Ce poți să schimbi în viața ta, ca s-o faci mai sustenabilă și mai ieftină. Primul truc anti-risipă e un obicei din copilărie
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Un român aruncă la gunoi 16 kilograme de mâncare pe lună. O risipă tot mai greu de înțeles, în condițiile în care hrana a devenit atât de scumpă. În același timp, avem al doilea cel mai mare procent din UE când vine vorba de oameni care nu-și permit o masă de calitate măcar o dată la două zile.
Sunt două contraste care dau măsura dezechilibrului în care trăim și care se vede cel mai bine zilele acestea, premergătoare Paștelui. Mai ales în perioada sărbătorilor, a vacanțelor, a oricăror momente de respiro de la viața noastră pe repede înainte, tindem să consumăm excesiv. Cumpărăm mult, mâncăm mult, aruncăm tot mult. Nu stăm să ne întrebăm de ce avem nevoie, de fapt, ce vrem, ce avem deja. Acumulăm din inerție. Plătim prețul atât noi, la propriu, cât și mediul înconjurător.
„Nu mai avem un plan. Cumpărăm foarte mult și trăim foarte mult pe baza dorințelor. Nu mai trăim în funcție de nevoi. Între un Netflix, o canapea și un frigider, nu prea mai există nevoie. Există o dorință alimentată la secundă”, spune Ciprian Sipoș, un promotor înfocat al sustenabilității și echilibrului în comportamentele de consum de zi cu zi.
Pentru că a studiat și activat în diverse domenii, de la babysitting la modă și design interior, și s-a specializat în economie circulară, Ciprian Sipoș încearcă să aplice principiile sustenabilității și ale economiei circulare în cât mai multe arii: în relația noastră cu hainele, cu casa în care locuim, cu spațiile în care lucrăm. Și îi pregătește, totodată, pe copii și tineri să facă alegeri mai bune pentru mediu.
Numitorul comun e să eviți risipa, să fii conștient de ce lași în urma ta și de costurile pe care le au chiar și cele mai banale gesturi de zi cu zi – cum ar fi să mergi la supermarket fără listă.
Putem spune că obiectivul lui e sustenabilitatea, în plan micro: ce înseamnă o garderobă circulară, cum obținem maximul de „fericire pe metru pătrat” în locuința noastră, cum să avem mâncare proaspătă și bună.
La sfârșitul lunii aprilie, Ciprian Sipoș va vorbi despre aceste lucruri în cadrul Festivalului New Urban Habits, eveniment la care Panorama este partener media. Acesta e primul festival de la noi dedicat viitorului urban. Este organizat de UrbanizeHub, pe 26-27 aprilie, la București, Detalii despre eveniment, înscrierea la workshopuri și tururile virtuale gratuite, aici.
La festival, Ciprian Sipoș va aduce simulatoare prin care să exerseze cu participanții ce înseamnă să fii conștient de alegerile de consum și de viață pe care le faci, să găsești un echilibru care, de fapt, e un sinonim pentru sustenabilitate.
Până atunci, am discutat cu el despre cum și de ce să aducem economia circulară în casele noastre – de unde începem, ce pierdem și ce câștigăm?
Ești pe grabă? Sari direct la ce te interesează mai mult:
„Compulsivitățile au luat locul stării de bine”
Panorama: Lucrezi foarte mult în zona de comportamente, de gândire circulară. Care sunt trei comportamente prevalente sau colective pe care le vezi foarte frecvent în România și pe care le-ai schimba cu prioritate? Mă gândesc aici mai ales la nivel de mobilitate, consum, design interior.
Ciprian Sipoș: Sunt trei chestii clare:
- Estetica, relația cu esteticul. Noi nu mai avem relația bună cu mama natură și ea are cea mai frumoasă estetică. Suntem rupti și am adus atât de mult gri în viața noastră, încât estetica s-a diminuat. Noi lucrăm într-o cameră cu dulapuri, în loc să lucrăm într-o cameră cu un tablou în față sau o fereastră. Nu ne mai interesează așa ceva și asta se duce și către spațiul tău de serviciu.
- Apoi, ar fi partea de mâncare. Producem până la 130 de kilograme de deșeuri alimentare anual, per individ (media europeană, n.red.). Deci asta ar fi a doua.
- După aceea, partea de haine. Avem enorm de multe! Hainele le-aș lega de statut. Când vine vorba de consum, compulsivitățile au luat locul stării de bine.
Panorama: Care e cea mai mare risipă pe care o facem în viața de zi cu zi și care e cel mai ușor de corectat?
Ciprian Sipoș: Hate-ul. Ura. Nu mai râdem. Pentru mine, sustenabilitatea începe cu sănătatea mintală. Din hate tu nu poți face echilibre, ci dezechilibre. Noi spunem să salvăm planeta. Nu, e o tâmpenie. Salvăm umanitatea.
Omul reacționează la mărime: mașina mai mare, casa mai mare, mai mare contul… Cu cât acumulăm mai mult, mai mult, mai mult, de fapt cred că acumulăm mai puțin interior. E un dezechilibru total. Noi nu mai avem seturi de întrebări: este despre mine? Este despre tine? Am nevoie, într-adevăr mă ajută? Noi nu mai punem întrebări. Ne ducem, pur și simplu. E o orbecăială. Deci asta aș repara întâi. După aceea, e partea de risipă de orice fel.
Primul pas: ne trebuie un plan pentru săptămână
Panorama: Ai pomenit mai devreme, când discutam despre comportamente, de frigider și mersul la cumpărături fără listă. Pornind de aici, vreau să te întreb cum aplicăm niște reguli de comportament circular în diverse aspecte ale vieții noastre de zi cu zi, de la gătit și cumpărături, la transport, la călătorii, la entertainment? Care sunt niște întrebări pe care trebuie să mi le pun zi de zi în alegerile pe care le fac și în comportamentele pe care mi le întrețin?
Ciprian Sipoș: Ții minte că noi aveam, când eram la școală, orar? Aveam un orar clar, ceea ce era ca un plan. În afară de faptul că, poate, mă duc la birou, am cele opt ore de lucru, eu nu-mi mai fac un plan. Neavând un plan, eu nu știu când mă uit la televizor, când mănânc. Cumpăr alandala, mănânc alandala, după poftă. În loc să am un program săptămânal: la teatru marțea, mai un concert, mai o ieșire la plimbare, mă duc la cumpărături o dată pe săptămână, dar îmi fac listă de cumpărături, pentru că mă gândesc în avans la ce o să mănânc.
Gesturile repetitive devin sistematice. Așa intervin schimbările în viața noastră. Repet 28 de zile un gest, ca luatul pungii la tine când mergi la cumpărături. Sau duminică seară să mă gândesc ce mi-aș dori să mănânc și să-mi fac lista pentru săptămână. Ce fain e filmul ăsta – îl planific pentru miercuri. În schimb, defulăm. Defulăm când venim acasă pentru că s-ar putea să avem mult stres la birou. Sunt foarte multe lucruri la care ar fi bine să ne uităm în primul rând să ne înțelegem. Ura vine pe acest fond de neputință.
Viața pe val și goana după fericire
Panorama: Ce înțeleg eu din recomandarea aceasta e că accentul e pe un pic de introspecție. Exercițiul pe care îl propui – să mă gândesc la ce voi mânca în săptămâna care vine, cum voi vrea să mă relaxez, când voi vrea să merg la film – e o formă de meditație să te gândești la ce ai nevoie, ce ți-ar plăcea. Să fie alegeri mai conștiente, care nu vin doar peste tine și le accepți, uneori cu frustrare, că iar ai mâncat prostii, să zicem.
Ciprian Sipoș: Majoritatea lumii trăiește pe val. Ce înseamnă valul? Valul te ia din momentul în care ești. Dacă tu ești prost dispus și te-ai aflat lângă frigider sau începi să mănânci compulsiv sau să fii nervos pe tine sau pe situații, de acolo, te duce într-o situație necontrolată. În Univers este totul precis. De asta și în viața noastră ar fi bine să fie totul precis: avem nevoie de somn, avem nevoie de hrană: când? Cum? Noi vorbim aici cuvinte mari, dar este vorba despre acel bun simț de care ești responsabil.
Liberul arbitru nu ni s-a dat întâmplător, ci tocmai ca să ne punem ordine în viață, să stabilim o prioritate: ce e principal, ce e secundar, ce e terțiar? Noi nici nu mai știm cine sunt prietenii buni, punem toate experiențele la comun.
Ar trebui să fie un efort continuu pe care-l depunem să fim cât mai mult într-o stare de prezență.
„Nu mai suntem conștienți de ce avem”
Panorama: Crezi că acum, că avem atât de multe, am uitat să ne bucurăm de lucrurile pe care le avem?
Ciprian Sipoș: Da. E mult, e enorm de mult și nici măcar nu mai știm o parte dintre lucruri de unde vin. Noi nu mai avem curiozitatea asta. Nici nu mai știi ce depozitezi în casa ta, unde ce ai. Probabil ești conștient doar de o treime din lucrurile pe care le ai. Nu mai suntem conștienți de ce avem, de ce putem și ce am putea să schimbăm și unde. E așa, buluc, un carusel.
Panorama: Poți să fii sustenabil și cu bani puțini, unde „bani puțini” nu înseamnă să nu cumperi nimic?
Ciprian Sipoș: Poți să fii sustenabil și low budget. Din păcate, majoritatea nu e, pentru că nu a ajuns mainstream. Dar ce poți să faci? Cantitativ vorbind, dacă noi am schimba și am gândi mai calitativ, sustenabilitatea ar interveni. Nu ai mai avea compulsivități. Compulsivitățile pe noi ne costă foarte mult. Gândește-te la deșeurile alimentare. Îți dai seama câți bani ar fi economisiți? Luăm lucruri pe care le înlocuim foarte repede.
Durabilitatea, că asta înseamnă sustenabilitate, înseamnă costuri mai puține pe termen lung. Pentru că investesc în ceva la care mă uit și pentru mine e durabil. Vorbim de garderobe sustenabile: între cinci tricouri și 50 de tricouri nu e nicio diferență, decât de consum. Te vei îmbrăca întotdeauna cu unul, nu o să pui 50 de tricouri pe tine. Vei avea unul. Și materialele se deshidratează, dacă nu sunt ținute în spații corespunzătoare. Noi stocăm, în loc să trăim.
Panorama: Văzusem o statistică potrivit căreia, în 2022, cetățeanul european cumpăra, în medie, 19 kilograme de haine pe an și arunca 16 kilograme.
Ciprian Sipoș: Da. Suntem acum la 97 de miliarde de tone și o să ajungem la 130 de miliarde de tone de haine aruncate anual. Avem haine pentru șase, șapte generații, dar noi producem în continuare. Cred că planeta s-a îmbolnăvit de profit.
Despre Ciprian Sipoș
Specializat în design zero waste și trainer în gândire circulară, Ciprian e fondator al centrului Zero Waste Creative Center, un centru de simulatoare creative în sustenabilitate, de la risipă alimentară și stil de viață circular, până la mobilitate și educație climatică. Activează în educație, design și arhitectură și transformă strategii în jocuri. Prin invențiile și programele create, ce au la bază designul circular, materialele și relația cu mediul, structurile creative circulare, participanții pot analiza mai bine impactul de mediu al deciziilor luate de ei. Prin Place&Trace, pot înțelege amprenta de carbon a diferitelor alegeri și ce reprezinta aceasta. Prin Zero Waste Creative Mapping&Tinking, analizează ce înseamnă oraș verde, ce este posibil, adaptabil sau imposibil de realizat. Si cel mai important, care sunt seturile de întrebări și mecanismele ce duc la formarea gândirii circulare, la sustenabilitate în mediul construit și la wellbeing.
Despre New Urban Habits Festival
New Urban Habits își asumă rolul de a redefini sustenabilitatea prin invitați care au ceva puternic de spus, soluții inovatoare și experiențe captivante care vor inspira întreaga comunitate urbană să adopte schimbări esențiale, de la bunăstare personală și wellness la politici urbane inteligente și consum responsabil, promit organizatorii. Bilete, program și toate informațiile despre eveniment se găsesc aici.
Accesul este gratuit pentru toate experiențele de la festival, însă locurile sunt limitate, în special la workshop-urile interactive și tururile ghidate (unde se va aplica principiul primul venit, primul servit). Puteți vedea lista completă pe website-ul festivalului.
Credit foto articol: Oleksiy Makhalov, Dreamstime.com
Articol editat de Raluca Ion
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
