4 opțiuni legate de pensia ta și de ce „nu lăsa pe mâine ce poți face azi” nu e doar o vorbă

Într-o țară cu multe probleme imediate și presante, pensia este poate printre ultimele lucruri la care ne-am gândi atunci când calculăm cum să ne cheltuim sau drămuim bugetul.

Dacă pensia e ceva care ți se pare că se va întâmpla într-un viitor extrem de îndepărtat, probabil așa au gândit și mii de francezi care acum se revoltă față de necesitatea creșterii vârstei de pensionare. „Aceste schimbări erau necesare pentru a garanta o pensie pentru toată lumea”, a spus președintele Franței, Emmanuel Macron, în încercarea de a domoli furia populară cu privire la decizia de a majora vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.

Puțini sunt cei care visează să fie nevoiți să lucreze mai mult, însă datele economice fac această decizie una inevitabilă. Realitatea franceză nu e departe de cea românească. Diferența este că, în spațiul public autohton, a fost doar lansată ideea că ne-am putea pensiona voluntar la 70 de ani, după cum Panorama a mai scris. Speranța de viață e în creștere, natalitatea în scădere, sistemele permit, prin tot felul de excepții, pensionările anticipate, așa că, pe scurt, presiunea e pe generațiile care lucrează și susțin actualii pensionari. 

Indiferent care va fi vârsta de pensionare peste 10, 20 sau 30 de ani, un lucru este cert: nu trebuie să visăm că o vom duce bine la pensie, dacă ne bazăm exclusiv pe stat. 

În acest nou episod din campania Panorama „Educație de inflație”, ne uităm la modul cum e structurat sistemul de pensii în România, ce alternative avem la îndemână încă de când dăm cu nasul de piața muncii și de ce nu ar trebui să lăsăm deciziile pe ultima sută de metri.

Alte materiale din aceeași serie:

• Inflația, ca o cură de slăbire. Lecții de economie și viață cu care să rămânem după Postul Paștelui

• Cum ne băgăm banii pe bursă și în ce să investim?

• Rată mare sau chirie mare?

• Cât ar trebui să punem deoparte din salariu?

• E bine să ne investim banii în imobiliare?

• Două exerciții care îți vor arăta unde ți se duce salariul

• Pilda dezvoltatorului născut dintr-un crash imobiliar și cum să faci bani într-o criză economică

1. Pensia de la stat: Vine, dar să nu ne bazăm exclusiv pe ea

Se spune despre tinerii Millennials și din generația Z că au portofelele subțiri și pretenții foarte mari. Un stil de viață care poate fi cu greu imaginat la vârsta pensionării, dacă nu iau din timp măsuri clare. 

„Cred, în primul rând, că ar trebui să renunțăm să ne bazăm pe pensia de la stat și să ne creăm propriul sistem de pensionare, pentru că altfel șansele de a ne susține respectivul stil de trai sunt mici”, spune Corneliu Ionescu, economist și trainer financiar la Banometru. Mai cu seamă că sistemul de pensii actual este bazat pe principiul solidarității intergeneraționale – adică salariații de azi contribuie pentru generația care astăzi se află la pensie.

„Banii tăi nu sunt puși undeva să lucreze pentru tine, ci se duc către cei care au încasat pensia acum. Acest lucru înseamnă că, dacă tu vrei să încasezi bani pe sistemul ăsta, în momentul în care să ieși tu la pensie, ar trebui să existe cineva care să plătească contribuția, respectiv copiii tăi sau nepoții tăi”, argumentează Corneliu Ionescu.

Specialistul amintește însă că pentru a putea sta liniștiți, ar trebui să ne uităm și la rata natalității. 2022, de pildă, este anul cu cea mai mică natalitate din 1930 încoace.

În plus, mai trebuie să luăm în considerare faptul că rata de înlocuire a ultimului salariu cu pensia este estimată să ajungă, în 2035, cam la 35% din salariu (față de circa 40%, cât e în prezent).

Explicația pentru această scădere este simplă: după 2030, urmează să se pensioneze generația „decrețeilor”, adică persoanele născute după 1966, când Nicolae Ceaușescu, dorind să crească numărul populației, a emis un decret prin care avorturile erau interzise. Prin urmare, vor fi și mai mulți pensionari de susținut în actualul sistem. 

Concluzia este că statul va asigura o pensie, însă va fi prea mică pentru nevoile unui pensionar. Puteți să vă verificați situația pensiei de stat la Casa Națională de Pensii.

2. Pilonul II: Și dacă umblă cineva la borcanul cu miere?

Pentru a reduce din presiunea pusă pe sistemul de pensii, în 2007, a început reforma sistemului de pensii. Astfel, pe lângă pensia de la stat (Pilonul I) au mai apărut și pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III). Mai recent, a fost introdusă și pensia ocupațională (Pilonul IV), dar acesta este mai degrabă un serviciu pe care îl oferă companiile angajaților, în funcție de diferite criterii precum vechimea, funcția sau nivelul salarial. De aceea, ne vom concentra pe Pilonul II și III.

Pilonul II a devenit, în timp, principala formă de economisire pentru pensie a românilor. 

În momentul în care un român începe să aibă un venit și să plătească și contribuția obligatorie la pensie (25%), un procent de 3,75% din această contribuție merge automat către pensia privată obligatorie. Cei care se angajează pentru prima dată au un termen limită pentru a-și alege singuri fondul de pensii, dacă nu, sunt repartizați aleatoriu. După plata fiecărei contribuții, banii sunt transformați în unități de fond și ulterior sunt investiți de către administratorii de fonduri private.

Dacă nu știți la ce fond de pensii aveți pensia de Pilon II, puteți verifica aici. La finalul lunii februarie 2023, peste opt milioane de români aveau pensie privată obligatorie, iar valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de peste 100 de miliarde de lei (20 de miliarde de euro), arată datele Autorității de Supraveghere Financiară, reglementatorul pieței. 

„În esență, fondurile acelea de pensii sunt niște fonduri mutuale, adică o sumă de bani care este investită de administratorii fondurilor respective cu, să presupunem, maxim de prudență. Ai acces, evident, la a vedea cât ai contribuit și la stat, dar și la fondurile administrate privat”, spune expertul Banometru.

Spre deosebire de pensia de la stat, banii din Pilonul II sunt nominali, iar în cazul unui deces înainte de pensie, suma strânsă până la momentul respectiv se moștenește. Dar, la fel ca în cazul pensiei de stat, banii strânși din Pilonul II îi revin participantului doar după pensionarea la limita de vârstă.

Mai mult, suma depusă este garantată prin lege – deci, practic, nu poți primi mai puțin decât ai contribuit – dar, în funcție de randamentele investițiilor făcute de administratorii fondurilor de pensii, poți obține chiar o sumă mai mare. 

Cu toate acestea, Corneliu Ionescu trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că există riscul unei naționalizări a Pilonului II, în cazul în care povara pe sistemul public de pensii va deveni insuportabilă, iar datoria pentru a acoperi această cheltuială va fi tot mai mare. Iar temerile lui nu sunt nefondate, căci există deja precedente în regiunea Europei de Est. În Ungaria și Polonia, în urmă cu mai bine de un deceniu, guvernele au decis naționalizarea totală sau parțială Pilonului II, ca urmare a creșterii foarte mari a datoriei publice.

Mai recent, în România, a existat o asemenea tentativă, prin OUG 114/2018, criticată inclusiv de instituțiile europene, iar în vara anului trecut au apărut din nou discuții legate de o posibilă încercare de naționalizare a acestui pilon. Cu cât suma strânsă în Pilonul II va fi mai mare, cu atât va crește și tentația statului de a pune mâna pe borcanul cu miere.

Concluzia este că pensia privată obligatorie oferă o rază de speranță pentru o bătrânețe mai liniștită, căci banii nu pot fi scoși înainte de a fi atinsă vârsta pensionării. Doar că viitorul acestui pilon poate fi pus sub semnul întrebării. Corneliu Ionescu subliniază că trebuie să existe multă vigilență din partea fiecăruia cu privire la soarta acestor bani.

Mai mult, spune el, prin apariția acestor Piloni, semnalul cel mai important transmis de stat este că „eu mi-am luat mâna de pe voi și cumva trebuie să începeți să vă preocupați și voi de viața voastră de la bătrânețe”.

În aceste condiții, să vedem ce alte opțiuni mai există.

3. Pensia facultativă: joci la un alt nivel, dar îți asumi și riscuri

Din veniturile tale, oricare ar fi ele, că ești angajat la stat, la privat sau ai o activitate independentă, poți depune bani lunar într-o pensie facultativă. Este vorba despre Pilonul III sau pensia facultativă administrată privat. Poți depune cât vrei tu sau, dacă există posibilitatea în compania unde lucrezi, ca beneficiu extrasalarial, cât vrea compania să contribuie. Spre deosebire de pensia privată obligatorie (Pilonul II), unde suma cu care se cotizează este repartizată automat din CAS, aici contribuția este voluntară.

În funcție de administratorul de pensii ales, contribuția pornește de la câteva zeci de lei pe lună și nu trebuie să depășească 15% din venitul brut. Sumele acumulate aici pot fi încasate începând cu vârsta de 60 de ani. 

Există aici anumite avantaje. Poți modifica oricând suma pe care o depui. Sau, în caz de nevoie, poți întrerupe plățile. Trebuie subliniat însă că acest produs este unul de investiție. De aceea, există și anumite riscuri.

Aceste fonduri ar trebui alese și în funcție de apetitul pentru risc al viitorului participant, deoarece acestea diferă – de la un grad de risc scăzut, la unul ridicat. Autoritatea de Supraveghere Financiară atrage atenția că valoarea activului personal net al unui participant poate să scadă în timp şi fluctuează zilnic în funcţie de valoarea unitară a activului net, calculată şi certificată de către depozitar.

Pe de altă parte, administratorii de fonduri de pensii facultative trebuie să investească în active care să asigure securitatea, calitatea, lichiditatea şi profitabilitatea acestora. De asemenea, trebuie să asigure diversificarea portofoliului fondurilor de pensii facultative, în vederea dispersiei riscului şi a menţinerii unui grad adecvat de lichiditate.

Dar, uneori, calculele administratorilor de fonduri de pensii se pot dovedi eronate. Recent, Alecta, cel mai mare administrator de pensii din Suedia, a pierdut 2,1 miliarde de dolari ca urmare a pariului pe trei bănci de nișă strâns legate de Silicon Valley Bank, instituție al cărei faliment a zguduit lumea bancară. Dar compania a anunțat că pensiile suedezilor nu vor fi afectate decât marginal, pentru că această investiție reprezenta doar 2% din capitalul gestionat de Alecta, restul de 98% din portofoliul de investiții continuând să genereze venituri.

4. Planul de rezervă: diversificarea pe cont propriu. Afaceri, depozite, imobiliare și investiții la bursă

Și atunci poate apărea întrebarea: de ce să nu încerci să diversifici și mai mult? „Dacă mai apuci să te mai gândești la un alt plan, acesta trebuie să fie diferit față de ce propune statul și respectiv fondurile de pensii. Și asta te duce în câteva direcții posibile, că nu sunt multe”, spune Cornel Ionescu. Economistul dă și câteva exemple: poți să investești într-o afacere, poți cumpăra acțiuni la bursă (sau poți să investești în acțiuni și obligațiuni ale statului, titluri de stat), poți face depozite bancare sau poți pune banii în imobiliare.

Despre investițiile la Bursă, am vorbit în acest material: Educație de inflație | Cum ne băgăm banii pe bursă și în ce să investim? 

„În care dintre ele investești? În aceea la care înveți să te pricepi. Cu cât mai repede începi, cu atât mai repede încep să se vadă rezultatele. Pe de altă parte, evident că e vorba de disciplină, e vorba să ai o motivație clară”, mai spune Corneliu Ionescu.

Imobiliarele, de pildă, par la prima vedere că oferă doar liniștea propriei locuințe, dar și povara unui credit. Nu par neapărat că ar fi o soluție sustenabilă pentru pensie. Corneliu Ionescu pune lucrurile într-o altă perspectivă, subliniind că locuința în sine ar fi o cheltuială semnificativă la pensie, dacă ar trebui să plătești și o chirie.

Rețeta perfectă pentru un trai liniștit la pensie nu există. Ce există sigur este însă certitudinea că fiecare este responsabil pentru viitorul lui financiar și că timpul nu stă pe loc. Iar dacă visul multora este ca, la un moment dat, banii să producă suficienți bani pentru a ieși la pensie când vor ei, atunci, cu atât mai mult, trebuie să acționeze în acest sens cât mai curând.

Articol editat de Andrei Luca Popescu