ESG pentru afaceri inteligente

Eficientizarea energetică a clădirilor. Cifrele care contează pentru ecuația câștigătoare

Articol susținut de 

Computer Hope Guy
Panourile solare, o rețetă tot mai folosită pentru eficientizarea energetică a clădirilor / Sursa foto: Shutterstock

Eficiența energetică a devenit un capitol extrem de important pentru instituțiile europene, în contextul politicii „Green Deal”, care are ca scop ambițios să ne transforme în primul continent care ajunge la neutralitate climatică. Iar domeniul tranziției verzi s-a dovedit cu atât mai necesar odată cu decuplarea de la gazul rusesc, după invazia din Ucraina. În această situație, producerea energiei verzi tinde să devină un domeniu strategic pentru toate țările Uniunii Europene, iar România nu face excepție.

De câteva luni încoace, în țara noastră are loc o adevărată revoluție solară. Tot mai multe case cu panouri fotovoltaice au apărut în zare, în timp ce numărul prosumatorilor s-a mărit de cinci ori în ultimul an și jumătate, după cum arată datele culese de HotNews.

Pentru companii, trendul global ESG – environmental, social, governance – a devenit mai mult decât o pălărie frumoasă. Folosirea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță pentru a măsura performanța și impactul companiilor când vine vorba de sustenabilitate e acum un pas esențial în deciziile de investiție.

Eficiența energetică, un deziderat al UE accelerat de invazia din Ucraina

Eficiența energetică are o definiție simplă: să obții cât mai multe produse sau servicii cu cât mai puțină energie electrică folosită, cu scopul final de a construi un viitor sustenabil și curat. Momentul de cotitură pentru autoritățile europene a fost însă războiul din Ucraina, care a accelerat procesul de diversificare al resurselor energetice și a făcut ca decuplarea de Rusia să devină un deziderat pentru (aproape) toate statele membre ale Uniunii Europene.

Astfel, în martie 2023, Parlamentul European și Consiliul UE au convenit pentru 2030 un obiectiv de eficientizare energetică de 11,7% pentru fiecare din statele membre. Cu alte cuvinte, țările sunt obligate anual să facă economii de energie de 1,49% din consumul lor mediu, o creștere graduală față de nivelul actual de 0,8%, care ar trebui să ajungă la finalul perioadei la 1,9%.

Europarlamentarii au insistat asupra necesității ca sectorul public să fie un exemplu în ceea ce privește eficiența energetică. Astfel, directiva privind eficiența energetică prevede ca cel puțin 3% din clădirile publice să fie renovate în fiecare an, astfel încât să devină clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero sau chiar cu emisii zero. La acest moment, nu știm cum și dacă România este în parametri întrucât nu există date publice.

ENSYS este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții complete de sisteme fotovoltaice din România și a fost finanțat de BCR pentru livrarea și instalarea centralelor fotovoltaice. Într-o discuție cu Panorama, CEO-ul ENSYS, Sebastian Crișan, susține că utilizarea energiei regenerabile a devenit o alternativă mai sustenabilă în contextul geopolitic actual:

„În Uniunea Europeană, reglementările au promovat utilitatea energiei verzi și au introdus ținte ambițioase pentru reducerea emisiilor de carbon, ceea ce a stimulat dezvoltarea pieței de panouri fotovoltaice în România. De asemenea, evoluțiile geopolitice din 2022 au creat un context propice pentru investiții în energii alternative, inclusiv sisteme de panouri fotovoltaice. Dependența redusă de importurile de combustibili fosili a devenit o prioritate pentru multe guverne, inclusiv cel român, pentru a asigura independența energetică și a reduce riscurile asociate cu volatilitatea prețurilor la energie”, a apreciat Crișan.

Cum stă România în materie de eficiență energetică a clădirilor

Uniunea Europeană dăduse tonul încă din perioada 2016-2017, când încă nu exista terminologia de nZEB (Nearly Zero Energy Building), iar România era obligată de atunci să îndeplinească un standard ridicat de eficiență energetic, își amintește Claudiu Butacu, unul dintre cofondatorii EFdeN, un ONG format din tineri ingineri care reprezintă țara noastră la competiții internaționale de sustenabilitate. Probleme nu au fost doar cu legislația, ci și cu normele subsecvente de aplicare, care încă lipsesc și acum:

„La început, nivelul de rigulozitate era destul de mare, specialiștii făceau calcule inginerești, măsurători cu camerele de termoviziune și aflau real care ar fi clasa energetică. Astăzi, ești la un telefon distanță să obții orice clasă energetică vrei tu pentru clădire, de regulă pentru a te ajuta la credite bancare sau la vânzarea apartamentului”, a explicat Butacu.

Fondatorul EFdeN a explicat că românii s-au concentrat mai mult pe reducerea facturilor, în loc de sustenabilitate sau eficiența energetică a clădirilor:

„În momentul de față, România se află printre ultimele locuri la consumul de energie electrică. Noi folosim foarte multe resurse pentru a ne încălzi, și atunci consumul la energie termică este ridicat. În alte țări, cum ar fi cele scandinave, consumul de energie electrică este mai mare, dar mai eficient ”.

Există trei tipuri de case eficiente energetic:

  • Casa pasivă este o clădire care respectă anumite standarde care clarifică consumul energetic al locuinței;
  • Casa sustenabilă are competența de a fi eficientă energetic, dar este construită cu materiale prietenoase cu mediul. Folosim materiale locale, reciclabile, cu o amprentă de carbon scăzută;
  • Casa activă este cea care produce energia electrică pe care o consumă

România pare a fi foarte ineficientă energetic…

„Trebuie să te încadrezi în în 15 KW/h pe m2 pe an pentru încălzire și răcire. Cel mai recent document din România, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, undeva la nivelul anului 2015, arată că în majoritatea clădirilor din România consumul este între 150-400 KW/h pe metru pătrat pe an. Și atunci avem o plajă foarte mare unde putem interveni la clădirile existente, și mai ales la clădirile noi”, a explicat cofondatorul EFdeN, pentru Panorama.ro.

A fost și un model de bune practici la nivel de administrație locală în România, în momentul în care a început trendul eficientizării clădirilor. A existat o reducere de taxe și impozite pentru clădirile certificate cu un standard înalt de eficiență energetică. Însă în afară de acest incentive, statul român s-a bazat doar pe anvelopări de blocuri prin fonduri europene. Însă și aici lucrurile puteau fi îmbunătățite; de exemplu la montarea polistirenului.

„Cea mai bună comparație ar fi cu un schior, care are o gaură în echipament. În momentul în care iese pe pârtie, pierderile sunt imens de mari pe acolo, senzația de frig din cauza unui singur brâu la un balcon, unde se alege să nu se monteze polistirenul, devine o problemă la nivelul blocului”, a explicat cofondatorul EFdeN.

„Ce am observat vorbind cu locatarii unor blocuri anvelopate este că, într-adevăr, facturile scad, dar nu se mai aerisesc clădirile. Și atunci problema e foarte mare pentru că încep să apară și alte probleme la interior. Dacă aceste clădiri nu sunt prevăzute cu instalații de ventilare și evacuare, oamenii au obligația să le ventileze, să deschidă geamurile. Dacă nu faci asta, apar alte probleme precum igrasia sau ciupercile. O altă problemă ar fi cu siguranța. Au existat multe incendii, după ce standardul la polistiren a scăzut destul de mult. Astfel, există o problemă, iar aceste materiale trebuie înlocuite. Falsa alergătură după facturi scăzute s-ar putea să ne dea măsuri implementate prost”, a mai arătat Claudiu Butacu.

… așa că statul e „eficientizat energetic” de privați

Cum statul român și-a arătat limitele din punct de vedere al eficientizării energetice, responsabilitatea în acest caz a revenit privaților:

„Au venit multe multinaționale care au adus standarde în birouri, pentru că sunt corelate cu anumite eficiențe ale angajatului dacă are aerul proaspăt, dacă are iluminat natural. Gradul de satisfacție al angajatului este mai mare într-o clădire mai prietenoasă și care asigură anumite condiții de confort. Și când vorbim de așa ceva, vorbim și despre influențe pasive, cum e iluminarea naturală, cum e poziționarea clădirii, dar și partea activă, adică ce soluții tehnice implementezi. Odată ce te gândești la ceva mai mult decât doar la aerul condiționat, începi să te gândești cum eficientizezi consumul”, arată Claudiu Butacu.

Iar cei care au fost în primul val al acestor soluții tehnice de eficientizare energetică a clădirilor dau acum tonul pentru cei care caută să devină reprezentanți de bune practici în acest domeniu:

„Totul a pornit ca o „hipsterime”, dar de la un grup mic care era interesat de astfel de soluții, cu o echipă de arhitecți bună și care nu se uita la preț, astăzi, a devenit interesant, pentru că există niște incentive-uri pentru a te apropia de astfel de case. Ne uităm astfel la prosumatori, de exemplu. Pe ei nu i-a interesat să aibă o casă eficientă energetic, ci să își scadă factura de energie electrică, să își diminueze costurile. A devenit un efect de turmă, sunt oameni mulțumiți de beneficiile aduse de panourile fotovoltaice. Acum încep să se gândească dacă trec de la lemn sau gaz la pompe de căldură, sau chiar la mașini electrice. Asta ar însemna să își încarce mașina acasă, cu un consum acoperit de panouri fotovoltaice”, a mai arătat cofondatorul EFdeN.

„Programul Casa Verde” poate face România mai eficientă energetic

Chiar dacă nu a reușit să implementeze eficient toate măsurile, țara noastră este cu siguranță un beneficiar al tranziției spre verde, mai ales că are și resursele necesare pentru a face față decarbonizării. Astfel, potrivit unui raport al ANRE, citat de cei de la wall-street.ro, anul trecut, energia creată de hidrocarburi a reprezentat sub 38% din mixul energetic al țării noastre, un procentaj care ne plasează sub media UE.

Poziția favorabilă în care se află România ne-a permis chiar să exportăm energie către vecinii din Republica Moldova și Ucraina, puternic afectați de invazia rusească, după cum am arătat și într-un material publicat la sfârșitul anului trecut.

Totuși, din mixul energetic din 2022, energia solară reprezenta numai 1,76% din total, mai arată datele ANRE. Asta în ciuda faptului că programul „Casa Verde” ar fi trebuit să stimuleze o mai bună dezvoltare a acestui segment.

Specialiștii așteaptă așadar ca statul să calibreze mai bine acest program:

„Programele pe care statul le oferă sunt lăudabile datorită stimulentelor financiare și de ordin ecologic. Cu toate acestea, schimbările frecvente ale politicii energetice și lipsa de transparență au creat incertitudine. Există, cu siguranță, loc pentru îmbunătățiri, iar aici aș putea numi stabilirea clară a unor politici pe termen lung, creșterea transparenței programelor, dezvoltarea programelor pentru comunitățile locale și o gestionare mai eficientă a surplusului de energie”, a apreciat Sebastian Crișan, de la ENSYS.

Tot mai mulți prosumatori în România

În ciuda sincopelor pe care programele precum Casa Verde le-au avut de-a lungul anilor, pare că fluctuațiile din prețul energiei electrice i-au făcut pe români să devină amatori de energie solară. Astfel, potrivit unor date prezentate de HotNews, numărul prosumatorilor a crescut de la aproape 14.000 în ianuarie 2022 la peste 77.600 în iunie 2023, iar estimările oficialilor sunt ca până la sfârșitul acestui an să se ajungă la circa 140.000.

Cum un sistem de panouri solare nu este tocmai accesibil, se pune în discuție în cât timp se amortizează o asemenea investiție. Acest lucru depinde însă de mai mulți factori, cum ar fi dimensiunea sistemului, localizarea geografică, consumul de energie, costurile inițiale de instalare, dar și tarifele pentru energia electrică.

„În medie, în condiții optime și cu toate aceste variabile luate în considerare, un utilizator din România poate să-și recupereze investiția în panouri fotovoltaice într-un interval de aproximativ 5 până la 8 ani. Cu toate acestea, este important să se efectueze o evaluare individualizată a costurilor și beneficiilor pentru a obține o estimare mai precisă a timpului de recuperare într-un caz specific. De asemenea, factorii precum evoluția prețurilor la energie electrică și modificările în politica guvernamentală pot influența acest timp de recuperare”, a mai explicat CEO-ul companiei care montează astfel de sisteme.

Cum industria panourilor fotovoltaice se află încă la început, statul trebuie să țină pasul cu prosumatorii, pentru a nu da peste cap rețeaua electrică nemodernizată:

„Infrastructura energetică românească trebuie să se adapteze la creșterea numărului de prosumatori și la producția lor de energie electrică, pentru a asigura integrarea lor în rețea. Este foarte important ca în acest context să existe o comunicare eficientă între actorii de pe piața energiei regenerabile și stat”, a adăugat Crișan.

eficienta energetica panouri solare cernavoda
Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea fi depășită în curând de resursele eoliene și solare / Sursa foto: Profimedia

Panourile fotovoltaice, mai tari decât Cernavodă?

Chiar dacă deocamdată își face loc timid în ceea ce privește mixul energetic, energia solară are potențialul să asigure tot mai mult din producția totală de energie, cu tehnologia și infrastructura adecvate, cred specialiștii. Cei de la infoclima.ro merg chiar mai departe de atât și spun că doar prin utilizarea a 0,22% din suprafața nepopulată a țării noastre, cu ajutorul sistemelor fotovoltaice s-ar putea asigura întreg necesarul național de energie electrică. De asemenea, tot HotNews titrează că datorită modei prosumatorilor, în 2024 panourile fotovoltaice ar putea să producă energie cât trei reactoare de la Cernavodă.

Întrebat de acest lucru, Sebastian Crișan a nuanțat: „Panourile fotovoltaice reprezintă în mod evident o tehnologie ușor adaptabilă și scalabilă și au devenit recent extrem de atractive pentru companiile de cercetare și dezvoltare din domeniul tehnologic. De aceea, ne bucurăm de progrese tehnologice semnificative, chiar de două ori pe an, un salt tehnologic pe care nu-l putem observa în alte domenii de producție a energiei electrice. Posibilitatea ca panourile fotovoltaice să producă mai multă energie decât reactoarele nucleare de la Cernavodă reprezintă o dezvoltare semnificativă în domeniul energiei regenerabile. Totuși, viitorul energetic va fi probabil o combinație de surse”.

Apetitul pentru soare pare să nu fi fost anticipat de statul român. Strategia energetică a României în perioada 2022-2030 evaluează potenţialul tehnic solar al țării noastre la nivelul a 19,35 GW. Iar din aceștia, aproximativ 18,05 GW ar putea constitui „o opțiune economică de investit, în scenariul cu costuri minime”, se mai arată în documentul oficial. Spre comparație, în Strategia Solară Europeană se dorește ca Uniunea Europeană să ajungă până în 2030 la o producție de 600 GW. Astfel, la cum arată boom-ul fotovoltaic din ultimele luni, ținta națională pare a fi una ușor de depășit.


„ESG pentru afaceri inteligente” e o serie susținută de

Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
1 Comentariu
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x