CAMPANIE PANORAMA

Educație de inflație | Cum ne băgăm banii pe bursă și în ce să investim?

Computer Hope Guy
Foto: Profimedia/Panorama

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Banii nu trebuie ținuți la ciorap și trebuie puși să producă alți bani, iar bursa este un astfel de vehicul. Ușor de zis, mai greu de pus în practică. 

Bursa a fost mult timp ocolită de români, însă pandemia a schimbat atitudinea legată de investiții. Numărul celor care au investit pe piața de capital autohtonă a crescut și a ajuns la finalul lui 2022 la un maxim istoric de 133.000 de investitori, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI), citate de BVB. Prin comparație, la finalul anului 2021 erau aproape 82.000 de investitori, adică o creștere de 62% într-un singur an.

Investițiile la bursă vin deseori la pachet și cu adrenalină, iar ultima lună a demonstrat-o din plin. Falimentul Silicon Valley Bank și preluarea Credit Suisse de către rivalul elvețian de la UBS au înăsprit condițiile de finanțare pe piață și au pus la încercare nervii investitorilor pe bursele globale.

Cât de accesibile sunt de fapt investițiile la bursă, cum ne raportăm la astfel de momente de incertitudine și cât de mult ar trebui să ne panicăm în asemenea situații? În acest nou episod din campania Panorama „Educație de inflație”, ne uităm cum ne putem înmulți banii cu cap, dar și cum ne raportăm la toate incertitudinile aferente unei astfel de investiții.

Explicațiile vin de la Bogdan Mugescu, în cadrul unui dialog cu Panorama. Fondator al Atheneum Advisors, companie românească de consultanță, care are statut de consultant autorizat pentru SMT AeRO, sistemul alternativ de tranzacționare pentru acțiuni și obligațiuni al Bursei de Valori București, el a lucrat anterior și ca specialist Business Development la Bursa de Valori București.


Alte materiale din aceeași serie:

Dacă vreți să abordăm, într-un material viitor, o temă legată de bugetare personală, economii, asigurări, investiții, trimiteți-ne întrebările dumneavoastră prin mesaj, pe pagina noastră de Facebook, sau prin intermediul unui e-mail, la adresa [email protected], cu titlul e-mail-ului „Educație de inflație”. Echipa Panorama va încerca să găsească oamenii cei mai potriviți să răspundă la întrebările recurente ale cititorilor noștri.


Panorama: Poate oricine să investească la bursă? Cât de multe trebuie să știu ca să investesc la bursă? 

Bogdan Mugescu: Dacă întrebarea asta ar fi venit acum vreo doi ani, probabil aș fi răspuns că nu aproape oricine poate investi la bursă, pentru că este nevoie de un oarecare nivel de cunoștințe de bază economice. Dar, de doi ani de zile, de când statul român s-a decis să se împrumute de la populație, prin emisiunea de titluri de stat care, ulterior, s-au listat la Bursa de Valori București, acum pot spune că absolut oricine poate investi la bursă, pentru că aceste instrumente financiare emise de stat vin și cu o dobândă foarte bună, de până la 8% pentru maturitățile de până la 3 ani, sunt un instrument foarte ușor de înțeles și totodată și un instrument sigur de investiție pentru absolut oricine, mai ales că valoarea minimă cu care poți face o astfel de investiție este de 100 de lei. 

Dacă vorbim de instrumente financiare mai complicate, cum ar fi acțiunile sau obligațiunile, respectiv să împrumuți o companie sau să cumperi o părticică dintr-o companie, acolo e nevoie de ceva mai multă pregătire pe partea economică, deși sunt unele companii, cum ar fi cele mai importante, care sunt incluse în indicele BET, indicele bursier românesc, cel care are în componență 20 de companii, cele mai puternice și solide și lichide totodată, acolo te poți gândi doar să îți alegi un coș de companii din câteva industrii diferite. De exemplu, energie, sistemul financiar, sistemul medical și bunuri de larg consum sau utilități și în fiecare lună poți să faci un plasament constant de 300, 500, 1.000, 2.000 de lei, deci nu sume foarte mari de persoană.

Dacă faci în mod consistent treaba asta câțiva ani la rând, o să ajungi să ai un portofoliu foarte interesant. Pe de altă parte, sunt și două instrumente de tip ETF, adică un element structurat, care urmărește evoluția întregului indice BET și acolo, la fel, dacă faci un plasament constant lună de lună o să ajungi să ai o sumă frumușică.

Indicele BET a avut evoluții bune an de an, am avut ani în care a fost peste 30% performanța acestui indice. Deci bursa ar trebui să fie un instrument privit cu relaxare, cu încredere și este cumva cel mai simplu mod pentru orice cetățean obișnuit să își pună banii la treabă, fie că sunt sute de lei, sute de euro, mii de euro sau sute de mii de euro. 

„Titlurile de stat sunt printre cele mai sigure instrumente financiare”

Panorama: Legat de obligațiuni și titluri de stat. Statul a reușit să strângă foarte mulți bani în ultimii doi ani prin acest mecanism, dar totuși sunt oameni care încă se întreabă cum ajung să cumpere acele obligațiuni și cărora li se pare puțin complicat. 

Bogdan Mugescu: Reiau ideea că titlurile de stat sunt printre cele mai sigure instrumente financiare, pot fi cumpărate de la orice bancă din România, efectiv de la ghișeu, pot fi cumpărate de la Trezoreria Statului, pot fi cumpărate și dacă deschizi un cont de brokeraj, un cont de investiții. De câțiva ani încoace, s-au digitalizat foarte mult societățile de servicii de investiții financiare și deschiderea unui cont durează câteva minute și se întâmplă totul online. La momentul primei emiteri a fiecărei emisiuni de titluri de stat, ele pot fi cumpărate inclusiv de la Poșta Română, de la oficiile poștale. 

Sunt deci foarte multe canale prin care aceste instrumente pot fi cumpărate. Ele sunt ulterior listate la BVB, asta le face să fie lichide și ușor tranzacționabile. Practic, acele maturități de 7%-8% sunt primite în fiecare an, inclusiv la scadență, iar dacă se întâmplă o nevoie de bani mai mare și o urgență de bani, ele pot fi vândute, prin platforma bursieră ca orice alt instrument financiar. Sunt foarte multe canale de unde se cumpără aceste titluri de stat, tocmai asta face ușor pentru oricine care ne citește să înțeleagă acest lucru.

Cel mai bine ca strategie de investiție este să aloci în fiecare lună o sumă din câștigul tău, preferabil un 10-15-20% din venit – odată ce ai încasat salariul, la câteva zile după, să aloci această sumă strict pentru investiții și să îți faci un obicei din a face asta lună de lună.

Panorama: Cum e mai bine să investești o dată și bine sau mai bine investești constant lună de lună? 

Bogdan Mugescu: Doar investitorii sofisticați și cu foarte multă experiență pot spune că se pricep la a citi și a nimeri momentele bune din piață, dar cei mai mulți nu reușesc asta. Și atunci cea mai bună strategie este să îți alegi o companie în care ai foarte multă încredere, o companie care este solidă. Și în România avem astfel de companii, mai ales cele din energie sau utilități, sau bunuri de larg consum sau de distribuție sau de imobiliare și să faci aceste plasamente în mod constant, indiferent de fluctuațiile pieței, cu o strategie pe termen mediu și lung. 

Evident, la un moment dat, când acumulezi un portofoliu mai mare de investiții, poți să începi să faci niște investiții un pic mai speculative. Din punctul meu de vedere (portofoliu mare înseamnă, n.r.) atunci când depășești 10-20 de mii de euro puși într-un cont de investiții. (Și poți începe să investești, n.r.) 2-3-4-5 sau 10% din această sumă. Adică să investești în niște acțiuni ale unor companii mai mici sau poate chiar să te duci către alte instrumente financiare de tip obligațiuni ale unor companii mai mici. Poți chiar să ieși din zona sferei pieței de capital și mergi către piața cripto, că toată lumea vorbește despre segmentul ăsta foarte mult.

Deci, consistență, investiție constantă, îți alegi niște companii solide și faci asta câțiva ani la rând. 

Nimeni nu poate prezice piața cu adevărat

Panorama: Pașii de urmat ar fi mai întâi să înțelegi mersul bursei, apoi să faci investiții, să spunem sigure, și după un anumit număr de ani și o sumă strânsă din aceste investiții, să aloci ulterior un procent în investiții mai sofisticate. Cât e de importantă relația cu brokerul? 

Bogdan Mugescu: Într-o primă fază, relația cu brokerul este una instituțională. Practic, deschiderea unui cont la o companie de brokeraj în România este similară cu deschiderea unui cont la bancă. Digitalizarea se întâmplă și în cazul brokerilor, și în cazul BVB. Ai acces la aplicații de trading și la aplicații de overview asupra bursei, care sunt pe telefon, tabletă sau interfața de desktop și acolo firește, ești cumva pe cont propriu în a face aceste plasamente. 

Dacă începi cu niște sume mai mici, să spunem începi să investești cu 3.000 sau 5.000 de lei și apoi în fiecare lună pui 500 sau 1.000 de lei în acel cont și continui să acumulezi pe niște instrumente pe care deja le-ai luat, în principiu, cam după un an, un an și jumătate, vei fi trecut printr-un ciclu financiar complet, în care ai și niște raportări financiare – poate mergi la o AGA a companiei, poate te duci la o Ziua Investitorului, citești alte rapoarte curente pe care compania le emite, poate încasezi un dividend din profitul pe care acea companie l-a făcut. Evident, brokerul te informează despre toate aceste elemente și îți mai poate da niște sfaturi, dar în general, până când acumulezi o sumă mai mare de bani, brokerul are relativ puțină implicare asupra ta. 

Există acele conturi asistate sau conturi administrate discreționar, în care, evident, brokerul și traderul și toată echipa de acolo te ajută mai mult, dar pentru asta îți trebuie niște sume mai mari de bani. Evident, unele case de brokeraj emit, din când în când, rapoarte de analiză pentru unele companii, emit și rapoarte de estimări de preț. Am văzut în ultima vreme și în România, destul de frecvent, anumite case de brokeraj dau prețuri-țintă pentru anumite titluri. De exemplu, e un raport care îți indică, în următoarele 3-6 luni, un preț pentru compania X care poate fi cu 20-30% mai mare decât este acum în piață. Evident, nu e neapărat o recomandare de a investi, dar este o linie de ghidaj pe care o poți avea, ca investitor. 

Predictibilitatea pieței nu este însă în puterea nimănui. Nici în a noastră ca investitori, nici a brokerului, nici a analistului, pentru că, știm bine, întotdeauna peste noapte pot apărea situații neprevăzute, care sunt riscuri de ordin politic, riscuri de reglementare, riscuri economice regionale sau internaționale.

În această perioadă, se discută foarte mult despre sistemul bancar și despre problemele care sunt acolo. Știm ce s-a întâmplat în momentul în care a venit pandemia și cum au reacționat piețele, știm ce s-a întâmplat când a izbucnit războiul din Ucraina și cum au reacționat piețele. Și atunci aceste momente sunt cumva peste puterea de control și influențează brusc și imediat ceea ce se întâmplă cu toate cotațiile din toată lumea, pentru că bursele lumii sunt interconectate și orice element negativ care se întâmplă în orice colț al lumii, cu impact major la nivel global, se propagă imediat și ajunge și până la București.

Cel mai nerecomandat este să ții banii și să nu facă nimic

Panorama: Am văzut ce s-a întâmplat și în Statele Unite cu Silicon Valley Bank, care sigur era o bancă specializată pentru antreprenori, dar am văzut ce s-a întâmplat și cu Signature Bank, o bancă pentru criptomonede, de unde s-a pus un mare semn de întrebare modul în care se raportează sistemul bancar tradițional la criptomonede. Ce trebuie să faci în situațiile acestea, în care emoția este extrem de puternică și sigur că se resimte efectul de domino? Retragi banii, îi pui în altceva, îi ții la ciorap până trece criza? 

Bogdan Mugescu: Cel mai nerecomandat este să ții banii și să nu facă nimic, pentru că inflația este foarte mare și mănâncă foarte mult din valoarea lor. De când a început pandemia, deci vorbim de mai bine de doi ani de zile, trăim perioade foarte volatile pe piața de capital. Evident, sunt investitori care nu își pot controla emoțiile și iau decizii iraționale, dar cel mai bine ar fi dacă crezi în acele instrumente financiare în care ești.

Și dacă tu crezi în acea companie în care ai investit și fundamentele ei continuă să arate bine, să rămâi acolo, să nu îți schimbi poziția, poate poți să o diminuezi ușor. Dar, în general, o decizie în situații de panică nu are cele mai bune rezultate. În plus, ce s-a întâmplat oarecum la nivel global cu sistemul bancar și cu sistemul financiar, este consecința digitalizării. Digitalizarea are foarte multe beneficii pentru noi, ca cetățeni, și în calitate de clienți ai băncilor, ai fondurilor de investiții, ai companiilor de brokeraj, dar, totodată, având totul la un click distanță și având și posibilitatea de a comunica în timp real tot ce se întâmplă în cazul anumitor probleme, oamenii acționează simultan, repede și la un „click of a button”. 

Ceea ce a fost specific acum cu SVB, care era cu precădere o bancă digitalizată și digitală. Spre deosebire de alte crize sau alte panici din sistemul bancar, care au avut loc în trecut, este că oamenii în câteva minute au putut să golească miliarde de dolari din bilanțurile unei bănci, conturi, depozite și așa mai departe. Or, înainte, dacă se zvonea că o bancă are probleme, oamenii făceau cozi la ghișeu, ghișeul se închidea și cam astea erau lucrurile.

Acum, puterea telefonului este atât de mare încât în 5 secunde ne logăm în cont și putem să mutăm o sumă cu câte zerouri vrem noi, o notăm într-o căsuță de pe telefon, dăm OK și banii au plecat. La fel, canalele de comunicare în real-time, rețelele sociale și alte platforme ajută la o informare și o propagare mult mai rapidă a tuturor și o conectare a tuturor stakeholder-ilor. Da, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în situația asta, proprietari de start-up-uri din SUA, deponenți, investitori, fonduri de investiții comunicau real-time ce au făcut, cum au acționat sau ce nu au putut face și, firește, viteza cu care lucrurile se întâmplă este una amețitoare

„Ne temem mai degrabă de ideea de a pune laolaltă capital”

Panorama: Pentru români, cât de greu cântărește moștenirea culturală și falimentele din anii ’90 în mentalul colectiv legat de investițiile pe bursă? Pentru că, știm deja că o investiție pe bursă este un pariu riscant, în sensul în care banii se pot multiplica, dar se și pot pierde foarte simplu. De ce ne temem de bursă? 

Bogdan Mugescu: Cred că nu ne temem neapărat de ideea de bursă, ci ne temem mai degrabă de ideea de a pune laolaltă capital.

Pentru că am avut moștenirea comunistă, în care nimeni nu deținea nimic și nimeni nu-și permitea nimic, pe de-o parte. Și atunci, această situație pe care au avut-o părinții noștri și bunicii noștri i-au făcut să fie foarte ne-antreprenori în spirit. Iar, odată cu marile scheme financiare din anii ’90, s-a prăpădit și bruma aia de deschidere, fix către ideea de asociere de capitaluri.

Asta se vede, pe de-o parte, în bursă, dar cel mai bine se vede în ansamblu în mediul de business românesc, acolo unde doar de curând vedem că în ecosistemul antreprenorial și investițional încep să apară vehicule de investiții, fonduri care investesc în start-up-uri sau în IMM-uri, fonduri de private equity românești, care strâng laolaltă bani de la persoane din România care au resurse. Deci, moștenirea culturală mai degrabă aici lovește, în ideea de asociere de capitaluri.

Panorama: Deci de la cel mai mic nivel până la marile companii, a fost o neîncredere, e corect, dacă spunem așa, în a pune banii laolaltă? 

Bogdan Mugescu: Da, în general, foarte mulți români, dacă au avut niște bani puși deoparte, și-au cumpărat o garsonieră și au dat-o în chirie. Nu au găsit alți 10 oameni care au câte 50 de mii de euro, ca împreună să pună 500.000 de euro și banii respectivi să îi investească într-o companie care ar putea să crească. 

Panorama: Poate și pentru că investițiile imobiliare, care sunt preferate de români atunci când vine vorba de pus banii în ceva, sunt și mult mai palpabile decât niște bani investiți la bursă. 

Bogdan Mugescu: Avem teoretic și niște randamente impresionante din imobiliare, mai ales în perioada anilor 2004-2008, mulți oameni au făcut bani atunci, au rămas agățați de acele randamente, când proprietățile creșteau de 20-30 de ori. Dacă e să comparăm, nu sunt foarte multe business-uri care în 5 ani pot crește de 20 de ori. Dar știm ce s-a întâmplat în 2008, când a venit criza și cât a fost colapsul de mare. Evident, sunt mai palpabile afacerile imobiliare, dar în același timp, randamentul pe care îl poate aduce un business pe termen mediu și lung este net superior unei investiții de tip real-estate. 

Panorama: Am văzut că bursa din București a atras anul trecut peste 130.000 de români. Sunt mulți, sunt puțini? E o cifră încurajatoare? 

Bogdan Mugescu: Toate eforturile pe care orice bursă le face, pe care brokerii și investitorii le fac prin a-i convinge și pe alți apropiați să fie investitori dau roade ușor, ușor. Dar, în continuare, atât nivelul finanțărilor pe piața de capital, cât și nivelul investițiilor pe piața de capital sunt mult sub ce ar trebui să reprezinte Bursa într-o economie destul de sofisticată ca cea a României.

Titlurile de stat au dat un impuls, au adus oameni noi în piața de capital. Ce s-a întâmplat pe piața AeRO și acea efervescență, cu multe companii antreprenoriale, unele dintre ele cu randamente foarte bune, au atras din nou oameni noi în piață.

Listarea Hidroelectrica, despre care vorbește toată lumea, va fi un eveniment major pentru toată piața de capital românească. Cred că în momentul ăsta toate entitățile integrate în piața de capital fac pașii corecți și potriviți. E nevoie de timp ca aceste măsuri să-și arate efectele. Și, firește, e nevoie de o informare ceva mai bună pentru populația care s-ar putea gândi să investească. Cred, în general, că oamenii sunt educați, dar au nevoie de ceva mai multă informație. 

Pe bursele din afară, totul se întâmplă la un click distanță, dar se întâmplă un pic mai scump decât investiția pe piața locală

Panorama: Vorbeam și despre digitalizare și despre deschiderea aceasta către bursele sistemul bancar din întreaga lume. Sunt români care au început să investească și pe bursele din afară. Cât de complicat este mecanismul acesta? Sau este tot la un click distanță?

Bogdan Mugescu: Totul se întâmplă la un click distanță, dar se întâmplă un pic mai scump decât investiția pe piața locală. Evident, că se întâmplă pe alte fusuri orare, depinde pe ce piețe investești. Mai e un aspect: momentul în care te poți gândi să faci investiții pe piețele externe este atunci când ai un capital ceva mai consistent – cam de la 10.000 de euro în sus te poți gândi să faci investiții pe piețele externe.

Pe de altă parte, și acolo sunt situații foarte volatile. Am văzut ce s-a întâmplat, de exemplu, cu zona de tech, care, după ce a fost ani la rând vedeta burselor, a suferit foarte mult. Sunt companii-vedetă, cum sunt Netflix, Apple, Tesla, Microsoft, Amazon și așa mai departe, care au avut fluctuații foarte mari ale cotațiilor. 

Evident, totul se rezumă la apetitul de risc, se rezumă la cât de tare ai stomacul și cât de bine stai cu emoțiile pentru că, la nivel de perspective de siguranță și de instrumente și piața din România oferă suficiente, cel puțin pentru acea categorie de investitori care, spuneam, investesc până la 500.000 de euro.

De la 500.000 de euro în sus, poate apărea o problemă de lichiditate în România, poate apărea o problemă de instrumente mai variate. Dar, în general, ca să ajungi la 500.000 de euro în portofoliu, îți ia ani buni să îl construiești și să obții randamente bune. 

Panorama: În încheiere, care ar fi lucrurile bune și cele mai puțin bune pe care trebuie să le faci sau să le eviți, atunci când investești la bursă?

Bogdan Mugescu: În primul rând, să ai o strategie și să te ții de ea. Doi, să investești puțin, dar constant. Trei, să nu te ghidezi după impuls și după emoții și așa ajungem și la ce să nu faci: să acționezi după impuls și după emoții. Apoi, nu trebuie să te îndrăgostești prea mult de o companie și să fii acolo, indiferent prin situația prin care trece. Și patru, să nu îți pui ouăle în același coș, adică să fii diversificat, să încerci să ai investiții în mai multe industrii, pentru că și atunci când se întâmplă ceva rău, nu toate industriile sunt afectate negativ într-un mod egal.


Despre Bogdan Mugescu

bogdan mugescu bursa

Bogdan Mugescu este fondator și manager al Atheneum Advisors, companie românească de consultanță, care a obținut statutul de consultant autorizat pentru SMT AeRO, sistemul alternativ de tranzacționare pentru acțiuni și obligațiuni al Bursei de Valori București. Anterior, a lucrat ca Specialist Business Development la Bursa de Valori București (2014-2017), director de dezvoltare al Good People SA – deținătorul mărcii FRUFRU (2017-2020) și director de dezvoltare al Impetum Group – companie care reunește ROCA, ROCA X și CITR (2020-2021).


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Cristina Dobreanu

Are o experiență de peste 15 ani în presa generalistă și economică. Îi place să pună informațiile în context, fiindcă o privire de ansamblu aduce mereu noi perspective. Scrie în special despre antreprenori, retail și start-up-uri, dar urmărește cu atenție tendințele care ne pot schimba viața de zi cu zi.
Crede în puterea exemplului și în lucrurile care nu sunt făcute cu superficialitate.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x