefănuță, care face parte din Grupul Verzilor, într-o discuție cu jurnaliști români, la Strasbourg.

carbon
Pe site-ul Coaliției pentru economie circulară, puteți să vă calculați amprenta de carbon/ Sursa Foto: www.economiecirculara.eu

Care sunt riscurile de circularizare pentru business-uri

Așadar, pasul cel mare rămâne să-l facă companiile care trebui să știe că vorbim, totuși, de economie, nu de o mișcare ecologistă care ia în seamă doar protejarea capitalului natural, ci chiar servește și mediului de business.


„ESG pentru afaceri inteligente” e o serie susținută de

„Economia circulară a venit, practic, ca o soluție pentru companiile care voiau să-și optimizeze impactul asupra mediului, în sensul reducerii lui, păstrându-și totodată componenta de business care trebuie să aibă vânzări”.

Pentru că, în tranziția spre circularizare, primul pas este înțelegerea a ceea ce înseamnă această economie care cuprinde o abordare foarte largă, analiza trebuie să înceapă de la materiile prime, să meargă pe lanțul de producție și până la deșeurile produse. Deși avem niște principii generale, circularizarea fiecărei afaceri este foarte diferită, fiecare companie trebuie, conform lui Dabu, să-și identifice zonele unde se pot face optimizări din punct de vedere al utilizării resurselor.

Tranziția către acest model poate fi făcută fie prin investiții palpabile, în echipamente, fie prin schimbarea modelului de business, fie prin combinarea celor două. Nicio mutare în afaceri nu e fără riscuri, însă, în acest caz, riscurile sunt mai mari în al doilea caz.

„Sunt riscuri dacă aduci noi tehnologii, dar, dacă îți schimbi modelul de business, înfrunți, de fapt, cele mai mari provocări. Când schimbi modelul de business, nu e ca și cum ai începe unul nou, dar nici nu ești prea departe de a face asta. Riști să nu fie adopție pe noul produs sau serviciu pe care-l lansezi, deci acolo sunt mai degrabă riscurile asociate”, a mai spus Adelina Dabu.

Astfel, într-o investiție tehnologică, avem riscuri mici, de regulă strict financiare și, deci, prognozabile. Dincolo de asta, ce ți se poate întâmpla este ca o schimbare în producție să nu fie eficientă. Vrei să schimbi un ambalaj, iar cel nou ales nu e potrivit, poate are o folie prea subțire, de pildă. Vorbim, deci, de un risc operațional banal într-un business.

„Lecția Gorenje” și anduranța slovenă

Însă când vine vorba de a schimba ceva în modelul de business, poți pierde bani a la long oricâte brainstorming-uri cu experți ai ține.

Gorenje, compania slovenă, a aflat asta pe propria-i piele, în urmă cu câțiva ani, când a încercat, din dorința de a fi mai sustenabilă, să închirieze mașini de spălat. S-a dovedit însă că oamenii au fost reticenți la idee și că au considerat că a deține propria mașină e mult mai avantajos.

După șapte ani, Gorenje a reușit să ajungă la un model de economie circulară care să funcționeze, însă a trebuit să-și schimbe multe dintre asumpțiile cu care pornise la drum, precum durabilitatea produsului, costurile de mentenanță și orientarea către consumatorul său obișnuit. Cu privire la cea din urmă, de exemplu, compania s-a trezit că în fața sa se naște un nou segment de piață, domeniul hotelier.

Astăzi, pentru multe companii, tranziția la circularitate e chiar mai avantajoasă, căci, între timp, s-a născut o nouă categorie de clienți, cei care pur și simplu vor să protejeze natura și aleg să cumpere produse și servicii de la companiile cu care împărtășesc aceleași preocupări și valori.

„În această tranziție îți asumi un risc, cheltui mai mult acum pentru că-ți pasă de mediu sau pentru că ai observat din cercetarea de piață că vei avea o nouă categorie de clienți dacă vei avea un business mai verde. De altfel, sunt studii care ne spun că sunt mai mulți consumatori care se uită la impactul pe care-l au produsele pe care le achiziționează. Asta e frumusețea aparte în economia circulară: că efectiv sunt oportunități de economisire pentru companii și optimizarea resurselor. Poate să rămână materie primă din care faci altceva, poate reutilizezi și așa mai departe”, a mai spus Adelina Dabu.

Vrancart: Frumusețea economiei circulare în acțiune

În România, sunt companii care au început de mult procesul de circularizare. Printre ele se numără RomPaper, producător de hârtie și deținător al brandurilor Papely și Mototol. Compania face parte din grupul Vrancart, care și-a asumat aderarea la economia circulară prin investiții consistente. Acesta deține una dintre cele mai mari rețele de colectare de deșeuri de ambalaje din țară, formată din 19 centre amplasate în apropierea celor mai mari aglomerări urbane.

„Prin ele, colectăm anual 150.000 de tone de deșeuri pe ambalaje de hârtie și carton, la care se adaugă plastic, lemn și alte tipuri de deșeuri care sunt în afara interesului și expertizei noastre de business. Suntem cel mai mare colector și reciclator de deșeuri de hârtie și carton din România”.

Din deșeurile de hârtie colectate, Vrancart folosește aproximativ 100.000 de tone ca materie primă în cele două fabrici de la Adjud. „Cantitățile care ne prisosesc le revindem pe piață către alți procesatori, către competitori chiar, care folosesc și ei maculatură în procesele lor de producție”, mai spune CFO-ul grupului.

Iată, așadar, frumusețea economiei circulare despre care vorbea și Adelina Dabu, din partea Concordia.

Atât Vrancart, cât și RomPaper au trecut la circularizare prin investiții tehnologice de amploare, realizate prin împrumuturi bine țintite și, bineînțeles, datorită puterii grupului, nefiind nevoite să-și schimbe modelul de business. Așadar, au avut mai puține riscuri majore. BCR a finanțat compania pentru un proiect de investiții de automatizare și digitalizare a fluxurilor de producție, precum și pentru introducerea în producție a unei proporții mai mari de hârtie reciclată.

„Vrancart e o companie integrată complet pe verticală, depindem foarte puțin de parteneri sau de furnizori externi, luăm de la ei undeva până la 15% din necesarul nostru de materii prime, restul ni-l asigurăm din aceste divizii sau linii de business pe care noi le-am dezvoltat și ni le creștem intern. Noi suntem, practic, cei care producem, cei care mergem în piață și identificăm deșeurile, le colectăm prin intermediul flotei noastre auto, prin intermediul flotei de containere. Financiar, da, au fost riscuri, toate s-au scumpit din 2020 încoace. Dar când te afli în industrie, trebuie să investești în tehnologii noi, în creșterea eficienței, în îmbunătățirea productivității”, mai spune Dragoș Holban.

În prezent, RomPaper și Vrancart au planuri de investiții până în 2030, vizând eficientizarea pe zona de circularitate. Printre investiții se numără, de pildă, un proiect în valoare de peste cinci milioane de euro, început anul trecut și cu finalizare în decembrie anul acesta, prin care RomPaper va demara două linii de producție complet noi, de șervețele la cutie, „state of art, vârf de gamă, cele mai moderne mașini care pot exista în România”. Cu ajutorul lor, consumul energetic va fi scăzut, iar productivitatea va fi mai mare. 40% din acest proiect este acoperit și de o finanțare nerambursabilă.

RomPaper și Vrancart spun că vor reduce poluarea și emisiile de gaze cu efect de seră și indirect, prin intermediul unui proiect de producție de energie verde, prin construcția a două parcuri fotovoltaice. Unul a fost deja pus în funcțiune în luna august a acestui an.

„Este vorba de o instalație de ultimă generație, care folosește o tehnologie bazată pe un sistem de valorificare și pe o turbină de înaltă eficiență care nu generează poluare. Cea mai voluminoasă componentă o reprezintă practic capacitatea de a reține orice fel de particule, de pulberi care ar putea rezulta din proces. Anul viitor, la începutul trimestrului trei, vom avea zero poluare și peste 40% din consumul anual de gaz va fi înlocuit cu ajutorul noii tehnologii”, detaliază CFO-ul companiei.

Atunci, cei din Vrancart vor produce hârtie pentru carton ondulat și hârtie igienco-sanitară folosind așadar energie mai curată, fie obținută din panourile fotovoltaice, fie energie termică obținută din combustibili derivați din deșeuri, RDF – refuse-derived fuel.

„Este vorba de deșeurile generate de noi sau de terți. La capătul proceselor de producție, totul se recuperează, transformându-se în energie”, punctează Holban.

Ce e gradul de circularitate și ce scor are România

Deși nu avem date cu privire la numărul companiilor din România care aderă la principiile economiei circulare, totuși, cele ca RomPaper nu par să fie prea multe. Altfel, gradul de circularitate ar fi mai mare, adică indicele care ne arată cantitatea de materii prime reintroduse în circuitul economic, adică tocmai cele care și-au păstrat valoarea, evitând să fie eliminate ca deșeuri.

În România, gradul de circularitate e de 1,2%. Suntem în marja de eroare, ca să zic așa. În schimb, în Olanda, circularitatea este de peste 30%. Pe de altă parte însă, consumul din Țările de Jos este uriaș, mult mai mare decât la noi. Deci toate chestiunile acestea trebuie ponderate”, explică Alexandru Laibăr, directorul executiv al CERC.

Conform Raportului de Circularitate din 2023, ponderea circularității la nivel mondial e de doar 7,2%, în scădere față de 2018, anul când s-a realizat primul astfel de raport. Atunci, procentul era de 9,1%. Dacă am avea o economie circulară bine pusă la punct, am putea asigura nevoile oamenilor cu 70% din materialele pe care le utilizăm în prezent, mai arată raportul. Asta presupune însă și companii care își regândesc produsele și serviciile în această nouă manieră, centrată pe utilizarea la maximum a fiecărei unități de resursă extrasă.

În privința țării noastre, nici buletinele realizate de Comisia Europeană nu trag concluzii prea fericite. Tranziția noastră la economia circulară este „insuficientă”, în urmă față de media UE. „Ratele de reciclare stagnează și rămân sub țintele UE. România riscă să își rateze țintele pentru 2025 de reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale”, se arată într-un raport din luna mai a anului acesta. Implicit, politicile publice și comportamentul companiilor trebuie reorientate astfel încât decalajul să fie recuperat.

circular
Prelungirea duratei de viață a lucrurilor e o practică a economiei circulare/ Sursa foto: Shutterstock

De altfel, aruncând o privire către momentele de încununare a consumerismului, precum Black Friday, vedem că aplecarea către economia circulară mai are de așteptat. În 2022, de exemplu, deși ne aflam sub disperarea cauzată de inflația galopantă, am cheltuit mai mult decât în 2021. Bine pe termen scurt pentru companii, mai puțin bine tot pentru companii, pe termen lung, mirajul cererii de consum fiind greu de ponderat cu politici de schimbare a modelului de afacere spre o abordare mai sustenabilă.

Există conceptul de Circular Monday, o alternativă benevolă și voluntară la Black Friday, care este mania consumerismului. Suntem și noi listați pe site-ul Circular Monday, curând vor apărea și alții din România. Acolo, puteți vedea companii din toată lumea care fac produse sustenabile sau cu care puteți vorbi despre economia circulară”, spune Alexandru Laibăr.

Pentru a scana mediul de business, Adelina Dabu privește la gradul de experiență, căci, punctează ea, economia circulară nu presupune o soluție punctuală, ci este mereu vorba de inovație și colaborare, despre soluțiile găsite în parteneriatul companii-alte companii-universități-autorități publice. Și ajunge să dea tot exemplul Țărilor de Jos:

„Nu există soluții macro. Este despre foarte multă experimentare. Deci m-aș uita din perspectiva explorării de idei și cele mai multe pe care le-am văzut vin din Olanda. Acolo, există un grad de colaborare foarte ridicat între toți actorii. Există un transfer de know-how dinspre universități către companii, care se duc către mediul academic sau ONG-uri cu propuneri, iar apoi autoritățile locale se implică și ele”, a detaliat Dabu.

Strategiile actuale nu încurajează colaborarea

De curând, guvernul a publicat în Monitorul Oficial Planul de implementare a Strategiei naționale privind economia circulară, unde sunt prevăzute și linii de finanțare pentru companiile și instituțiile care doresc să facă tranziția, în principiu fonduri europene.

Însă chiar la nivelul finanțării se observă că la noi în țară lipsește un stimulent pentru colaborarea între diferite entități, adică tocmai ceea ce, după cum a explicat Dabu anterior, ar facilita circularizarea mediului de afaceri.

„Planul are niște linii de finanțare care, dacă ne uităm cu atenție, există în abstract, în niște programe operaționale. În România, fondurile europene în general te întreabă care e soluția, îți cer să o aplici, iei banii și apoi livrezi indicatorii. Din păcate, nu suntem foarte buni în a finanța experimentarea. Or, experimentarea e esența, ea și colaborarea sunt esențiale pentru economia circulară”, detaliază experta din cadrul Concordia.

Totuși, pentru că economia circulară devine un trend care începe să fie adoptat la nivel global, tot mai multe companii vor începe demersurile de tranziție către acest model.

Până atunci, rămâne ca fiecare antreprenor sau manager de companie, individual, să își regândească opțiunile pentru activități economice mai sustenabile, ducând mai departe business-ul spre un viitor mai curat.

Printre obiceiurile pe care cetățenii le adoptă tot mai mult, iar companiile le pot oferi sau încuraja se numără reducerea consumului prin repararea obiectelor, prin cumpărarea la vrac și prin folosirea de ambalaje reutilizabile. Aici, avem momentan exemplul anumitor sticle de bere, la jumătate de litru, pe care le poți returna la magazin. De la 30 noiembrie, însă, sistemul de garanție-returnare va intra în funcțiune la nivel național în fiecare magazin, ceea ce va stimula consumatorii să returneze sticlele și dozele pentru a pleca apoi spre reciclare.

„Chestia asta trebuie să crească cât mai mult și noi ne dorim ca, peste câțiva ani, un SGR să se ocupe și de reutilizabile, nu doar de reciclabile, într-un sistem SGR unificat. Se poate, de exemplu, ca producătorii de sucuri să aibă același model de sticlă și doar eticheta să difere, cum e în Germania”, adaugă Alexandru Laibăr. Desigur, pentru un producător de bere, o astfel de modificare a design-ului și logisticii ambalajelor sale – indiferent dacă este impusă legislativ sau e voluntară – aduce o schimbare semnificativă în modelul operațional și în structura de costuri și trebuie abordată cu profesionalism.

Cu toate provocările aduse de nevoia de tranziție, trecerea la principiile economiei circulare, în viața de zi cu zi și în mediul de business deopotrivă, este astăzi pur și simplu cea mai rațională dintre decizii. Vechiul model de economie liniară și-a pierdut treptat sensul din punct de vedere social și chiar al accesului facil la resurse. Pentru un viitor tihnit și un business predictibil, este necesar să decuplăm creșterea economică de resursele naturale.


„ESG pentru afaceri inteligente” e o serie susținută de

Dana Mischie

Și-a început drumul în presă în facultate, scriind recenzii de filme și cărți pentru un blog cultural. Apoi, la master, s-a angajat la ziarul Adevărul, unde a fost pe rând redactor, reporter și apoi editor. Aici, a realizat interviuri, analize și reportaje despre personalități culturale, fenomene sociale, subiecte medicale și despre digitalizare.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
2 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    8
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x