CAMPANIE PANORAMA

Educație de inflație | Rețetele de economisire, luate la bani mărunți. Cât ar trebui să punem deoparte din salariu?

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock/Panorama

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Aproape 40% dintre români nu au niciun ban pus deoparte. Alți 20% au economii pentru mai puțin de trei luni. Sunt două dintre datele care au reieșit dintr-un studiu realizat de McKinsey pentru Panorama și incluse în documentarul „De ce trăim de azi pe mâine. Complicata istorie a relației românilor cu banii”.

În spatele acestor procente, stă mai mult de jumătate de țară care e complet vulnerabilă și expusă riscului de sărăcie. Sunt oameni în bătaia vântului – economic, politic și de securitate.

După cum vedem, nu trăim vremuri care să fie răbdătoare cu acești oameni. Lumea e într-un tumult de crize și reașezări, de tensiuni pe planuri multiple. În același timp, statisticile care nu lasă loc de nuanțe conțin, totuși, milioane de povești personale, de bugete de familii diferite, toate cu particularitățile și constrângerile lor.

În acest context, vedem că ajung la noi tot mai multe sfaturi despre ponderea pe care ar trebui să o punem deoparte din salariu. Sunt rețete pornite de la realitatea incontestabilă că educația financiară e încă precară în România, iar felul în care ne raportăm la bani, haotic. Dar rețeta mea minune poate să-ți pice greu ție, care ai alte nevoi și posibilități financiare.

Dincolo de prescripții, trebuie să înțelegem rațiunea lor și cum să ni le adaptăm. Ce ar trebui să luăm în calcul când ne gândim – căci trebuie să o facem – la cum să economisim, chiar și în vreme de inflație mare? 

Aceasta e întrebarea noului episod din campania Panorama „Educație de inflație”, în care ne propunem să căutăm răspunsuri, context și explicații pentru unele dintre cele mai presante întrebări de sănătate financiară pe care le au românii.

Corneliu Ionescu, economist cu peste 20 de ani de experiență, care predă educație financiară, ne învață cum să ne raportăm mai echilibrat la banii de economii, investiții și fond de urgență. Până să vorbim însă despre economii, trebuie să ajungem să avem bani pe care să îi punem deoparte. În acest sens, e esențial să ne înțelegem tiparele de cheltuire. Pentru a afla pe ce ni se duce salariul, Corneliu Ionescu recomandă două exerciții simple, dar, spune el, foarte eficiente. Le găsiți aici.

Alte materiale din campanie:


Dacă vreți să abordăm, într-un material viitor, o temă legată de bugetare personală, economii, asigurări, investiții, trimiteți-ne întrebările dumneavoastră prin mesaj, pe pagina noastră de Facebook, sau prin intermediul unui e-mail, la adresa [email protected], cu titlul e-mail-ului „Educație de inflație”. Echipa Panorama va încerca să găsească oamenii cei mai potriviți să răspundă la întrebările recurente ale cititorilor noștri.


Economiile, fond de urgență, investiții. Îndreptar de bani necheltuiți

Panorama: O întrebare pe care cred că o au foarte mulți oameni, care poate nu sunt pregătiți sau nu sunt cunoscători într-atât încât să se arunce în diverse investiții și vor varianta în care stau cu banii pe loc, e de unde să afle cum e mai bine să-și țină economiile? În lei sau în valută? În euro sau dolari? În bancă, în depozite la termen, sau în titluri de stat? Cum să le ia pe rând, ca să decidă ce e mai bine pentru pentru ei și pentru economiile lor?

Corneliu Ionescu: Din punctul meu de vedere, economiile înseamnă fond de urgență, adică niște bani pe care să îi ai în casă pentru a rezolva urgențele. După care ai putea să mai ai între 3 și 6 luni – fiecare, în funcție de cât de repede ar putea să-și schimbe jobul – de venituri, pe care poți să le ții în locuri unde nu pierzi banii, dar care să poată fi transformate relativ repede, adică în intervalul unei luni, în bani lichizi. Pentru că rolul acelui fond este de a-ți permite să trăiești în perioada în care îți lipsește sursa de venit. Aici se termină economiile. De aici încolo, încep investițiile.

Rolul investițiilor este să acopere tot riscul faptului că venitul pe care îl ai depinde de existența ta fizică. Deci, din punctul meu de vedere, investițiile sunt tot pentru a acoperi niște riscuri. La economii, nu se pune problema de randament, pentru că rolul lor nu este să-ți furnizeze randamentul cel mai bun. Rolul lor este să-ți acopere ghinionul care ți s-ar putea întâmpla. În cazul fondului de economii, cu cele 3-6 salarii, da, ideea este să poți să le plasezi în așa fel încât să nu pierzi foarte mulți bani din cauza inflației. Deci titluri de stat sau conturi de depozit la termen la bancă, pentru că acolo nu pierzi principalul și asta te interesează.

Pe de altă parte, dacă trăiești în zona de salariu minim pe economie, la fel de bine poți să te întrebi pe ce cheltui eu bani și dacă tu cheltui bani pe orez, ulei, zahăr și conserve, pe acelea poți să le cumperi acum și, în felul acesta, te protejezi și de inflație. N-or să producă, dar măcar să nu-și piardă valoarea.

P: Da, dar dacă trăiești în zona salariului minim, nu-ți mai rămân foarte mulți bani pentru a face provizii de orez, ulei și alte lucruri.

C.I: Asta înseamnă că problema pe care trebuie s-o rezolvi tu este legată de venit, ceea ce înseamnă că fie trebuie să dobândești alte abilități, fie trebuie să găsești o abilitate pe care o ai care să plătească mai bine. Problema ta reală, deci, nu e legată de cheltuieli, ci de venituri.

Rețetele de economisire, demontate

P: Apropo de economii și fondul de urgență, auzim de regula 50%-30%-20% (50% din bani pentru cheltuieli uzuale, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii și investiții). Mai sunt alte astfel de reguli. Care e rețeta aplicabilă unor venituri medii, să zicem, care e minimul, cât punem deoparte lunar din salariu, ca economii?

C.I: Din punctul meu de vedere, acceptarea unei rețete înseamnă un refuz de a gândi, de a-ți asuma responsabilitatea asupra vieții tale financiare. Așa, poate veni oricine, că se numește BCR, Cornel sau Iancu Guda și îți spune cum să îți trăiești tu viața. Și tu vrei să îmbrățișezi rețeta aceea, pentru că vrei să ai pe cineva pe care să faci responsabil, în cazul în care rețeta dă chix. Ideea este că nu sunt doi oameni la fel.

Da, poți să ai două persoane care au fix același salariu, un salariu mediu pe economie, să zicem de 4.000 de lei net. Pe de-o parte, e o persoană care stă în casă cu mama sa și face banii aceștia, iar mama acoperă mâncarea, cazarea și celelalte cheltuieli, iar persoana respectivă sparge cei 4.000 de lei pe ce are chef. Această persoană nu se poate compara cu situația unei mame singure care crește doi copii și face aceiași 4.000 de lei. Sunt două situații foarte diferite, unde 50%-30%-20% nu funcționează. Ca urmare, trebuie să înțelegi ce problemă încerci să rezolvi tu pentru situația ta particulară și ce ți se potrivește ție. Întâlnesc oameni care zic că au auzit de 50%-30%-20% și se biciuiesc că nu reușesc să respecte chestia asta și renunță la ideea de a economisi, pentru că e o chestie care nu se potrivește.

Sunt oameni care se apucă și economisesc. Iau și transferă salariul din contul curent în contul de economii în integralitate – lucru care ar avea sens din punct de vedere al siguranței banilor, după care îi scot pe toți, iar la sfârșitul lunii sunt pe zero în contul de economii. Sau alții care zic: am un salariu de 4.000 de lei, o să economisesc 1.000 de lei, în condițiile în care dacă se pune să-și scrie cheltuielile, ar cheltui 3.700 de lei și ar putea să strângă 300 de lei pe lună în mod constant, fără să se frustreze. Economisirea este un proces pe termen lung. La fel și investițiile.

Trebuie să pui niște bani deoparte ca să poți să-ți cumperi siguranță sau să poți să-ți cumperi lucruri care să-ți aducă bani. Dar dacă tu te frustrezi, intri într-un cerc vicios care spune că, după ce te-ai frustrat, trebuie să te recompensezi și intri în banii pe care i-ai strâns și îi spargi pe toți. În loc să strângi 300 de lei, care înseamnă într-un an 3.600 de lei, în 10 ani sunt 36 mii de lei fără ce poți să cumperi de ei, îi cheltuiești pe toți, pentru că nu ai reușit să te ții de o rețetă.


inflatie economii

Despre Corneliu Ionescu:

Este economist de meserie, trainer din pasiune și coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară lansat în 2016, la ale cărui cursuri s-au înscris până acum peste 20 de mii de români. Cornel Ionescu este și președintele Asociației Educație pentru Viața Reală. Are la activ peste 20 de ani de business și consultanță, timp în care s-a ocupat de evaluarea de companii și gestionarea procesului de achiziție și preluare a lor, precum și de dezvoltare imobiliară.

În cursurile pe care le susține, le povestește oamenilor despre educație financiară, planificarea afacerilor, sustenabilitate financiară, antreprenoriat și antreprenoriat social, cât și finanțe pentru non-finanțiști.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x