DOCUMENTAR PANORAMA & MCKINSEY

Economisirea a crescut în pandemie, dar nu va salva UE de criza economică

Computer Hope Guy
Puterea de cumpărare a banilor este lovită în plin de rata galopantă a inflației. FOTO: Shutterstock

Nivelul de economisire a crescut în ultimii doi ani, însă doar în gospodăriile cu venituri ridicate. Iar mare parte din acest capital este înghițit de inflație – fie că e cheltuit sau nu. 

Importanța economisirii a devenit evidentă în ultimul deceniu. După douăzeci de ani de relativă acalmie economică la nivel mondial, ba chiar cu avansuri spectaculoase în economiile emergente și în cele puternice din Europa, perioada 2008-2012 a adus un șoc economic, reflectat imediat în creșterea șomajului și scăderea nivelului de trai atât în Europa, cât și în Statele Unite ale Americii.  

Însă criza izbucnită de la ipotecile subprime din SUA s-a revărsat în sectorul bancar european, unde s-a împletit cu criza datoriilor suverane transformată până la urmă în cea mai serioasă criză de încredere de după căderea Cortinei de Fier. Europenii au înțeles atunci că a avea la dispoziție echivalentul a 3-6 salarii în cazul izbucnirii unei crize poate face diferența între revenire și faliment personal. 

În România, lecția este întârziată de particularitățile economice prin care am trecut după comunism. Dificultățile și blocajele mentale pe care le întâmpinăm atunci când vrem să punem bani deoparte au cauze clare, prezentate și explicate pe larg în documentarul „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”, realizat de Panorama în parteneriat cu McKinsey România. 

Crizele și economiile

Tiparele de economisire și consum sunt, de regulă, liniare și e nevoie de un eveniment major pentru a le modifica cu adevărat pe termen mediu sau lung. Ce se întâmplă însă când cel puțin patru astfel de evenimente fără precedent se înghesuie în mai puțin de doi ani? 

În ultimele 24 de luni, economia mondială a trecut prin pandemie, criza energetică, război și o rată galopantă a inflației. Nu putem spune despre niciunul dintre aceste patru momente de cotitură că s-au încheiat, însă efectele pe care le-au produs până acum au deja consecințe cu care vom trăi ani buni după încheierea evenimentelor în sine. 

Unul dintre efecte a fost o creștere temporară a ratei de economisire la nivelul Uniunii Europene. Analiștii Fondului Monetar Internațional (FMI) anunțau, într-un studiu publicat în februarie 2022, adică exact înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, că rata de economisire a crescut în zona euro de la 12% la 19% din veniturile unei gospodării. Un avans considerabil, care nu ar fi putut fi vreodată obținut în condiții normale și care se datorează în totalitate pandemiei și restricțiilor din timpul perioadelor de carantină. 

Cu alte cuvinte, gospodăriile „stăteau” pe un trilion (o mie de miliarde) de euro la începutul acestei primăveri, adică aproximativ 8% din Produsul Intern Brut al zonei euro, arată calculele FMI. 

Jumătate din această sumă se afla în conturi curente sau bancare, prin urmare accesul la bani era facil. Un astfel de capital aflat la dispoziția imediată a consumatorilor, dacă este cheltuit, are două mari efecte: poate impulsiona creșterea economică într-o perioadă de incertitudine și poate cauza o inflație galopantă.

Încă nu avem statisticile care să confirme că economiile s-au scurs deja în consum, dar această traiectorie ar fi în linie cu tiparele de cheltuieli observate după precedentele crize economice. După perioade de restricții, oamenii încep să consume, iar nivelul de economisire nu doar că revine la nivelul scăzut înregistrat înainte de criză, ci scade, așa cum arată graficul de mai jos, publicat recent de Eurostat și care reflectă nivelul economisirii în cele 19 țări din zona euro.

economisire sona euro eurostat

Inflația crește, producția nu

Cel de-al doilea efect, creșterea inflației, se confirmă fără doar și poate: avansul se produce într-un ritm nemaîntâlnit în ultimii 20 de ani. În România, se situează în prezent la peste 15%, acolo unde Banca Națională a României estimează că va rămâne cel puțin până la sfârșitul anului. În zona euro, inflația se află la mai bine de 9%, un nivel mult prea ridicat pentru ca economiile cu industrii puternice de aici să nu-și riște pozițiile de exportatori mondiali. 

Să nu uităm că acest grad de economisire a fost atins doar forțat, nicidecum ca o formă de precauție economică a gospodăriilor. În momentul în care factorii care i-au forțat pe oameni să economisească au dispărut (restricțiile, carantina), este de așteptat ca aceștia să revină la tiparele anterioare.  

Cu toate acestea însă, în privința primului efect, creșterea economică, lucrurile sunt mai nuanțate. Capitalul strâns prin economisire încă nu se reflectă într-o revenire economică.

Într-adevăr, contracțiile economice din UE au fost mai blânde decât era de așteptat în contextul unui război deschis, însă nici vorbă de un avans economic. Dimpotrivă, prognozele FMI anunță că mai multe țări din UE (inclusiv jumătate din zona euro) vor intra în recesiune în această iarnă.

Iar principalul motiv este că o bună parte din economiile strânse forțat în pandemie sunt acum cheltuite tot forțat, din cauza inflației – în special cea din energie. Un raport publicat în iunie de Eurostat arăta că gradul de economisire în zona euro se afla, la acel moment, la 15% din venituri. În paralel însă, profiturile companiilor erau în scădere cu aproape 40% față de anul trecut. Astfel, este posibil ca banii economisiți să meargă mai degrabă în cheltuieli curente și mai puțin în consumul de bunuri care poate fi amânat. 

Cine a reușit să facă economii

Gospodăriile responsabile pentru creșterea medie a gradului de economisire în timpul pandemiei sunt cele în care se înregistrează venituri ridicate, care de regulă mergeau în investiții, cheltuieli mari sau timp liber (călătorii, ieșit în oraș, artă). Banca Centrală Europeană a publicat recent un studiu în care arată că doar 20% din familiile din zona euro au stat în spatele acestui avans în economisire.

În oglindă, aproximativ 16% dintre gospodăriile care economiseau înainte de pandemie au fost forțate să reducă ponderea banilor puși deoparte. 

„Distribuirea cconomiilor acumulate în timpul pandemiei Covid-19 poate astfel să limiteze măsura în care aceste economii pot funcționa ca scut pentru revenirea consumului în fața scumpirilor recente din energie”, explică economiștii BCE în raportul citat de Bloomberg.

Cu alte cuvinte, gospodăriile cu venituri mici nu doar că nu au economisit mai mult, ci și-au redus ponderea economiilor. 

Poziția lor o contrazice pe cea a șefei BCE, Christine Lagarde, care pare că nu a renunțat complet la convingerea că rata inflației poate fi readusă în frâu cu ușurință. „Consumul este susținut de economiile pe care gospodăriile le-au făcut în timpul pandemiei și de o piață puternică a muncii”, spune Lagarde, care a fost aspru criticată în ultimul an pentru refuzul de a acționa mai repede pentru domolirea scumpirilor. 

Spaniolii și germanii sunt campioni la economisire (datorită subvențiilor de la stat)

Semnalul de alarmă tras de economiștii BCE este confirmat și de rezultatele unor studii private. Neobanca N26 (instituție bancară complet virtuală), cu sediul în Berlin, a analizat tiparele de economisire și cheltuieli ale 380.000 de clienți din cinci țări (Spania, Germania, Italia, Austria și Franța), în perioada ianuarie-august 2022.

Conform datelor N26, spaniolii și nemții sunt campionii europeni la economisire, însă asta se datorează în mare parte programelor de stimulare economică guvernamentală puse în aplicare în aceste două țări. Madridul și Berlinul au acordat subvenții directe populației de la izbucnirea pandemiei, pe care le-au dublat în ultimul an cu ajutoare pentru facturile la energie. 

Însă nici măcar în Spania și Germania, țările de pe primul loc, populația nu atinge gradul de economisire mediu anunțat de FMI și BCE. În medie, spaniolii au economisit 6,6% din venituri în primele opt luni ale acestui an, în timp ce nemții au pus deoparte 5,1% din venituri. 

O altă particularitate cunoscută și confirmată prin studiul N26 este că femeile economisesc mai mult decât bărbații. Asta în ciuda unei diferențe salariale considerabile, chiar de 39%, potrivit N26, adică de trei ori mai mult față de media UE pe care o dă Eurostat (13% în mai 2022). În medie, femeile din studiu au economisit 5,9%, în timp ce bărbații au pus de-o parte doar 3,7% din cât câștigă. 

Dintre cele opt luni analizate, cea în care s-a înregistrat cel mai mare avans în economisire valabil în toate cele cinci țări a fost martie, adică imediat după izbucnirea războiului. 

Puterea de cumpărare va continua să scadă în 2023

În medie, inflația a înregistrat o creștere anuală de 2% în UE în ultimele trei decenii. Acum, ea este de opt ori mai ridicată. Până va reveni la acest nivel „de manual”, considerat sănătos de economiști, se estimează că vor trece cel puțin cinci ani. Rata inflației va rămâne la cote înalte în 2023, după care va începe să scadă moderat. 

Iar banii economisiți sunt primii din care mușcă inflația, după veniturile curente. După cum am arătat deja, datele FMI spun că aproape jumătate din economiile populației din zona euro se află în conturi bancare. Cealaltă jumătate se împarte între lichiditate și alte forme mai sofisticate de economisire (fonduri mutuale sau acțiuni). 

Așadar, cea mai mare parte a economiilor făcute în pandemie sunt complet expuse în fața inflației galopante. Iar valoarea acestor bani va continua să scadă în 2023. 

Să luăm exemplul anului 2021, la nivelul căruia avem cele mai recente statistici oficiale. Banii ținuți de belgieni în conturi de economii (deci purtătoare de dobânzi) au pierdut echivalentul a 22 de miliarde de euro din valoare la sfârșitul anului, arată un studiu realizat de o companie de consultanță financiară. Asta doar pentru că inflația înregistrată la finalul anului în Belgia a fost de 6,6%, în timp ce majoritatea conturilor de economii au dobânzi cuprinse de regulă între 2 și 6%, în funcție de bancă, termen și monedă. Deci doar această diferență a „ras” 22 de miliarde de euro din valoarea economiilor belgienilor. În mod similar, pierderile încasate de francezii cu bani în bănci se ridică la echivalentul a 100 de miliarde de euro, arată același studiu. 

De la acel moment, inflația s-a dublat, în timp ce dobânzile pentru depozitele bancare au rămas la același nivel. 

Discrepanțele readuc „Europa în două viteze”

Pe fondul acestor dezechilibre, prognozele pentru 2023 rămân sumbre. 

„În timpul acestei ierni, mai bine de jumătate dintre țările din zona euro vor înregistra recesiune tehnică, cu două trimestre consecutive în care Produsul Intern Brut va avea scăderi. Scăderea medie înregistrată în aceste țări va fi de 1,5%. Croația, Polonia și România vor avea de asemenea recesiuni tehnice, cu scăderi de aproximativ 3%”, arată economiștii FMI într-un studiu publicat în luna octombrie.

Nu doar contracția economică va fi în două viteze, ci și inflația. Aceasta va ajunge la 6% în țările puternice din Vestul Europei, dar va rămâne la 12% în Europa de Est, mai prognozează Fondul. 

„Atât creșterea economică, precum și inflația s-ar putea înrăutăți și mai tare față de aceste prognoze care deja ar trebui să ne trezească. Decidenții europeni au răspuns cu celeritate crizei din energie și au consolidat depozitele de gaze înaintea sezonului rece, însă potențiale întreruperi în furnizarea energiei ar putea cauza și mai multă durere economică”, arată raportul FMI.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Elena Dumitru

    Elena lucrează în presă de 12 ani, de-a lungul cărora a acoperit două mari domenii: jurnalismul economic și cel de investigație. A început la ziarul „Adevărul”, iar din 2014 s-a alăturat platformei de investigații RISE Project, unde a făcut parte din echipa de jurnaliști care au lucrat la seria #PanamaPapers.


Urmărește firul poveștii

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc