Cum va arăta economia în 2025. Șeful PwC România: E puțin probabil să scăpăm de creșteri de taxe
Dacă finalul anului 2024 a venit cu o ordonanță, publicată pe ultima sută de metri și cu aplicare de la 1 ianuarie 2025, acum economia românească încearcă să își pună strâns centura de siguranță pentru a limita efectele unei eventuale coliziuni. Cât de grav va fi sau nu impactul depinde de măsurile fiscale care vor mai fi luate, dar și de contextul extern, explică Daniel Anghel, country managing partner al PwC România.
Daniel Anghel, country managing partner PwC România:
- „Având în vedere situația politică deloc simplă, este de așteptat ca unele decizii să fie amânate pentru a doua parte a anului, dar să nu uităm că, și în cazul în care ar reuși să întocmească un buget cu acest deficit, rămâne problema finanțării lui, a împrumuturilor statului care s-au scumpit pe final de an”.
- „Majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit sunt propuneri pe care le regăsim în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială ca parte a capitolului de reformă fiscală din PNRR. În aceste condiții, cu un deficit excesiv, există toate premisele ca guvernul să ia decizii de majorare a impozitelor principale”.
- „Desigur că un an electoral, așa cum a fost și 2024, nu este favorabil reformelor care, de regulă, generează nemulțumiri. Totuși, statul trebuie să realizeze reforme în administrație și în zona de salarizare publică pentru a echilibra cheltuielile cu veniturile bugetare”.
- „Vedem că majorarea taxelor a crescut încasările bugetului în 2024 cu 13%, dar cheltuielile au crescut cu 21%. În acest ritm, nicio creștere de fiscalitate nu va fi suficientă”.
- „Pe plan intern, deficitul bugetar va rămâne o problemă serioasă de rezolvat în anii următori, pentru că are impact asupra întregii economii. Pe plan extern, cea mai mare amenințare ar fi recesiunea celei mai mari economii din UE, cea a Germaniei, cu care România are cea mai strânsă relație comercială”.
Scopul „ordonanței-trenuleț”, dată la final de decembrie, este să aducă mai mulți bani la bugetul unui stat cocoșat de cheltuieli și să reducă în acest an deficitul cu 2% , de la 8,6% în 2024. România rămâne singurul stat european aflat în procedură de deficit excesiv, iar pentru a reintra în ținta de deficit de 3%, a fost nevoie de un plan pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană.
Măsurile fiscale venite la finalul lui 2024, care au luat prin surprindere pe toată lumea, ar putea să nu fie însă decât un preambul pentru noi măsuri fiscale. Iar alegerile prezidențiale, programate să aibă loc în luna mai, fac ca eventualele decizii nepopulare să fie amânate până după aflarea rezultatelor finale.
Impozitul pe dividende
- Pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie 2025, cota de impozit pe dividende se majorează de la 8% la 10%.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
- Se reduce plafonul de venituri utilizat pentru încadrarea unei persoane juridice române ca microîntreprindere de la 500.000 euro la 250.000 euro. Acest plafon va fi redus la 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026.
- Pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, nu mai există condiția ca veniturile din consultanță şi/sau management să nu depășească 20% din veniturile totale
- S-a extins lista de CAEN-uri pentru care va aplica un impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor, fiind incluse și codurile CAEN 6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 – Restaurante, 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a.
Impozit pe venit și contribuții sociale
- Au fost eliminate facilitățile fiscale aplicabile angajaţilor din sectorul construcțiilor, sectorul agricol, industria alimentară și sectorulcreării de programe pentru calculator
Impozitul pe construcții
- Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri.
Alte măsuri pentru sectorul public
- Salariile bugetarilor şi pensiile vor rămâne la nivelul lunii noiembrie 2024 pe parcursul anului 2025, fără majorări suplimentare.
- Se introduc măsuri bugetare ce privesc angajații din sectorul public, precum blocarea angajărilor în instituțiile publice cu excepția posturilor unice vacante, diminuarea cuantumului voucherelor de vacanță la 800 de lei și acordarea acestora dacă valoarea pachetului turistic este de cel puțin 1.600 de lei, iar orele suplimentare se compensează doar cu timp liber.
Salariul minim brut pe țară
- 4.582 lei lunar, pentru sectorul construcții
- 4.050 lei lunar, pentru sectorul agricol și industria alimentară, la fel ca salariul minim brut pe economie
Doar că, în continuare, cheltuielile publice depășesc veniturile, iar povara este suportată, în special, de mediul privat.
Până la finalul lunii, premierul a anunțat că Guvernul va elabora bugetul de stat, pentru ca acesta să fie adoptat de Parlament la începutul lui februarie.
Până vom vedea ce cheltuieli sunt tăiate – de altfel, Marcel Ciolacu le-a cerut miniștrilor să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile publice – și care sunt sursele de finanțare, măsurile din „ordonanța-trenuleț” au scos angajații din sectorul public în stradă și au creat un val de nemulțumiri și de neîncredere în capacitatea Guvernului de a găsi soluții predictibile și de durată.
Sursa: Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS)
Reintroducerea taxei pe construcțiile speciale, cunoscută sub numele de „taxa pe stâlp, pune sub semnul întrebării marile investiții și arată pripa cu care s-au luat aceste măsuri. Chiar ministrul de Finanțe spunea, la finalul anului, după adoptarea OUG, că și-ar fi dorit ca „această analiză să se facă înainte de decizie, având în vedere situația creată de condițiile bugetare și de restricțiile bugetare”.
De altfel, nu este singurul subiect pe marginea căruia s-au creat controverse. Recent, subiectul majorării TVA a fost un astfel de cartof fierbinte. Deși Tanczos Barna a lăsat să se înțeleagă că se lucrează și pe un scenariu care ia în calcul majorarea TVA, a revenit ulterior asupra declarației după discuții cu premierul.
Un alt subiect sensibil este înghețarea pensiilor și salariilor inclusă în ordonanța-trenuleț. Deși actul normativ prevede că în 2025 acestea nu cresc, premierul Marcel Ciolacu a declarat că se va lua în calcul, la prima rectificare bugetară, posibilitatea de a indexa pensiile începând cu luna septembrie.
Toate aceste măsuri și lipsa de consultare reală cu mediul de afaceri riscă să pună iar sub semnul întrebării credibilitatea României, într-un context în care dependența de împrumuturi externe este foarte mare și foarte costisitoare. România se împrumută deja la cele mai mari dobânzi din regiune, 7,9%, după cum spune și ministrul Barna.
Citește și:
Ce urmează în economia României pe minus. „Mai bine o credibilitate mică, decât una pierdută pe care lupți să o recâștigi”
Contextul extern nu ajută nici el. Din datele preliminare, economia Germaniei s-a contractat cu 0,2% în 2024, înregistrând al doilea an consecutiv de scădere, scrie DW. Iar Germania este nu doar motorul economic al UE, ci și principalul partener economic al României.
În acest context, Panorama a discutat cu Daniel Anghel, country managing partner al PwC România despre ce pericole ne pasc în 2025.
„Este de așteptat ca unele decizii să fie amânate pentru a doua parte a anului”
Panorama: Sunt suficiente aceste măsuri luate de Guvern la final de decembrie pentru a diminua cu 2% deficitul bugetar față de 2024, adică a recupera 40 de miliarde de lei, sau estimați că va mai fi nevoie și de alte măsuri fiscale? Este „ordonanța-trenuleț” doar începutul unor măsuri fiscale care vor mai fi aplicate în 2025 pentru a reechilibra bugetul?
Daniel Anghel: Prin „ordonanța-trenuleț”, Guvernul a înghețat cheltuielile bugetare – ceea ce înseamnă că nu vor fi acordate creșterile salariale și de pensii care urmau să intre în vigoare din ianuarie -, a făcut câteva reglaje ale acestora și a majorat unele taxe.
În aceste condiții, cheltuielile rămân oarecum similare cu cele de anul trecut, iar veniturile bugetare cresc ca urmare a taxelor majorate cu circa 7 miliarde lei. Or, guvernul trebuie să diminueze deficitul bugetar cu circa 2 puncte procentuale din PIB față de 2024 și, la un calcul simplu, vedem că va fi nevoie de alte venituri suplimentare sau de tăieri de cheltuieli.
În această lună, Guvernul elaborează bugetul anului 2025 și vom vedea dacă va identifica sursele de finanțare pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar de 7% din PIB, pe care a agreat-o cu Comisia Europeană prin planul bugetar pe termen mediu.
Având în vedere situația politică deloc simplă, este de așteptat ca unele decizii să fie amânate pentru a doua parte a anului, dar să nu uităm că, și în cazul în care ar reuși să întocmească un buget cu acest deficit, rămâne problema finanțării lui, a împrumuturilor statului care s-au scumpit pe final de an.
Un semnal negativ a venit de la agenția de rating Fitch care a coborât perspectiva ratingului de țară, dar și din partea S&P, care a introdus o evaluare suplimentară în ianuarie, deși prima din acest an ar fi urmat să aibă loc în aprilie. Deci guvernul se află sub presiune pentru a redresa finanțele publice, astfel încât să aibă finanțare accesibilă. Concluzionând, este improbabil să nu avem alte creșteri de fiscalitate în acest an.
„În aceste condiții, cu un deficit excesiv, există toate premisele ca guvernul să ia decizii de majorare a impozitelor principale”
Panorama: Este impozitarea progresivă – o idee tot mai des vehiculată în ultima perioadă – o soluție pentru a aduce mai mulți bani la buget și cu ce impact asupra companiilor și angajaților? Sau, în cele din urmă, creșterea TVA va fi și ea inevitabilă?
Daniel Anghel: În planul bugetar pe termen mediu prezentat de guvern la finalul anului trecut, sunt preluate angajamentele din capitolele PNRR privind reforma fiscală și a administrării fiscale. În general, formulările din jaloanele care trebuie îndeplinite în următorii doi ani (pentru a debloca sumele din PNRR) sunt suficient de vagi pentru a permite Guvernului să facă modificări la aproape orice capitol al Codului fiscal, cuvântul cheie din document, care se repetă de mai multe ori, fiind „revizuirea”. Revizuire poate însemna, desigur, și majorarea cotelor, dar și a bazei de impozitare.
Astfel, documentul vorbește de „revizuirea”, „ajustarea”, „actualizarea” în cazul prevederilor privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, în cazul prevederilor din domeniul TVA și din sistemul de accizare și în cazul mecanismului de impozitare pentru clădiri și terenuri.
Majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit sunt propuneri pe care le regăsim în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială ca parte a capitolului de reformă fiscală din PNRR.
În aceste condiții, cu un deficit excesiv, există toate premisele ca guvernul să ia decizii de majorare a impozitelor principale.
Prelungirea anului electoral, frână pentru reforme
Panorama: În contextul în care anul 2025 rămâne în continuare un an electoral, care, de regulă, vine la pachet cu întârzieri în luarea unor reforme, dar și cu cheltuieli mari, în ce măsură s-ar putea tempera și cheltuielile statului astfel încât să se echilibreze cu măsurile menite să aducă mai multe venituri la stat?
Daniel Anghel: Așa cum am menționat anterior, necesarul de finanțare a deficitului va forța guvernul să ia o serie de măsuri. Desigur că un an electoral, așa cum a fost și 2024, nu este favorabil reformelor care, de regulă, generează nemulțumiri. Totuși, statul trebuie să realizeze reforme în administrație și în zona de salarizare publică pentru a echilibra cheltuielile cu veniturile bugetare.
Vedem că majorarea taxelor a crescut încasările bugetului în 2024 cu 13%, dar cheltuielile au crescut cu 21%. În acest ritm, nicio creștere de fiscalitate nu va fi suficientă.
Panorama: În momentul actual, cu datele pe care le cunoaștem, care ar fi mixul de măsuri fiscale pe care le-ar mai accepta mediul de afaceri – care, deși de ani de zile cere predictibilitate, a fost pus din nou în fața unor măsuri pe ultima sută de metri la final de 2024? Cu ce consecințe pentru mediul de afaceri?
Daniel Anghel: Fiscalitatea într-un stat modern nu trebuie să fie doar o modalitate de a strânge bani, ci și un sistem care să asigure, pe lângă echitate, dezvoltarea economică. Mediul de afaceri a solicitat constant predictibilitate, transparență și dialog cu autoritățile tocmai pentru a avea un climat atractiv pentru afaceri.
Din punctul nostru de vedere, mixul de măsuri ar trebui să cuprindă o colectare cât mai eficientă a taxelor existente, prin măsuri administrative – știm că deficitul de colectare a TVA este cel mai mare din UE de peste un deceniu-, o eficientizare a cheltuielilor statului și, nu în ultimul rând, reforma administrației publice, pentru a răspunde mai bine nevoilor cetățenilor de a avea servicii publice bune și de a aloca banii publici acolo unde este nevoie și pentru a evita risipa.
Panorama: În final, care credeți că sunt principalele pericole cu care se va confrunta economia României în 2025?
Daniel Anghel: Pe plan intern, deficitul bugetar va rămâne o problemă serioasă de rezolvat în anii următori pentru că are impact asupra întregii economii. Pe plan extern, cea mai mare amenințare ar fi recesiunea celei mai mari economii din UE, a Germaniei, cu care România are cea mai strânsă relație comercială.
Despre Daniel Anghel
Daniel Anghel este country managing partner PwC România. Anterior, a fost liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică în cadrul aceleiași companii.
Este un cunoscut expert în domeniul TVA, al procedurilor vamale, comerțului internațional și problemelor legate de managementul planificării fiscale.
Daniel Anghel este, de asemenea, Președinte al Consiliului Investitorilor Străini și coordonator al Echipei de Fiscalitate din cadrul „Coaliției pentru Dezvoltarea României”.
Este licențiat în Științe Economice, în cadrul Academiei de Științe Economice din București, și deține un Certificat Profesional în Management la Open University, prin intermediul London Business School.
Articol editat de Raluca Ion
