Fruntași la mame minore, corigenți la educație sexuală. Tinerii au un val de enigme și rușini, la care școala nu răspunde
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
În 2021, rata nașterilor la fetițe între 10 și 14 ani a fost de 10 ori mai mare în România față de media UE. De asemenea, în același an, numărul bebelușilor născuți de mame sub 15 ani a fost mai mare față de acum un deceniu, potrivit datelor INS.
Am ajuns la aceste cifre dificil de ignorat, pentru că avem procente semnificative de copii care nu au deloc șansa la educație. România se află pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, în ceea ce privește procentul copiilor care au vârsta potrivită, dar nu sunt înscriși la școală în ciclul primar.
Dar și din cauza lipsei de informare a copiilor și adolescenților, cu privire la propria anatomie și la „cum vin bebelușii pe lume”.
Problema lipsei de educație sexuală este una prezentă atât în mediul rural, cât și în cel urban. Evident, în primul caz, lucrurile stau mai grav, căci acolo calitatea învățământului este adesea mult mai slabă – ne lipsesc resursele, cât și interesul din partea statului.
Adriana Radu:
- „Ne-am certat o grămadă pe tema educației sexuale în societatea românească, la un moment dat chiar luam în considerare condamnarea la închisoare până la doi ani pentru educatorii care fac educație sexuală. Acum mai bine de un an, am decis că se face educația sexuală cu acordul părinților, de la clasa a VIII-a. Ne adresăm părinților doritori, profesorilor deschiși și adolescenților pe care îi au sub îndrumare, cu cinci teme pe care credem că ne putem pune de acord că sunt de bun simț și absolut necesare: anatomie, contracepție, infecții cu transmitere sexuală, egalitate între fete și băieți și violența în cupluri de tineri”.
- „Acum că avem o lege, iar domnul Rafila spune că educație pentru sănătate trebuie să se facă obligatoriu, vrem să contribuim la asta, dar avem nevoie de resurse ca să putem ‘train-ui’ profesorii doritori și să putem coordona distribuirea materialelor noastre. A duce expertiza noastră în școli, pentru a proteja cât mai mulți copii e pur și simplu o intervenție mai costisitoare decât a produce videoclipuri”.
- „În ultimii 10 ani, de când există SEXUL vs BARZA, discuția a evoluat enorm. Suntem acum într-un punct mai bun decât niciodată din punct de vedere al conversației din societate, pe aceste teme. Ca în orice punct bun, ne trag niște extreme și în direcția opusă, iar condițiile economice vulnerabilizează din ce în ce mai mulți oameni, inclusiv adolescenți”.
- „În educație sexuală, nimic nu este pe obligate, de altfel un principiu important în relațiile sexuale sănătoase este consimțământul – a spune un da entuziast, nu unul forțat. Din nou, nu forțăm pe nimeni, nu avem nici mijloacele și nici nu ne simțim confortabil absolut deloc să fim vreodată într-o astfel de poziție. Vrem să lucrăm numai cu profesorii și numai cu părinții și numai cu elevii care își doresc o astfel de educație, de oriunde ar veni”.
- „Nouă, în serviciul de consiliere pe teme de educație sexuală, ne scriu tineri din toate colțurile țării, din rural și urban, înstăriți sau nu. Fără educație sexuală, toată lumea are aceleași întrebări, panici, rușini, vinovății, urgențe, disperări – toate nenecesare”.
În vara anului trecut, după discuții aprinse la nivel politic, educația sexuală a devenit oficial reglementată în școli, în cadrul materiei Educație pentru sănătate. Este, din nefericire, doar un pas, în niciun caz un salt înainte, deși ar fi atât de imperios necesar, dacă ne uităm la statisticile legate de tinerii și elevii români.
Astfel, în noul an școlar vor primi noțiuni de educație sexuală doar elevii care se pregătesc să devină adolescenți, cei de clasa a VIII-a, și doar după ce au primit acordul scris al părinților. În timp ce unii au spus că acest acord ușurează procesul, alții sunt de părere că este o suprareglementare care va duce la un număr scăzut de copii care primesc aceste informații.
Acum câteva luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declara că „educația pentru sănătate” trebuie să devină disciplină obligatorie în școli, cu conținut croit în funcție de vârstele copiilor, anunțându-și totodată disponibilitatea de a lucra cu ministrul Educației, Ligia Deca.
„Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie… nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite”, declara ministrul Rafila.
Până la vederea unor pași mai hotărâți ai statului și pentru a bătători calea parcursă până acum, Asociația SEXUL vs BARZA a lansat în iunie prima campanie de strângere de fonduri pentru realizarea unei programe școlare pilot în România, dedicate special educației sexuale a adolescenților.
Cu banii strânși, vor să ofere training–uri specializate profesorilor și consilierilor școlari care-și doresc să-i învețe pe copii cum să se ferească de evenimentele nedorite în viață, care țin de această zonă, dar și să pregătească o programă de studiu care să îi poată ghida în acest proces.
În acest sens, Panorama a stat de vorbă cu Adriana Radu, fondatoarea ong-ului SEXUL vs BARZA, care ne atrage atenția că dincolo de profesori și părinți, elevii nu doar că au nevoie de educație sexuală, ci „fug către ea”, videoclipurile realizate de asociație totalizând peste 100 de milioane de vizualizări. Mai mult, curg solicitările tinerilor pentru diverse probleme care țin de educația sexuală pe adresa ONG-ului.
Panorama: SEXUL vs BARZA a lansat acum trei luni o campanie de fundraising pentru realizarea unei programe școlare pilot în România, dedicată educației sexuale a adolescenților. Cum merge campania până acum? Își arată oamenii sprijinul pentru această latură a educației?
Adriana Radu: Am primit multă solidaritate din partea media, am dat multe interviuri în presa scrisă și în TV, în relații și cu evenimente îngrijorătoare de vara asta, din zona de protecția copiilor și sănătatea reproductivă: reamintim cazurile de neglijență, discriminare, dar și rasism care au făcut ca o femeie să fi născut pe trotuar, la Urziceni, o femeie însărcinată să fi murit cerând ajutorul medicilor la Botoșani, în timp ce o femeie a fost operată de hernie și s-a descoperit că era de fapt însărcinată, la Târgu Jiu.
Cam în același timp, aveam o fetiță de 11 ani șantajată să trimită poze nud de un tânăr adult de peste 20 de ani, o fetiță care a fost presată de un educator să întrețină relații sexuale cu el, trimițându-i peste 1.000 de mesaje de Whatsapp, o fetiță amărâtă, care vindea fructe și care a fost ademenită să meargă la un străin să facă duș și a fost abuzată, respectiv două fetițe care au fost puse să jure cu mâna pe biblie că nu vor spune că sunt abuzate.
A fost o vară grea și începe încă un școlar fără educație sexuală în școli.
Programa ar urma să aibă cinci teme
Panorama: Cum ar trebui să arate această programă școlară despre care discutăm, care ar urma să fie pilonii ei, ce teme mari ar atinge?
Dau un exemplu simplu, ca să înțelegem de ce e important să trecem prin aceste cinci teme și de ce ele sunt conectate: cel mai des ne scriu fete, într-o situație de urgență, care sunt foarte panicate și îngrijorate că sunt însărcinate. Des nu știu exact cum apare sarcina, partea de anatomie și ciclul menstrual care le-ar liniști despre cum funcționează ovulația, nici ele nici partenerii lor nu și-au luat măsuri de protecție, se îngrijorează de o sarcină unde e posibilă și o infecție cu transmitere sexuală, despre care nu există informare, iar întreaga situație a apărut într-o dinamică de coerciție sexuală sau „convingere” cu de-a sila, că e mai bine să faci sex fără prezervativ, unde nu s-a putut spune un „nu”.
Deci avem și o formă soft, dar și hard de violență sexuală, care reiese și dintr-o inegalitate în cuplu. Uneori e invers, mai insistă și fetele pentru chestii și băieții se simt presați, tot pe o bază de necunoaștere și nesiguranță.
Panorama: Scopul campaniei atinge și traininguri pentru profesori, pentru a reuși să predea aceste teme. Cum vor fi alese școlile în care vor fi făcute aceste traininguri și ce profesori le vor urma? Vor fi cei care își vor dori asta, indiferent de materia pe care o predau sau sunt adresate în special anumitor profesori, de biologie de pildă?
Adriana Radu: Alegem școlile din rândurile celor care ne-au solicitat ajutorul de-a lungul timpului. Noi ca organizație suntem în prezent, din lipsă de resurse fizice, în imposibilitatea de-a răspunde tuturor cererilor de a face educație sexuală în școli, pe care le-am primit și le primim constant de la profesori, părinți, asociații de elevi. Solicitări sunt suficiente, nu avem resurse, și pentru asta strângem bani.
Timp de 10 ani am maximizat impactul în online și am pus expertiza noastră în videoclipuri educative de YouTube și TikTok, care au depășit 100 de milioane de vizionări. Repet, o sută de milioane. Tinerii, nu că au nevoie de educație sexuală – fug înspre ea. De ani de zile. Am ales online-ul, pentru că nu ne puteam multiplica în ‘n’ școli, dar puteam face un video care să fie văzut de zeci de mii de ori. În plus, legislația era neclară și prezența în școli, în pofida dorințelor, dificilă.
Acum, că avem o lege, iar domnul Rafila spune că educație pentru sănătate trebuie să se facă obligatoriu, vrem să contribuim la asta, dar avem nevoie de resurse, ca să putem ‘train-ui’ profesorii doritori și să putem coordona distribuirea materialelor noastre. A duce expertiza noastră în școli, pentru a proteja cât mai mulți copii, e pur și simplu o intervenție mai costisitoare decât a produce videoclipuri.
Panorama: Și cum se vor desfășura traingurile și de către cine vor fi făcute?
Adriana Radu: În funcție de câte fonduri vom strânge, trainingurile se vor desfășura ‘face to face’ cât mai mult, dar și online, ca să fim ‘cost effective’.
Avem și lucrăm deja la materiale de training realizate de mine ca specialist în sănătate publică – am un master de sănătate publică de la Facultatea de Medicină Charité Universitätsmedizin de la Berlin, în colaborare cu diverși specialiști – psihologi, specialiști în științele educației. Focusul nostru e mai larg: și pe pregătirea lucrătorilor sociali, educatorilor, consilierilor școlari, profesorilor, și dezvoltăm și adaptăm training-urile în funcție de nevoi.
La nivel de conversație, stăm mai bine
Panorama: Orele de educație sexuală se vor ține, așa cum prevede legea, pentru elevii de la clasa a VIII-a în sus și care au acordul părinților. Cum vi se pare acest aspect? Din experiența dumneavoastră, au început să înțeleagă mai mulți părinți români necesitatea predării unor astfel de cunoștințe la clasă? S-a mai dus din reticență?
Adriana Radu: Da. În ultimii 10 ani, de când există SEXUL vs BARZA, discuția a evoluat enorm. Suntem acum într-un punct mai bun decât niciodată din punct de vedere al conversației din societate, pe aceste teme. Ca în orice punct bun, ne trag niște extreme și în direcția opusă, iar condițiile economice vulnerabilizează din ce în ce mai mulți oameni, inclusiv adolescenți.
Panorama: Ce puteți să ne spuneți despre desfășurarea orelor de educație sexuală în mediul rural versus cel urban? Vă veți axa cu precădere pe primul, unde se știe că problemele sunt mult mai adânci? În rural, bănuiesc că și pregătirea profesorilor s-ar putea să fie mai dificilă, poate mulți sunt mai reținuți decât cei din marile orașe sau poate că le-ar fi mai dificil, pentru că predau mai multe materii…
Adriana Radu: Oricărui educator îi e dificil, dacă nu este deschis și discuția pornește de aici. E ok să spui: „Nu mă simt confortabil să vorbesc cu elevul despre contracepție”. Atunci discuția se oprește aici pentru tine, momentan, sau poate vrei să te informezi mai mult și să iei decizia mai târziu. În educație sexuală, nimic nu este pe obligate, de altfel un principiu important în relațiile sexuale sănătoase este consimțământul – a spune un da entuziast, nu unul forțat.
Din nou, nu forțăm pe nimeni, nu avem nici mijloacele și nici nu ne simțim confortabil absolut deloc să fim vreodată într-o astfel de poziție. Vrem să lucrăm numai cu profesorii și numai cu părinții și numai cu elevii care își doresc o astfel de educație, de oriunde ar veni. Videoclipurile noastre de pe YouTube și TikTok sunt exemple la liber și vii despre cum arată educația sexuală și cum ar putea arăta formările noastre.
Fără educație sexuală, lumea are întrebări, panici, rușini, vinovății nenecesare
Panorama: Unii spun că o problemă majoră este că mulți din „publicul țintă” al acestei materii nu sunt pe băncile școlii, căci multe dintre fetele care rămân gravide la vârste fragede fie nu au ajuns la școală niciodată, fie au abandonat-o după trei-patru ani. Lor ce le-ați răspunde?
Adriana Radu: Nouă, în serviciul de consiliere pe teme de educație sexuală, ne scriu tineri din toate colțurile țării, din rural și urban, înstăriți sau nu. Fără educație sexuală, toată lumea are aceleași întrebări, panici, rușini, vinovății, urgențe, disperări – toate nenecesare. Da, cine are mai multe resurse în familie va ieși mai ușor dintr-o situație mai grea, dar cu același nivel precar de informație în lipsa educației sexuale, toată lumea va intra cam la fel de ușor în respectiva situație. Toți copiii merită feriți de abuz sau de o sarcină nedorită.
Panorama: Cât de mult ați spune că și-au expus elevii interesul de a li se preda educație sexuală la școală? Ați întâlnit și elevi care s-au arătat reticenți sau foarte rușinați de această perspectivă?
Adriana Radu: Cum ziceam, peste 100 de milioane de vizionări. Poziții diverse ale Consiliului Național al Elevilor pentru educație sexuală. Cereri către noi pentru educație sexuală în școli. Și-au expus mult interesul, suficient de mult încât să-i credem. Trebuie doar să-i luăm în serios că înțeleg că e important pentru protecția lor și să înțelegem și noi fix asta.
Panorama: Am citit că, în acest sens, problema germanilor este acum aceea de a ține pasul cu diverse schimbări ale viziunilor la nivel social, precum schimbarea modelului mamă-tată-copil, care nu mai e văzut ca standard sau explicații despre „al treilea gen”. Totul în contextul în care se găsesc greu cadre didactice care vor să predea educație sexuală. De ce e atât de dificilă predarea acestei materii încât, iată, și în societăți în care există cimentată această materie în școli, există problema lipsei de profesori?
Adriana Radu: Sursa-articol, un exercițiu academic al unor studente, pare că pleacă de la niște premise simțite de autoare ca beneficiare ale educației sexuale, nu reflectă neapărat realitatea din teren, în toată Germania. De altfel articolul stipulează că Educația, inclusiv educația sexuală, este obligatorie în Germania, dar va avea definiții ușor diferite de la land federal la land federal, dat fiind că legile educației se stabilesc la acest nivel, și nu la nivel de republică federală.
De altfel, articolul și stipulează: „În Germania, legislația federală privind educația sexuală, precum «Legea privind Asistența pentru Gravide și Familie», stabilește ample programe naționale pentru educația sexuală, dar responsabilitatea furnizării acesteia în școli revine landurilor federale. Acest lucru duce la o varietate de calitate în ceea ce privește educația sexuală în întreaga țară, care depinde adesea de preferințele reglementatorilor din landurile federale, care pot fi influențați de opinii personale sau de opinia publică”.
Educația sexuală nu este materie obligatorie de sine stătătoare, dar în funcție de definiție, este integrată la germană, etică, istorie, sport etc. Simultan, există diferiți actori care fac educație sexuală, de la profesori la medici de planificare familială, la lucrători sociali cu specializare în pedagogia sexualității – Sexualpedagoger.
În România, noi, la Asociația SEXUL vs BARZA, considerăm că educația sexuală ar trebui să fie un curs în cadrul modulului psihopedagogic, pe care îl urmează orice student care își dorește să fie, ca viitor profesor, și viitor diriginte. Considerăm oportună integrarea cursului de educație sexuală pentru viitori profesori diriginți, pentru că oricum aici se învață deja noțiuni despre dezvoltarea psihologică a copiilor, inclusiv în planul sexualității.
Panorama: În România, adesea, când statul nu atacă o problemă, o face societatea civilă. Ca să dăm un exemplu tot din planul educației și din acest an, peste 50 de organizații ale societății civile au criticat „dogmatizarea educației”, fiind împotriva ingerinței cultelor religioase „pentru blocarea accesului tinerilor la informații și educație”. Cum am ajuns aici? Și cât învață statul din acțiunile ONG-urilor? Vi se pare că s-a schimbat ceva în acest sens în ultimii ani?
Adriana Radu: E normal ca diferiți actori din societatea civilă să participe la influențarea politicilor publice. Noi sperăm că partidele politice vor continua trendul de colaborare cu societatea civilă, în ideea poziționării lor politice mai clare în sensul susținerii drepturilor femeilor, drepturilor reproductive și sexuale, inclusiv a educației pentru sănătatea reproductivă și sexuală, cu precădere în contextul creșterii prezenței pe eșichierul politic a formațiunilor de extremă dreaptă.
Copiii au de fapt aceleași temeri ca părinții
Panorama: Pe final, v-aș pune o întrebare clișeu, poate. Ce i-ați spune unui părinte reticent, ca să-l convingeți că e necesar să-i participe copilul la orele de educație sexuală? Și mai ales unui părinte care poate spune că astfel îi ia celui mic din inocență și că poate îi trezește anumite dorințe mult prea devreme, prin acces la aceste informații? Acesta am văzut că este argumentul cel mai des invocat.
Adriana Radu: Teama că îmi va rămâne copila însărcinată, teama că va deveni băiatul meu tată înainte de vreme, teama că îmi va trece copilul printr-un abuz – aceste temeri le au și adolescenții și ne împărtășesc zi de zi. Căci ei se ascund de părinți uneori, dar din fericire ne povestesc nouă lucrurile astea și noi povestim lumii, tocmai pentru că vrem ce e mai bine pentru tineri.
Și vrem, alături de oameni și părinți îngrijorați și grijulii și alături de profesori responsabili, să oferim protecția de care tinerii noștri au nevoie. Dacă vă faceți griji pentru ce s-ar putea întâmpla și vreți să oferiți protecție unui adolescent vulnerabil, uneori mai puțin protejat decât copilul dumneavoastră, de care aveți așa multă grijă, vă rugăm, ajutați-ne să ajutăm cu o donație. Dacă ați fost adolescentul neprotejat și vreți ca lucrurile să fie mai bune pentru copiii și adolescenții de astăzi, ajutați imens cu o donație.
Despre Adriana Radu
Este președinta Asociației SEXUL vs BARZA, membră în Consiliul Economic şi Social și specialistă în sănătate publică. Este una dintre figurile de la noi puternic implicate în promovarea educației sexuale. Prin SEXUL vs BARZA, Radu și echipa ei au publicat videoclipuri educaționale pe Youtube și TikTok, cu peste 100 de milioane de vizionări, subliniind necesitatea și cerința pentru educație sexuală în rândul tinerilor din România.
Articol editat de Andrei Luca Popescu
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
