Educație de inflație | Pilda dezvoltatorului născut dintr-un crash imobiliar și cum să faci bani într-o criză economică

După câteva estimări revizuite în sus pentru cum vor merge marile economii anul acesta, pesimismul cu care a început 2023 parcă ar vrea să se mai domolească. Totuși, nimeni nu e pregătit să scape din vedere întrebarea momentului: vom reuși să evităm o nouă criză economică globală?

Unii experți vorbesc de recesiune, dar nu neapărat de o criză. Alții zic că, și dacă va fi pentru unele țări, ea nu va afecta serios România.

Deocamdată, datele macroeconomice par să ne încurajeze că am scăpat de acest pericol în 2023, chiar dacă glonțul recesiunii ne-a trecut razant pe la ureche. Cu perspective de creștere economică de 0,8% în acest an (revizuire de la 0,3%), Comisia Europeană spune că economiile UE vor evita recesiunea, dar avertizează că vremurile grele nu au trecut. România are în față șanse de creștere economică de 2,5% pentru 2023, dar rămânem cu o inflație mare, de aproape 10%, spun aceleași calcule de la Bruxelles.

Dacă ne uităm la calculele românești, Banca Națională a devenit și ea mai optimistă, cel puțin când vine vorba de inflație. BNR se arată încrezătoare că nu vom vedea o recesiune în România. Dar ar fi bine să nu dăm banii deja pe șampanie, pentru că prețurile, spune tot banca centrală, vor continua să crească, doar că o vor face mai lent.

Pentru că întrebări sunt multe, dar certitudini, prea puține, nu ne rămâne decât să acceptăm că nu avem cum să ocolim incertitudinea. În spatele fiecărei uși din viitorul apropiat pe care o vedem acum închisă, se ascund însă drumuri care ne pot duce viețile în cu totul alte direcții. Căci, spun unii oameni mai puțin panicoși financiar decât cei mai mulți dintre noi, până și din crizele economice putem face bani. Iar asta fără a fi speculanți high-stakes sau jucători versați pe bursă.

În acest nou episod din campania Panorama „Educație de inflație”, ne uităm la cum ar trebui să ne raportăm la toate aceste incertitudini, pentru a ne proteja banii și stilul de viață. Cu răspunsuri și explicații vine Corneliu Ionescu, în cadrul unui dialog cu Panorama. Economist cu peste 20 de ani de experiență, Corneliu Ionescu e coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară practică.

Alte materiale din aceeași serie:

• Rată mare sau chirie mare?
• Cât ar trebui să punem deoparte din salariu?
• E bine să ne investim banii în imobiliare?
• Două exerciții care îți vor arăta unde ți se duce salariul

Dacă vreți să abordăm, într-un material viitor, o temă legată de bugetare personală, economii, asigurări, investiții, trimiteți-ne întrebările dumneavoastră prin mesaj, pe pagina noastră de Facebook, sau prin intermediul unui e-mail, la adresa [email protected], cu titlul e-mail-ului „Educație de inflație”. Echipa Panorama va încerca să găsească oamenii cei mai potriviți să răspundă la întrebările recurente ale cititorilor noștri.

Despre control în vremuri incerte: la consum putem lucra; la prețuri și ofertă, mai puțin

Panorama: Cum ne punem la adăpost financiar în aceste vremuri pline de necunoscute?

Corneliu Ionescu: Primul sfat ar fi să îmbrățișezi incertitudinea, să îți dai seama că nimic nu e cert și că toate lucrurile se schimbă împrejurul nostru. Evident că, pentru a compensa această lipsă de certitudine, majoritatea oamenilor caută control. Controlul poate să înceapă de acasă, din chestii mici pe care poți să le faci. Rutina aceea zilnică, pe care tu poți să ți-o stabilești și care duce la sănătate mintală.

Unele dintre incertitudini sunt la îndemâna ta să le rezolvi, altele nu. Atunci întrebarea e, dacă eu consum aceste bunuri și servicii, cum aș putea face ca ele să fie disponibile chiar dacă se întâmplă ceva? Asta e ceva ce companiile fac în mod uzual, respectiv să nu aibă un singur furnizor pentru un singur produs sau serviciu și, dacă e cazul, să facă stocuri.

P: Haideți să mergem mai în profunzime și să punem lupa pe partea practică și financiară, după ce ne-ați vorbit de aceste principii de sănătate mintală și financiară. Una din subcrizele cu care ne confruntăm în plan economic e, firește, inflația. Ați menționat ținerea evidenței cheltuielilor și controlarea consumului nostru. Concret, cum facem să tragem de un buget care intră la apă în fața inflației?

C.I: Aici sunt mai multe aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare. Primul e legat de ce anume e inflația și de ce provoacă o criză?

Dacă ești cumpărător, nu sunt foarte multe lucruri pe care tu poți să le controlezi aici. Consumi orez? A crescut prețul la orez. Poți fie să nu mai mănânci, fie să te aduni cu alți oameni care consumă orez, să strângi putere de cumpărare și în felul ăsta să cumpărați mai ieftin. Sau poți să te întrebi: cu cât mă afectează inflația la orez? Păi prețul la orez a crescut cu 2 lei per kilogram, să zicem. Câte kilograme de orez mănânc eu pe lună? Mănânc 5 kilograme de orez, să zicem – știu, e mult. Asta înseamnă că eu sunt afectat de creșterea de prețuri cu 5×2=10 lei.

Atunci, pot să economisesc din altă parte 10 lei, pot să obțin același preț strângând o cantitate mai mare pe care s-o cumpăr, la discount. Ca urmare, poți să păstrezi prețul cât mai aproape de cel existent.

Cum îmi cresc veniturile în așa fel încât să fac 10 lei în plus? Ce serviciu pot eu să prestez pentru cineva care are orez și care să mă plătească direct în orez?

„Criza e o problemă. Oamenii plătesc pentru soluții”

P: E o eventuală criză evenimentul care ar trebui să ne sperie cel mai mult?

C.I: Am spus că criză este exces sau lipsă de ceva.

Dacă te apuci să iei crizele la rând, cele pe care le vezi sau cele pe care le estimăm, deja pot să apară idei sau observații. Pot să apară observații cu privire la modul în care unii deja au beneficiat de crizele prin care tocmai am trecut sau trecem și idei care ar putea să vină pentru alții care se gândesc la crize viitoare și asta ar putea să ducă la creșterea veniturilor.

O altă idee legată de asta este că o criză afectează în mod diferit persoane diferite. Dacă eu merg cu bicicleta, mă afectează mai puțin criza prețului la combustibil. Sunt afectat în sensul în care asta se reflectă în prețul produselor pe care le cumpăr, dar nu sunt afectat direct, pentru că nu plătesc plinul de benzină sau de motorină.

Vezi în ce mod criza asta te afectează pe tine. Stai întâi să-ți rezolvi problemele tale înainte să te lași dus de valul ăsta de comunicări media, care cumva te pun în ideea de „hai să văd cum rezolvi problemele țării, în condițiile în care tu încă nu ți-ai rezolvat ție problema”. Rezolvă-ți ție problemele, vezi dacă reușești să le rezolvi pe ale celor de lângă tine – mama, tata, prieteni. Și după aia s-ar putea să ai o soluție sau un business pentru mai mulți oameni.

Cum se nasc idei de afaceri dintr-o criză economică

P: Dar nu e acesta un lux pe care îl au doar cei care au depășit faza de supraviețuire, de salariu minim?

C.I: Nu.

P: Convinge-ți-mă că nu e așa.

C.I: E foarte simplu.

Pe de altă parte, tot în zona de crize, oamenii care s-au pregătit din punct de vedere profesional până atunci și văd acum oportunități mai mari, în sensul în care sunt probleme mai mari care trebuie rezolvate, ei pot să se arunce mai ușor, de voie sau de nevoie.

Am cunoscut un dezvoltator imobiliar, de la care mi-am cumpărat casa anul trecut, care s-a făcut dezvoltator imobiliar după ce a fost dat afară în criza imobiliară anterioară. După aceea s-a gândit „ce experiență am eu?”, în afară de cea de inginer la cauciucuri sau nu știu ce făcea el până atunci. Și a zis că „tocmai mi-am construit anul trecut o casă, ce-ar fi să mai construiesc o casă pe care s-o vând?”. Și, de aici, a luat, a reinvestit, a construit a doua casă și, când am cumpărat eu de la el, avea 19 căsuțe.

Cred că asta intră în zona de speranță mai degrabă, când vine vorba de crize și de a înțelege că, de fapt, banii vin de la alți oameni și oamenii sunt dispuși să dea banii respectivi, pentru că le rezolvi o problemă, nevoie sau dorință. Crizele sunt probleme. Tu poți să vii cu soluții – poți să vezi soluția sau poți să o implementezi, că trebuie să o și implementezi ca să se întâmple, degeaba o vezi.

Introducere în supraviețuire economică în caz de criză

P: Cum face un începător și să-și facă această parte de documentare? De unde să o apuce sau cum să învețe ce înseamnă un randament bun și o investiție oarecum sigură versus o speculă, să zicem?

C.I: Cred că primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să învețe cuvintele acestea, respectiv ce înseamnă investiție.

După ce ți-ai lămurit limbajul acesta, ar trebui să înțelegi ce înseamnă randament, adică ce obții raportat la cât ai băgat, exprimat procentual. Asta îți permite să compari diverse tipuri de investiții între ele, respectiv investițiile care au un grad ridicată de siguranță, cum ar fi titlurile de stat și depozitele, unde cel puțin ți se promite că o să primești suma pe care ai investit-o, plus o dobândă. Și există diverse metode de garantare. La depozitele bancare, ai fondul de garantare a depozitelor bancare, iar la stat, speri că nu o să dea statul faliment și că nu o să se transforme iar în Republica Socialistă România. La celelalte investiții, apare riscul.

De asta calculezi randamentul, pentru că dacă ai putea să pui banii la bancă, stai degeaba un an de zile, versus dacă investești în ceva, pornești un business și, la sfârșitul anului, tragi linie și n-ai câștigat 8% cât îți dă banca, plus încă ceva pentru riscul de a pierde banii, în momentul acela înseamnă că ceva e în neregulă cu tine. Ori ești supraoptimist, ori te-ai evaluat greșit.

Despre Corneliu Ionescu:

Este economist de meserie, trainer din pasiune și coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară lansat în 2016, la ale cărui cursuri s-au înscris până acum peste 20 de mii de români. Cornel Ionescu este și președintele Asociației Educație pentru Viața Reală. Are la activ peste 20 de ani de business și consultanță, timp în care s-a ocupat de evaluarea de companii și gestionarea procesului de achiziție și preluare a lor, precum și de dezvoltare imobiliară.

În cursurile pe care le susține, le povestește oamenilor despre educație financiară, planificarea afacerilor, sustenabilitate financiară, antreprenoriat și antreprenoriat social, cât și finanțe pentru non-finanțiști.