CAMPANIE PANORAMA

Educație de inflație | Cum ne punem banii la adăpost? Două exerciții care îți vor arăta unde ți se duce salariul

Computer Hope Guy
Foto: Shutterstock/Panorama

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

După ce a analizat complicata istorie a relației românilor cu banii și traumele financiare ale trecutului care bântuie prezentul mai multor generații, Panorama se uită la ce putem face azi cu banii noștri, pentru a ne asigura un viitor mai bun și stabil, într-o perioadă în care suntem înconjurați doar de crize și de incertitudini. 

Lansăm, astfel, campania „Educație de inflație”. Cu ajutorul unor experți care nu pretind să stăm nopțile să urmărim bursa sau să calculăm randamente de investiții în metrou, în drum spre muncă, nici nu ne dojenesc că nu aplicăm la literă marile reguli de disciplină financiară din cărți și emisiuni TV, încercăm să răspundem la câteva întrebări importante din viața financiară a multora dintre noi. 

Nu căutăm alte rețete-minune, ci informații și instrumente pe care să le adaptăm situației noastre specifice. Vrem explicații care să ne ajute să avem o relație mai sănătoasă cu banii pe care îi câștigăm, cheltuim, economisim sau investim. La final, le comprimăm în niște pastile de educație financiară, în speranța că ne vor ajuta, pe termen lung, să avem finanțe personale mai sănătoase.

În primul episod din „Educație de inflație”, vorbim despre cum putem să ne protejăm banii în fața creșterii costului vieții și a crizelor care trag de bugetul nostru din toate părțile. Economistul Corneliu Ionescu, coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară practică, ne îndeamnă să facem două exerciții simple, dar, dă asigurări, foarte eficiente. Ele ne vor arăta cum ni se scurg banii printre degete, lună de lună. 

Primul dintre ele se referă la ținut evidența, până la ultimul leu, a tuturor cheltuielilor noastre. Ar trebui să facem asta, spune Corneliu Ionescu, pentru a ne vedea comportamentul de consum: pe ce dăm noi, de fapt, banii. Și, odată ce înțelegem asta, putem să ne facem un plan în care să ne regândim cheltuielile, acolo unde putem, în cazul în care vrem să direcționăm o parte din bani către un alt scop, că e o excursie la care tot visăm, dar pentru care nu am avut bani până acum, sau că vorbim pur și simplu de economii.

Al doilea exercițiu pe care ne îndeamnă economistul să îl încercăm, fie și o lună, e să revenim la cash. Odată ce avem din nou experiența fizică a banilor, spune Ionescu, vom înțelege mai bine când cheltuim din impuls sau din necesitate.


Dacă vreți să abordăm, într-un material viitor, o temă legată de bugetare personală, economii, asigurări, investiții, trimiteți-ne întrebările dumneavoastră prin mesaj, pe pagina noastră de Facebook, sau prin intermediul unui e-mail, la adresa [email protected], cu titlul e-mail-ului „Educație de inflație”. Echipa Panorama va încerca să găsească oamenii cei mai potriviți să răspundă la întrebările recurente ale cititorilor noștri.


În loc de punga cu pungi, punga cu bonuri. La ce ne ajută să ne ținem o evidență a tuturor cheltuielilor

Panorama: Care ziceți că e acum cea mai mare greșeală de bugetare personală, de gestionare a banilor pe care o fac oamenii în perioada aceasta, de inflație mare, criza energiei, rate mari, salarii care nu țin pasul cu inflația, dezechilibre pe lanțurile de aprovizionare? Sau, mai degrabă, la ce să fim mai atenți? 

Corneliu Ionescu:  Primul lucru care face să avem o situație financiară complicată este că ori nu suntem atenți la bani, ori ni se pare că banii nu sunt importanți. Urmare acestei atitudini, nu ne pregătim, nu bugetăm, nu planificăm ce să facem cu ei. Următoarea fiind că nici măcar nu ținem o evidență pe ce am cheltuit banii. Ultimele două se referă la crearea unor instrumente, unul de planificare și al doilea de măsură. Fără instrumentele acestea, nu poți să progresezi. Ce nu se măsoară nu se poate îmbunătăți. 

P: Haideți atunci să lămurim ideea aceasta cu evidența cheltuielilor. La ce ne ajută să ne ținem de un Excel, de un caiet cu cheltuielile noastre? Și cum facem să ne și ținem de evidența asta, să nu renunțăm demoralizați după prima lună? 

C.I: Întrebarea e de ce fac asta? Dacă o faci pentru că ți-a zis Cornel sau Guda sau cine vrei tu, nu o s-o faci. O s-o faci o lună, după care o să renunți. E ca la rezoluțiile de an nou. Sunt la modă, toată lumea le face, dar tu nu știi de ce. Fac și eu, dar m-am plictisit. 

Atunci, întrebarea este de ce ai face asta? Nu o să faci asta decât în momentul în care să vrei să atingi ceva important și cu semnificație pentru tine. O să vrei să te duci la Machu Picchu și, pentru asta, trebuie să pui niște bani deoparte și evident că te întrebi de unde o să iei banii aceia. Sigur că există și soluția să mă duc să mă împrumut. Dar, pe urmă, întrebarea e cum o să trăiesc după ce m-am împrumutat, ca să pot să dau înapoi datoria? 

Drept urmare, trebuie o minimă planificare, pentru că am un obiectiv important pentru mine. Pentru unii, acela e să am ce să mănânc azi. Pentru alții, este să vadă Machu Picchu, iar pentru alții este să atingă iluminarea în hotel de 10 stele, pe nu știu unde.

Nu e greșit să ai un obiectiv, oricare ar fi el. Dar dacă ai un obiectiv, el arată o aspirație și trebuie să planifici, să bugetezi. Bugetul arată cine vrei tu să fii, în timp ce evidența cheltuielilor îți arată dacă tu îți respecți promisiunile pe care ți le faci ție. Dacă tu ești cine îți imaginezi tu că ești și, dacă nu ești, cum poți să faci ca să ajungi acolo. Dar acesta e un proces al tău. E un proces de dezvoltare personală, în care tu încerci să-ți respecți cuvântul dat ție.

„Bugetul îți arată cine vrei să fii. Evidența cheltuielilor îți arată cine ești de fapt”

P: Și ne trecem în bugetul acesta absolut tot? Și covrigul pe care l-am luat azi?

C.I: Da, de ce nu? Pare provocator, dar haideți să vă dau un exemplu:

Să luăm un venit de 6.000 de lei. Din acești 6.000 de lei, din momentul în care i-ai primit, tu deja nu mai ai ce să mai vorbești de vreo 3.000 de lei. Pentru că ai luat niște decizii în trecut, care au niște efecte acum.

Spre exemplu, ai decis să stai într-o casă și plătești chirie acolo sau rate. Pe urmă, ai întreținere, curent și ce mai ai tu pe acolo. Ca urmare, din cei 6.000 s-au dus din start 3.000. Îți rămân 3.000 de lei pentru chestiile astea discreționare, cum ar fi că vrei să-ți cumperi asigurări pentru lucruri neprevăzute, pentru bătrânețe, mâncare, haine. 

Cât de mari ar trebui să fie deciziile astea? Dacă le împarți la 30 de zile, ai niște decizii de maximum 100 de lei pe zi. Și atunci ai și un instrument care îți permite să te adaptezi din mers. 

Nu trebuie să aștepți până la sfârșitul lunii ca să vezi că și luna aceasta te-ai bugetat greșit. La sfârșitul zilei – iar asta durează 30 de secunde-un minut, te întrebi: pe ce am dat eu banii azi? Poate că, dacă vrei să urmărești asta o lună, în buzunarul din dreapta îți pui toate chitanțele. Scoți chitanțele și le pui pe masă și tragi linie. La ce mă ajută asta? În primul rând, să-mi identific obiceiurile de consum. Dacă vrei să schimbi ceva, poți să vezi dacă te apropii sau nu de obiectivul acesta sau să te împaci cu ideea că acea cheltuială e importantă pentru tine, o bugetezi și nu te mai autoflagelezi. Dacă astăzi ai avut de cheltuit 100 de lei și tu ai cheltuit 150, mâine trebuie să cheltui 50 de lei.

P: Deci e și un e și un exercițiu de autoeducare financiară sau de compensație? 

C.I: Da, să înveți să compensezi.

Experiment: Viața înapoi la cash și plic

P: Cum economisești mai bine: cheltuind cash sau card? Cum ești mai disciplinat cu cheltuielile? 

C.I: Oamenii sunt diferiți. Eu recomand cu căldură să ai experiența cu cash măcar pentru două luni, pentru că atunci o să ai senzația fizică. E varianta aia cu plicuri, în care ai luat banii, i-ai pus pe categorii de cheltuieli în plicuri. Spre exemplu: chirie, 1.500 de lei. În funcție de cum a fluctuat cursul la euro, îți rămân 5 lei și poți să-ți iei ceva. Sau ar trebui să mai iei 5 lei dintr-un alt plic.

În momentul acela, o să experimentez această noțiune de cost de oportunitate. O să simți frustrarea, lucru care nu se întâmplă în momentul în care dai cu cardul. Dacă mai ai și descoperire de card și, în loc să dai cu cardul, dai cu telefonul, pe care oricum îl ai în mână, sau plătești cu ceasul… Aceste metode de plată au fost gândite în așa fel încât tu să nu apuci să te gândești de două ori privitor la cumpărătura pe care o faci.

P: Deci chiar recomandați exercițiul propriu-zis de a scoate tot salariul, când îl primim, și a-l pune pe căprării?

P: E o variantă pentru o vreme, cred că măcar o lună, ca să simți chestia asta.

Pe de altă parte, dacă ești mai tehnologizat și zic că eu nu fac asta, că n-am chef să mă mânjesc cu atâta cash și eu dau cu cardul pentru că nu vreau să țin bonurile și evidența cheltuielilor, pentru că îmi spune cardul pe ce am dat eu banii, există posibilitatea să-ți deschizi mai multe conturi de economii, în care să livrezi sumele corespondente și pui aici chirie sau mai știu eu ce. Sau poți să stabilești plăți recurente, ca să vezi pe ce se duc banii.

În momentul în care trebuie să intri dintr-un cont în altul, să simți același lucru, deși cel mai probabil n-o să simți la fel. O să simți frustrarea că trebuie să muți banii de aici dincolo, în loc să ai experiența fizică. Dar e importantă senzația aceasta fizică, a costului de oportunitate. Trebuie să înțeleg la ce renunț ca să-mi cumpăr satisfacția de acum. Ce îmi cumpăr eu, de fapt? E important să știm răspunsul, pentru că de multe ori facem cumpărături din impuls.


Despre Corneliu Ionescu:

inflatie

Este economist de meserie, trainer din pasiune și coach financiar în cadrul Banometru, un program gratuit de educație financiară lansat în 2016, la ale cărui cursuri s-au înscris până acum peste 20 de mii de români. Corneliu Ionescu este și președintele Asociației Educație pentru Viața Reală. Are la activ peste 20 de ani de business și consultanță, timp în care s-a ocupat de evaluarea de companii și gestionarea procesului de achiziție și preluare a lor, precum și de dezvoltare imobiliară.

În cursurile pe care le susține, le povestește oamenilor despre educație financiară, planificarea afacerilor, sustenabilitate financiară, antreprenoriat și antreprenoriat social, cât și finanțe pentru non-finanțiști.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    4
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x