Pericolele de mâine | Mesajul unui reputat economist către românii care închid ochii la corupție, izolați în „turnul lor din Pipera”
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Într-o lume în care sistemul capitalist liberal e tensionat din toate direcțiile, în ce puncte sunt cele mai mari riscuri de ruptură? Cheltuielile guvernamentale uriașe și protecționismul economic post-Covid se intersecteză azi cu goana după securizarea lanțurilor de aprovizionare de mâine. Peste toate, avem costurile uriașe – inclusiv politice, după cum am văzut la alegerile europarlamentare – ale tranziției climatice. La care se adaugă seismul AI, a cărui magnitudine abia ne-o închipuim.
Cristian Mureșan e unul din oamenii care pun toate aceste întrebări una peste alta, pentru a face prognoze și a pregăti business-uri și industrii pentru șocurile de mâine.
Este economist român stabilit la Paris, cu o bogată experiență în inteligență economică (termen care se referă la o perspectivă de 360 de grade de colectare și interpretare a datelor care pot afecta un anumit sector economic) și cu proiecte, de-a lungul anilor, în peste 80 de țări. Lucrează la S&P Commodity Insights (parte din S&P Global), companie de consultanţă în management şi strategie industrială, unde e responsabil de portofoliul gazelor, energiei și soluțiilor climatice.
În mai 2024, Cristian Mureșan a fost prezent la București, pentru a susține o prelegere, în cadrul conferințelor anuale „Despre lumea în care trăim”, ale Fundației Humanitas.
A urcat pe scena Ateneului Român și le-a vorbit oamenilor despre riscurile care amenință ordinea economică globală și sistemul capitalist.
Cu grafice despre statistici macroeconomice și un discurs mobilizator, care a făcut o echilibristică sofisticată între alarmism și optimism precaut, Mureșan le-a arătat românilor un viitor nu foarte îndepărtat, pe care l-a schițat din foarte multe unghiuri: economic, politic, tehnologic, industrial, demografic, climatic. Ne-a pus în contextul regional și a avut grijă să „ajusteze” totul la deceniul pierdut al tranziției post-comuniste și la cancerul corupției.
Într-un interviu pentru Panorama, acordat înainte să se întoarcă în Franța, Cristian Mureșan a dus discuția mai departe: a vorbit despre relația statului român cu banii noștri, relația noastră cu banii publici, privați și personali. A vorbit despre „frenezia” explicabilă a consumului, în rândul românilor care încep să aibă acces la – și bani pentru – servicii la care nici nu visau cu doar un deceniu în urmă.
Mureșan a comentat „cele patru Românii” pe care le vede el coexistând – cea privată, care e în orașele mari, cea din diaspora, România rurală/a orașelor mici și, a patra, România „băieților deștepți.
Și pentru că e an mega-electoral, mesajul lui pentru românii care cred că se pot proteja de slaba performanță a statului într-o „bulă privată” și apatică politic e tranșant: „nu poți să te izolezi în turnul tău din Pipera” – o trimitere la zona de business din nordul Bucureștiului.
Deși plecat de multă vreme din România, Mureșan a păstrat contactul cu țara profundă, pe care încă o „citește” bine. Un singur lucru pare că nu reușește să înțeleagă și îl frustrează: de ce a dispărut problema corupției de pe agenda publică. „Impresia mea este că, pentru că ne merge bine, am început să acceptăm că asta e factura pe care trebuie să o plătim. Ceea ce e destul de scandalos”, spune economistul român.
Citește și:
Când îi spui unui român că e bogat, râde. De ce?
Cristian Mureșan, economist, S&P Commodity Insights:
- Vede două mari amenințări la adresa ordinii economice și politice. Prima, „dinamicile periculoase” de cheltuire și îndatorare pe care le observă peste tot în lume, post-Covid. „Banii sunt mulți și gestionați relativ lejer”. Al doilea pericol vine din tehnologie, spune românul. „E un cutremur care se deschide în fața noastră, nu doar în AI, ci în jurul timpului pe care îl petrecem în spațiu digital. (…) Uităm dialogul, compromisul și negociarea. Acesta e pericolul politic. Peste asta, vine această revoluție industrială legată de inteligența artificială, care va avea un impact major asupra productivității economice”.
- „Jumătate din aceste sume din ce în ce mai mari care sar peste România sunt pierdute undeva în circuite. Și asta e corupția. Se pierd sume extrem de importante și impresia mea, în ultima vreme, este că ne mulțumim cu acest 50%, (…) că, pentru că ne merge bine, am început să acceptăm că asta e factura pe care trebuie să o plătim. Ceea ce e destul de scandalos”.
- „(Noi, românii, n.r.) devenim din ce în ce mai europeni, inclusiv în raportul cu banul public. (…) Am simțit o energie, inclusiv la patronii din România, de a face, de a întreprinde și apoi, la cetățeni, de a consuma. Atât timp cât ești în primul ciclu sau în al doilea ciclu de consum, când este pentru prima dată când ai acces la anumite servicii, e perfect normal să existe această frenezie. Educația financiară a multor indivizi se construiește astăzi”.
- Despre consecințele protecționismului post-Covid: „Nelăsând concurența să se manifeste în cadrul optim, sfârșim cu produse mai proaste și mai scumpe – o chestie banală. A doua consecință: fiecare cu satul lui, baricadat în spatele acestor ziduri fiscale, în vreme ce lumea devine din ce în ce mai violentă”.
- „Dacă e un mesaj pentru România privată: eu am văzut un cinism care m-a debusolat un pic, inclusiv la cei foarte tineri. Lumea înțelege ruptura dintre România publică și privată și, practic, se izolează. Spun ‘nu mă interesează, voi rămâne în partea mea privată, îmi voi face treaba și tipii ăștia de la stat să-și facă treaba lor’. E o concepție extrem de greșită, pentru că ei îți fac viața un coșmar, până la urmă, un coșmar administrativ. Îți iau din potențialul tău de creștere”.
Două dintre pericolele care amenință viitorul
Panorama: Pentru a porni de la tema prelegerii pentru care ați venit în România, care sunt principalele pericole care amenință în momentul acesta capitalismul și ordinea liberală globală?
Cristian Mureșan: Pericolele nu sunt născute astăzi. Sunt sechelele din spatele crizei medicale COVID. S-au creat niște dinamici care sunt periculoase.
În primul rând, este vorba de datoria publică, care a trecut în majoritatea țărilor occidentale de acel prag psihologic de 100%. Dacă urmărim felul în care majoritatea statelor din țările dezvoltate și din țările emergente își buclează bugetul, la fiecare mie de euro/dolari/lei de buget există 10, 20, 30, 40 în plus, extrași în continuare de pe piețele financiare.
Dacă urmărim felul în care este consumat ulterior acest buget de, să zicem, 1.030 de lei, el nu e consumat așa cum spune teoria economică: te îndatorezi pentru investiții, pentru a crea spațiu de creștere ulterior. El merge în general în consum sau, și mai rău: sunt foarte multe state unde astăzi, practic, rulăm datoria de pe un ciclu pe altul. Iar ratele ori dobânzile asociate pentru ce trebuie să rambursăm costă câteodată mai mult decât întregul sistem de sănătate și de învățământ dintr-o țară. În Statele Unite, (cheltuielile cu datoria publică, n.r.) costă mai mult decât sistemul militar.
Or, asta ne duce într-o zonă extrem de periculoasă, pentru că, dacă la un moment dat apare un șoc și factorul public trebuie să intervină masiv – și a intervenit corect și masiv în timpul COVID -, marjele de manevră sunt mult reduse.
Și atunci, dinamica dintre public și privat trebuie să se schimbe în funcție de ciclurile economice. Teoria economică spune că trebuie să acționeze anticiclic. Cu alte cuvinte, când e soare și e cald afară, trebuie să te pregătești pentru alt tip de vremuri.
Panorama: Dincolo de problema aceasta legată de datoria publică și comportamentul statului, în ce altă zonă vă uitați, pentru a depista punctele de presiune pe care le vom avea de gestionat?
Cristian Mureșan: Alt pericol vine din tehnologie. E un cutremur care se deschide în fața noastră, nu doar în AI, ci în jurul timpului pe care îl petrecem în spațiul digital. Acest pericol este ce se întâmplă cu dinamica politică în spatele faptului că marea majoritate dintre cei din mediul urban trăiesc foarte puțin într-un spațiu fizic efectiv. Suntem mult mai mult în spațiul digital. Ne organizăm în bule compacte, unde ne înțelegem doar cu cei care au aceleași valori și gusturi.
Aceste comunități foarte largi sunt antrenate într-un anumit tip de marketing politic și uităm dialogul, compromisul și negocierea, ceea ce făceam până astăzi în societățile noastre. Acesta e pericolul politic.
Peste asta, vine această revoluție industrială legată de inteligența artificială, care va avea un impact major asupra productivității economice. Cei care vor ști să se adapteze vor face mult mai multe lucruri în mult mai puțin timp, iar ceilalți vor fi aruncați pur și simplu de pe orbită.
Meseria dumneavoastră, meseria mea, cinemaul, avocatura, arhitectura, toate meseriile care creează conținut vor fi impactate de aceste LLM (large language models, ex.: Chat GPT, n.r.), de această inteligență generativă, care e capabilă în trei secunde să realizeze lucruri pe care le făceam în mult mai mult timp.
În așteptarea scadenței după festivalul cheltuielilor publice
Panorama: Prima amenințare pe care ați enunțat-o e cea legată de comportamentul fiscal-bugetar al guvernelor. În ultimii ani, am stat cu drobul acesta de sare al unei noi crize economice și financiare. Pe urmă, ne-am prefăcut că nu mai avem de ce să ne temem, că nota de plată pentru cheltuielile bugetare colosale din pandemie nu o să mai vină. Acum, e an electoral pentru toată lumea. E cel mai prost moment în care să speri că se va schimba ceva în comportamentul guvernelor – dimpotrivă. Cât putem să o mai ținem așa până să vină scadența tuturor acestor măsuri?
Cristian Mureșan: Noi am ars marja de manevră pe care o aveam înainte. Și ajungem în aceeași situație, precum celelalte state. Primul semnal îl vom primi de la piețele financiare, care nu vor accepta, la un moment dat, sau vor pune presiune pe acel punct al creditării României, care va urca în clipa în care anumiti parametri economici vor sări.
Atâta timp cât există creștere economică, iar aici sunt trei componente mari:
- ce primești de la Europa;
- ce reușești să extragi din sistemul local;
- și ce îți vine prin investiții străine.
Dacă aceste trei lucruri însumate creează un trend ascendent, atunci ai marjă de manevră mai mare pentru partea de datorie.
Un alt lucru la care țin foarte mult și l-am tot repetat este că jumătate din aceste sume din ce în ce mai mari care sar peste România sunt pierdute undeva în circuite. Și asta e corupția. Se pierd sume extrem de importante și impresia mea, în ultima vreme, este că ne mulțumim cu acest 50%. Calculul, la nivel european, e că sunt pierderi de peste 900 de miliarde de euro pentru cetățenii europeni, din cauza corupției. România e în topul acestui sistem.
Sursa: BNR
Panorama: În prelegerea dumneavoastră din cadrul conferințelor „Despre lumea în care trăim”, ați făcut o trecere în revistă a economiei românești, pusă într-un context mai larg, după anii ‘90. Și vorbeați inclusiv despre startul ratat, când ne-ați comparat cu Polonia și cu Ucraina. Cum ați descrie acum capitalismul românesc și relația românilor cu banii – ai lor, ai statului, ai companiilor?
Cristian Mureșan: Dinamica anilor ’90 a fost total diferită între Polonia și România datorită a ceea ce ați descris pentru țara noastră. Dacă comparați ce se întâmplă după 2004, dinamica este perfect egală. Ecartul României cu Polonia este consecința deceniului pierdut în România. Din fericire, această forță centrifugă masivă a celei mai mari piețe mondiale, care este Uniunea Europeană, ne structurează și comportamentul.
Panorama: Și la banul privat, cum vedeți raportarea noastră?
Cristian Mureșan: Eu am simțit o energie, inclusiv la patronii din România, de a face, de a întreprinde și apoi, la cetățeni, de a consuma.
Atât timp cât ești în primul ciclu sau în al doilea ciclu de consum, când este pentru prima dată când ai acces la anumite servicii, e perfect normal să existe această frenezie.
Noi eram frustrați că trebuia să plecăm în străinătate ca să consumăm anumite tipuri de servicii. Uite că astăzi le avem. Cel puțin în București și în marile orașe, lucrurile încep să se miște.
E inerent economiei de piață. O bună parte dintre indivizi vor avea, de asemenea, un sentiment de frustrare că nu își vor permite foarte multe dintre aceste servicii.
De ce au contat atât de mult alegerile europene și locale
Panorama: Dar asta se întâmplă, după cum ați punctat, într-una din acele patru Românii despre care ați vorbit în repetate rânduri, în ultimii ani. Cele patru fiind România privată, cea a orașelor mari, cea rurală/a orașelor mici și diaspora. Vedem tot mai puternic aceste rupturi și în privința comportamentului financiar, și în privința dezvoltării.
Cristian Mureșan: Dar asta nu se întâmplă doar în România. E o dinamică pe care o avem peste tot. Bucureștiul e, dacă nu mă înșel, în top 10 al centrelor economice la nivel european. Bate Madridul, bate Lisabona, bate Berlinul. Deci sunt câțiva poli care trag… 30% din PIB-ul României se produce aici. Dinamica asta există în foarte multe țări.
Panorama: Și e sănătoasă? Cum ieșim din ea? Ce învățăm din experiența altor țări? Pentru că aici sunt tot felul de consecințe, și politice, și de dezvoltare, din care e foarte greu să ieși.
Cristian Mureșan: Prima reușită poate fi în România rurală. În sensul că România e o țară mare, e binecuvântată, există agricultură. Deocamdată, rămâne predominantă agricultura de subzistență. Dar dacă ducem asta în agricultura modernă, care se practică astăzi la nivel mondial, e o șansă foarte mare pentru România rurală. Factorul public are un rol extrem de important aici.
Diaspora e importantă, pentru că e numeroasă și ea are infuziune pe capital serioasă încă în România. Dar e și aspectul cultural, al felului în care ei conectează și modernizează lucrurile.
România cea mai complicată, cred, este cea a micilor orașe mono-industriale, peste care există, găsiți alt termen decât „baroni”, dar există acești indivizi… Iarăși, ne învârtim în cercul corupției care a pus capac peste aceste orașe unde nu se întâmplă absolut nimic, fără ca primarul sau cei din consilii să-și ia porția atunci când se face ceva.
Și, din păcate, depinde pe mâna cui pici la primărie sau în consiliu, dacă reușește să-ți aducă o investiție în zonă sau nu.
Asta e România cea mai complicată și e destul de numeroasă, pentru că am ieșit din comunism cu o sumă mare de orașe și orășele create în jurul unui element mono-industrial și ele au rămas puțin de căruță.
Din păcate, pasiunea noastră cea mai mare e pusă în jurul a tot ce ține de alegerile la nivel național.
De primar, în general, ne mai interesează pentru că ne pune fluturașul în poștă și suntem prinși din dinamică. Dar alegerile europene le uităm. E o singură țară în Europa care a înțeles că e mult mai important să fie în Parlamentul European decât în adunarea națională. E Germania. Politicienii germani de rangul unu se bat mult mai mult pentru a avea o poziție acolo. Or, în România și în Franța, unde eu locuiesc, bătălia e de la nivel național.
Fiți atenți la primar! Ăsta ar fi mesajul meu. În special în aceste Românii despre care am vorbit, în România dincolo de marele orașe.
Protecționismul economic, în lumea post-Covid
Panorama: Foarte multă vreme, capitalismul și piața liberă au mers mână-n mână, aproape peste tot în lume. Anii post-Covid au readus protecționismul în prim plan, chiar și în cele mai mari economii capitaliste, în frunte cu Statele Unite și Uniunea Europeană. Cum afectează acest protecționism post-pandemic, care, iată, nu a fost atât de trecător precum credeam, însăși fibra capitalismului liberal meritocratic și care vor fi consecințele pentru noi, cetățenii?
Cristian Mureșan: Factorul public intervine legitim în momente de criză. Îi cerem să facă asta.
Sunt domenii foarte mari astăzi, cu cifre absolute extrem de puternice. Privații, atunci când investesc în domeniile pe care le voi enumera, au nevoie de predictibilitate pe 5, 10, 20 de ani: în energie, microprocesoare, alimentație, medicamente și așa mai departe.
Or, dacă factorul public intervine aici și schimbă regulile jocului, pentru că unul a pus o taxă și eu trebuie să pun o taxă și mai mare ca să mă protejez și creăm o spirală, asta pune presiune mare.
Aici, se întâmplă două lucruri, pentru că m-ați întrebat care sunt consecințele. E o consecință tehnică: nelăsând concurența să se manifeste în cadrul optim, sfârșim cu produse mai proaste și mai scumpe – o chestie banală. A doua consecință: stăm fiecare cu satul lui, baricadat în spatele acestor ziduri fiscale, în vreme ce lumea devine din ce în ce mai violentă.
Aceste trei mari blocuri au început să se copieze unele pe altele. China și-a făcut jocul într-un anumit fel, Statele Unite au spus: „bun, dacă voi faceți, și noi facem”; Europa a spus: „Dumnezeule, dacă ceilalți doi fac, trebuie să fac și eu ceva”. Ceilalți care sunt în exteriorul acestor trei blocuri vor continua să facă același lucru.
Vedem această bătălie între cei care încearcă să mențină instituțiile multilaterale la nivel mondial, care încearcă să mențină tratatele de comerț, dar asta sună din ce în ce mai rău în ochii alegătorilor, pentru că muzica e în direcția „hai să ne protejăm, să ne descurcăm mai bine singuri”.
Tendința nu e doar românească, nu e doar europeană, e la nivel mondial. Dacă urmăriți atent ce s-a întâmplat în economia modernă, comerțul este cel care a creat liantul, i-a legat pe oameni. Dacă aceste legături se rup și ne reîntoarcem fiecare la țara lui, cu bucățica lui, presiunea va fi din ce în ce mai mare.
Panorama: Da, dar pe de altă parte, cum răspundeți nevoii acestei reașezări economice, care vin după o reașezare geopolitică, cum a fost cazul odată cu războiul din Ucraina? Cum conciliezi partea economică cu partea de securitate?
Cristian Mureșan: Una o alimentează pe cealaltă. În momentul în care ești lansat în această spirală, în care fiecare plusează, uităm cine a început.
Da, există o dublă fragmentare aici. Fragmentarea politică e evidentă, e bătălia dintre democrația de tip occidental și diferitele autoritarisme. Dar ea se alimentează cu această fragmentare economică.
Europa, „legiuitor” și „simplă piață de desfacere” în revoluția AI
Panorama: Mă întorc la cealaltă mare amenințare pe care ați văzut-o. Ceea ce dumneavoastră descrieți drept începutul unei noi revoluții industriale, alții descriu drept o cursă a înarmării, în zona de AI. Vedem o frenezie a cheltuielilor de capital în zona AI, ale Big Tech, mai ales, cu toate consecințele care derivă de aici. Care vor fi câteva elemente care vor caracteriza această economie AI la clădirea căreia asistăm acum?
Cristian Mureșan: În primul rând, ca elemente economice, începe să se prevadă o productivitate fără precedent. Cei care au câștigat primul val vor fi cei care vor încasa toate beneficiile. Aici, Europa are o problemă enormă. Noi am pierdut trendul și toate aceste idei și produse nu pleacă din laboratoarele europene, nu pleacă din sistemul industrial european. Vin în special din Big Tech-ul din Statele Unite și, din ce în ce mai mult, din Asia.
Până la urmă, marea întrebare care se pune în fața noastră este ce faci. Europa riscă să fie prinsă într-un clinci. Dacă nu-ți externalizezi produsele către marile firme de tehnologie americane și spui „bun, o să fac eu micul meu software, la mine în casă”, pierzi. Nu poți să stai de unul singur. Și atunci va trebui să-ți externalizezi datele către acești actori. E ca un fel de monstru. Cu cât îl alimentezi mai mult, cu atât el va obține mai multă informație.
Panorama: Și, iată, ne întoarcem la discuția despre protecționism. Pentru că poate una dintre cele mai acerbe lupte e fix pe securizarea unor…
Cristian Mureșan: Bun, dar te protejezi neavând nimic! Te protejezi având un retard enorm, pentru că astăzi nu există un echivalent de LLM european. Europa s-a specializat pe legislație. Legislația este foarte importantă, însă asta nu te ajută din punct de vedere strict industrial. Poți să pui toată legislația din lume, dar dacă o pui în jurul unui vid, lumea nu te va aștepta.
Atunci, formula magică e generare de idei în universități, să ai spațiu financiar bancar care ia aceste idei, le finanțează și le duce în proiecte, respectiv piața de desfacere, noi nu o avem.
Eu călătoresc foarte mult între Statele Unite și Europa de Vest. Dinamica de business este cu totul alta. Optimismul și dinamica ideilor în Statele Unite sunt cu totul altele decât la noi (în Europa, n.r.).
Mesaj pentru România privată
Panorama: Există un sondaj regional în care românii sunt cei mai optimiști din Europa Centrală și de Est când vine vorba de viitorul AI. În multe alte țări, există această spaimă în fața necunoscutului, un gigant care se formează în fața ochilor noștri și care o să ne schimbe viața în cele mai intime feluri. Oare pe ce se bazează optimismul de la noi?
Cristian Mureșan: Revenim la frenezia consumului. Cum să nu fii optimist, când ți s-a triplat/cvadruplat PIB-ul în ultimii 20 de ani? Și când ai avut acces la o sumă de bunuri și servicii pentru prima dată. Doi, suntem early adopters de foarte multe gadget-uri.
Avem o sumedenie de IT-ști în România, sunt școli foarte serioase de inginerie. Și asta infuzează în societate o anumită cultură.
Mie îmi place dinamica din România. Eu mă încarc cu energie când vin la București. Dar nu sunt surprins de faptul că românii adoptă aceste lucruri. Întrebarea este din ce poziție le adopți. Producător-consumator și joci, le faci pe ambele? Sau ești simplu spectator și consumator? Acesta va fi un tip de consum de produse și servicii care vor veni din spațiul extraeuropean, în principal.
Și dacă există două Românii care pot pune presiune ca lucrurile să se schimbe masiv, e cea dinamică, frumoasă și privată, pe de-o parte, și diaspora.
Eu văd foarte mulți români din mediul privat care pur și simplu întorc spatele. Eu nu spun că e ușor, nu spun că nu e frustrant. E frustrant să te lovești de chestia asta în fiecare zi.
Dar nici jurnaliștii, nici societatea civilă n-ar trebui să tacă. Lucrurile care sunt cunoscute de toată lumea, la nivel administrativ, ar trebui repetate și puse pe tapet. Nu cred în această separare: „mă descurc eu singur în lumea mea mică și nu mă mai interesează ce se întâmplă în jur”. Pentru că nu ne descurcăm atât de bine.
Nu reușești niciodată să te izolezi 100% în România ta privată. Vei interacționa cu statul, vei ieși pe stradă și vei avea infrastructura pe care o ai.
Vei avea copiii la școală, care vor ieși cum vor ieși, ori va trebui să-i evacuezi în altă parte dacă vrei un anumit standard. Te îmbolnăvești și te duci la spital și lucrurile arată așa cum arată.
Nu poți să te izolezi în turnul tău din Pipera și să spui „gata, mă duc și mă conectez la Internet și consum chestiile digitale din alte părți, și cu asta basta. Mă duc și mă îmbăt un weekend în centru și mi-am terminat treaba”.
Nota redacției: Interviul a fost editat pentru claritate și concizie.
Despre Cristian Mureșan:
Economist în cadrul biroului din Paris al companiei de analiză și consultanță S&P Global. Rolul său e de Business & Product Management Lead, în portofoliul gazelor, energiei și soluțiilor climatice, din cadrul S&P Commodity Insights.
Timișorean stabilit la Paris din 2004, a absolvit Școala Politehnică, Science Politiques și École des Mines de Paris.
A participat la elaborarea și punerea în practică a strategiilor manageriale pentru numeroase societăți din SUA și Europa Occidentală. A colaborat în peste 80 de țări cu cele mai importante instituții guvernamentale și entități private în proiecte din domeniul energiei. În privat, este implicat în laboratoare de idei care promovează liberalismul și integrarea europeană.
Sursa bio: Fundația Humanitas Aqua Forte
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
- Dieta de 7 ani a Guvernului Ciolacu. Cum reducem deficitul și pe cârca cui se decontează nota de plată
- Revoluția AI pe piața muncii și ce se va întâmpla cu creșterea economică a României după anul electoral
- IMM Invest: sprijin pentru cei puternici
- Lumea post-Covid: Cum se redresează economia globală după pandemie?
