CAMPANIE PANORAMA

Educație de inflație | Pilda dezvoltatorului născut dintr-un crash imobiliar și cum să faci bani într-o criză economică

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock/Panorama

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

După câteva estimări revizuite în sus pentru cum vor merge marile economii anul acesta, pesimismul cu care a început 2023 parcă ar vrea să se mai domolească. Totuși, nimeni nu e pregătit să scape din vedere întrebarea momentului: vom reuși să evităm o nouă criză economică globală?

Unii experți vorbesc de recesiune, dar nu neapărat de o criză. Alții zic că, și dacă va fi pentru unele țări, ea nu va afecta serios România.

Deocamdată, datele macroeconomice par să ne încurajeze că am scăpat de acest pericol în 2023, chiar dacă glonțul recesiunii ne-a trecut razant pe la ureche. Cu perspective de creștere economică de 0,8% în acest an (revizuire de la 0,3%), Comisia Europeană spune că economiile UE vor evita recesiunea, dar avertizează că vremurile grele nu au trecut. România are în față șanse de creștere economică de 2,5% pentru 2023, dar rămânem cu o inflație mare, de aproape 10%, spun aceleași calcule de la Bruxelles.

Dacă ne uităm la calculele românești, Banca Națională a devenit și ea mai optimistă, cel puțin când vine vorba de inflație. BNR se arată încrezătoare că nu vom vedea o recesiune în România. Dar ar fi bine să nu dăm banii deja pe șampanie, pentru că prețurile, spune tot banca centrală, vor continua să crească, doar că o vor face mai lent.

Pentru că întrebări sunt multe, dar certitudini, prea puține, nu ne rămâne decât să acceptăm că nu avem cum să ocolim incertitudinea. În spatele fiecărei uși din viitorul apropiat pe care o vedem acum închisă, se ascund însă drumuri care ne pot duce viețile în cu totul alte direcții. Căci, spun unii oameni mai puțin panicoși financiar decât cei mai mulți dintre noi, până și din crizele economice putem face bani. Iar asta fără a fi speculanți high-stakes sau jucători versați pe bursă.

În acest nou episod din campania Panorama „Educație de inflație, ne uităm la cum ar trebui să ne raportăm la toate aceste incertitudini, pentru a ne proteja banii și stilul de viață. Cu răspunsuri și explicații vine Corneliu Ionescu, în cadrul unui dialog cu Panorama. Economist cu peste 20 de ani de experiență, Corneliu Ionescu e coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară practică.

Alte materiale din aceeași serie:


Dacă vreți să abordăm, într-un material viitor, o temă legată de bugetare personală, economii, asigurări, investiții, trimiteți-ne întrebările dumneavoastră prin mesaj, pe pagina noastră de Facebook, sau prin intermediul unui e-mail, la adresa [email protected], cu titlul e-mail-ului „Educație de inflație”. Echipa Panorama va încerca să găsească oamenii cei mai potriviți să răspundă la întrebările recurente ale cititorilor noștri.


Despre control în vremuri incerte: la consum putem lucra; la prețuri și ofertă, mai puțin

Panorama: Cum ne punem la adăpost financiar în aceste vremuri pline de necunoscute?

Corneliu Ionescu: Primul sfat ar fi să îmbrățișezi incertitudinea, să îți dai seama că nimic nu e cert și că toate lucrurile se schimbă împrejurul nostru. Evident că, pentru a compensa această lipsă de certitudine, majoritatea oamenilor caută control. Controlul poate să înceapă de acasă, din chestii mici pe care poți să le faci. Rutina aceea zilnică, pe care tu poți să ți-o stabilești și care duce la sănătate mintală.

După care ajută să îți dai seama că de fapt tu consumi un număr limitat de lucruri. Atâta vreme cât știi care sunt lucrurile astea, ceea ce poți să afli ținând evidența cheltuielilor, poți să știi ce ai de controlat. Eu pot să controlez cantitatea de bunuri și servicii pe care le consum. Dacă ele sunt disponibile sau nu, apropo de crizele de pe lanțurile de distribuție, asta e o cu totul altă problemă.

Unele dintre incertitudini sunt la îndemâna ta să le rezolvi, altele nu. Atunci întrebarea e, dacă eu consum aceste bunuri și servicii, cum aș putea face ca ele să fie disponibile chiar dacă se întâmplă ceva? Asta e ceva ce companiile fac în mod uzual, respectiv să nu aibă un singur furnizor pentru un singur produs sau serviciu și, dacă e cazul, să facă stocuri.

P: Haideți să mergem mai în profunzime și să punem lupa pe partea practică și financiară, după ce ne-ați vorbit de aceste principii de sănătate mintală și financiară. Una din subcrizele cu care ne confruntăm în plan economic e, firește, inflația. Ați menționat ținerea evidenței cheltuielilor și controlarea consumului nostru. Concret, cum facem să tragem de un buget care intră la apă în fața inflației?

C.I: Aici sunt mai multe aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare. Primul e legat de ce anume e inflația și de ce provoacă o criză?

„Criza” înseamnă în esență un exces sau o lipsă de ceva. În cazul inflației, este un exces de bani pe piață. Unii au tipărit mai mulți bani. Ca urmare, în condițiile în care există aceeași cantitate de bunuri și servicii pe piață, sau poate mai mică, prețul acestora crește. Asta ce înseamnă? Dacă tu ești doar consumator de produse, asta înseamnă că tu o să plătești mai mult. Dacă tu ești o persoană care economisește, asta înseamnă că economiile tale se devalorizează, puterea lor de cumpărare scade. Asta înseamnă că, pentru aceeași sumă, o să cumperi mai puține produse. Și atunci întrebarea este cum te protejezi de fiecare dintre problemele astea?

Dacă ești cumpărător, nu sunt foarte multe lucruri pe care tu poți să le controlezi aici. Consumi orez? A crescut prețul la orez. Poți fie să nu mai mănânci, fie să te aduni cu alți oameni care consumă orez, să strângi putere de cumpărare și în felul ăsta să cumpărați mai ieftin. Sau poți să te întrebi: cu cât mă afectează inflația la orez? Păi prețul la orez a crescut cu 2 lei per kilogram, să zicem. Câte kilograme de orez mănânc eu pe lună? Mănânc 5 kilograme de orez, să zicem – știu, e mult. Asta înseamnă că eu sunt afectat de creșterea de prețuri cu 5×2=10 lei.

Atunci, pot să economisesc din altă parte 10 lei, pot să obțin același preț strângând o cantitate mai mare pe care s-o cumpăr, la discount. Ca urmare, poți să păstrezi prețul cât mai aproape de cel existent.

Cum îmi cresc veniturile în așa fel încât să fac 10 lei în plus? Ce serviciu pot eu să prestez pentru cineva care are orez și care să mă plătească direct în orez?

Pe partea de economii și inflație, ideea este, evident, hai să nu-mi mai păstrez banii în bani. Să nu-mi mai păstrez averea în bani, pentru că banii se devalorizează. Asta înseamnă că trebuie să-mi cumpăr niște lucruri care, unu, nu-și pierd valoarea sau nu și-o pierd la fel de repede ca banii sau, dimpotrivă, își cresc valoarea în raport cu banii. Asta înseamnă în esență să investești: să cumperi un lucru care să fie dorit de alții, fie în așa fel încât ei să fie dispuși să cumpere de la tine sau să-l utilizeze de la tine. Și atunci întrebarea este care dintre bunurile astea, sau în care dintre situațiile astea, bunurile sau serviciile pe care le cumperi tu reușesc să transfere creșterea de prețuri către utilizatorii finali?

„Criza e o problemă. Oamenii plătesc pentru soluții”

P: E o eventuală criză evenimentul care ar trebui să ne sperie cel mai mult?

C.I: Am spus că criză este exces sau lipsă de ceva.

În realitate, criza e o problemă pe care cineva nu știe încă s-o rezolve. Oamenii în general plătesc pentru soluții la probleme. Ceea ce înseamnă că fiecare criză vine cu o oportunitate sau mai multe oportunități incluse, tocmai pentru că sunt oameni care nu reușesc încă să rezolve problemele respective. Să vezi oportunitățile și, după aceea, să le transformi în lucruri care să îți aducă bani și bunăstare ție și familiei tale e o chestie care se poate antrena. Cred că e important să spunem asta.

Dacă te apuci să iei crizele la rând, cele pe care le vezi sau cele pe care le estimăm, deja pot să apară idei sau observații. Pot să apară observații cu privire la modul în care unii deja au beneficiat de crizele prin care tocmai am trecut sau trecem și idei care ar putea să vină pentru alții care se gândesc la crize viitoare și asta ar putea să ducă la creșterea veniturilor.

O altă idee legată de asta este că o criză afectează în mod diferit persoane diferite. Dacă eu merg cu bicicleta, mă afectează mai puțin criza prețului la combustibil. Sunt afectat în sensul în care asta se reflectă în prețul produselor pe care le cumpăr, dar nu sunt afectat direct, pentru că nu plătesc plinul de benzină sau de motorină.

Vezi în ce mod criza asta te afectează pe tine. Stai întâi să-ți rezolvi problemele tale înainte să te lași dus de valul ăsta de comunicări media, care cumva te pun în ideea de „hai să văd cum rezolvi problemele țării, în condițiile în care tu încă nu ți-ai rezolvat ție problema”. Rezolvă-ți ție problemele, vezi dacă reușești să le rezolvi pe ale celor de lângă tine – mama, tata, prieteni. Și după aia s-ar putea să ai o soluție sau un business pentru mai mulți oameni.

Cum se nasc idei de afaceri dintr-o criză economică

P: Dar nu e acesta un lux pe care îl au doar cei care au depășit faza de supraviețuire, de salariu minim?

C.I: Nu.

P: Convinge-ți-mă că nu e așa.

C.I: E foarte simplu.

În momentul în care tu ai salariu, ai un salariu mare și ți-e bine, e mult mai greu să renunți la salariul acela ca să începi să valorifici o oportunitate, decât atunci când n-ai ce mânca și vezi o oportunitate. E o mare diferență în timpul pe care îl pui la bătaie, efortul pe care ești dispus să-l faci și curajul pe care-l ai, pentru că în momentul în care n-ai nimic de pierdut, care e riscul tău? Pot să pierd poziția călduță în care mă aflu?

Pe de altă parte, tot în zona de crize, oamenii care s-au pregătit din punct de vedere profesional până atunci și văd acum oportunități mai mari, în sensul în care sunt probleme mai mari care trebuie rezolvate, ei pot să se arunce mai ușor, de voie sau de nevoie.

Am cunoscut un dezvoltator imobiliar, de la care mi-am cumpărat casa anul trecut, care s-a făcut dezvoltator imobiliar după ce a fost dat afară în criza imobiliară anterioară. După aceea s-a gândit „ce experiență am eu?”, în afară de cea de inginer la cauciucuri sau nu știu ce făcea el până atunci. Și a zis că „tocmai mi-am construit anul trecut o casă, ce-ar fi să mai construiesc o casă pe care s-o vând?”. Și, de aici, a luat, a reinvestit, a construit a doua casă și, când am cumpărat eu de la el, avea 19 căsuțe.

Cred că asta intră în zona de speranță mai degrabă, când vine vorba de crize și de a înțelege că, de fapt, banii vin de la alți oameni și oamenii sunt dispuși să dea banii respectivi, pentru că le rezolvi o problemă, nevoie sau dorință. Crizele sunt probleme. Tu poți să vii cu soluții – poți să vezi soluția sau poți să o implementezi, că trebuie să o și implementezi ca să se întâmple, degeaba o vezi.

Introducere în supraviețuire economică în caz de criză

P: Cum face un începător și să-și facă această parte de documentare? De unde să o apuce sau cum să învețe ce înseamnă un randament bun și o investiție oarecum sigură versus o speculă, să zicem?

C.I: Cred că primul lucru pe care ar trebui să-l facă este să învețe cuvintele acestea, respectiv ce înseamnă investiție.

Pentru mine, o investiție înseamnă să cumperi un lucru care să-ți aducă bani. Poate să-ți aducă bani prin creștere de capital sau prin flux de numerar, adică crește valoarea de 1 leu la 2 lei sau cumperi cu 1 leu și poți să-l închiriezi.

După ce ți-ai lămurit limbajul acesta, ar trebui să înțelegi ce înseamnă randament, adică ce obții raportat la cât ai băgat, exprimat procentual. Asta îți permite să compari diverse tipuri de investiții între ele, respectiv investițiile care au un grad ridicată de siguranță, cum ar fi titlurile de stat și depozitele, unde cel puțin ți se promite că o să primești suma pe care ai investit-o, plus o dobândă. Și există diverse metode de garantare. La depozitele bancare, ai fondul de garantare a depozitelor bancare, iar la stat, speri că nu o să dea statul faliment și că nu o să se transforme iar în Republica Socialistă România. La celelalte investiții, apare riscul.

De asta calculezi randamentul, pentru că dacă ai putea să pui banii la bancă, stai degeaba un an de zile, versus dacă investești în ceva, pornești un business și, la sfârșitul anului, tragi linie și n-ai câștigat 8% cât îți dă banca, plus încă ceva pentru riscul de a pierde banii, în momentul acela înseamnă că ceva e în neregulă cu tine. Ori ești supraoptimist, ori te-ai evaluat greșit.

Cumva, trebuie să înțelegi că asta e o parte din joc, totul duce la risc. Cum scad riscul? Prin cunoaștere. Cunoaștere care vine fie din experiență, fie din învățare. Experiența fiind învățarea pe baza greșelilor pe care le faci tu. Învățarea fiind partea cealaltă: înveți din greșelile pe care le-au făcut alții. Cu toții știm că sunt unele greșeli pe care insistăm să le facem fiecare dintre noi.

Despre Corneliu Ionescu:

criza economica corneliu ionescu banometru

Este economist de meserie, trainer din pasiune și coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară lansat în 2016, la ale cărui cursuri s-au înscris până acum peste 20 de mii de români. Cornel Ionescu este și președintele Asociației Educație pentru Viața Reală. Are la activ peste 20 de ani de business și consultanță, timp în care s-a ocupat de evaluarea de companii și gestionarea procesului de achiziție și preluare a lor, precum și de dezvoltare imobiliară.

În cursurile pe care le susține, le povestește oamenilor despre educație financiară, planificarea afacerilor, sustenabilitate financiară, antreprenoriat și antreprenoriat social, cât și finanțe pentru non-finanțiști.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x