„România, la adolescență în UE” este o campanie Panorama, susținută de un grant european, prin care ne-am propus ca, până la alegerile europarlamentare din iunie 2024, să facem o radiografie a felului în care s-a transformat România de la aderarea la UE. În paralel, desfășurăm două campanii pe social media: „Romania glow-up” (pe Tik Tok) și „UE PE BUNE” (pe Instagram).
După alegerile europarlamentare din 2019, România are alocate 33 de locuri în Parlamentul European. Avem a șasea cea mai mare delegație de europarlamentari din UE. Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Social Democrat (PSD) au fost principalii competitori ai alegerilor trecute, așa că au obținut cel mai mare număr de mandate, urmate la mică diferență de alianța dintre USR și PLUS (actualul REPER), destrămată între timp.
Europarlamentarii aleși au promis să reprezinte interesele României în contextul mai larg al politicilor UE, concentrându-se pe aspecte precum fondurile europene, politica agricolă comună și securitatea la frontierele externe ale Uniunii.
Transparența și comunicarea muncii lor către cetățenii care i-au ales nu sunt însă punctul forte al multor politicieni care ne reprezintă la Bruxelles. Mai puțin de jumătate din europarlamentarii României au răspuns solicitării Panorama de a expune un proiect sau o idee pentru care s-au luptat în acest mandat de cinci ani, între 2019 și 2024, în Parlamentul European. Totuși, unii dintre ei și-au publicat rapoarte de activitate, în apropierea campaniei electorale.
Panorama redă în câteva grafice esențiale cei cinci ani de mandat ai aleșilor de la Bruxelles, folosind niște indicatori specifici activității în Parlamentul European. Apoi, le dăm cuvântul celor care au acceptat provocarea Panorama de a spune succint una sau câteva proiecte benefice pentru România sau Europa, pentru care s-au zbătut în acești ultimi cinci ani, în Parlamentul European.
PNL deține în continuare cea mai mare pondere, cu 10 mandate. Este urmat de PSD, cu opt mandate. Pe parcurs, au pierdut doi europarlamentari (Ciuhodaru și Terheș) și au câștigat unul (Tudose, de la Pro România).
Alianța USR-PLUS nu mai există, după ce a livrat surpriza rundei de alegeri din 2019, câștigând opt mandate la Bruxelles. Acum, REPER (fostul PLUS) deține cinci mandate, iar USR a mai rămas cu un singur eurodeputat (Botoș). Ceilalți doi au părăsit partidul, devenind independenți (Ștefănuță și Vlad Gheorghe).
Partidul Mișcarea Populară (PMP) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) dețin câte două mandate fiecare.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) nu a intrat în PE, dar l-a câștigat de la PSD în rândurile sale pe Tudor Ciuhodaru. În aceeași situație este Partidul Național Conservator Român, reprezentat în PE de Cristian Terheș (fost PSD, acum pe listele AUR), deși nu a avut candidați în 2019. PRO România mai are și el un mandat, din două cu câte a plecat la drum (deși Corina Crețu a demisionat din partid, în România).
Alegerile din 9 iunie resetează această distribuție politică a României la Bruxelles, pentru următorii cinci ani. Europarlamentarii sunt împărțiți în grupuri politice, după cum arată graficul interactiv.
Dintre cei 33 de europarlamentari români, doar doi sunt mai tineri de 40 de ani. Fostul președinte Traian Băsescu este cel mai vârstnic membru al delegației române din Parlamentul European: face 73 de ani, în 2024.
Dacă vorbim despre echilibrul de gen, sesizăm o discrepanță semnificativă în raportul dintre bărbați și femei. Doar cinci dintre cei 33 de europarlamentari români sunt femei, adică doar 15%. Este cel mai mic procent dintre toate cele 27 de state din UE.
Graficul oferă o perspectivă detaliată asupra activității europarlamentarilor români, folosind șapte indicatori esențiali pentru evaluarea eficacității lor în Parlamentul European.
Acești indicatori includ: contribuțiile la dezbaterile din plen, unde parlamentarii au ocazia să își exprime opinii și să participe la formarea consensului; rapoarte în calitate de raportor și raportor alternativ, care reflectă responsabilitatea lor în elaborarea documentelor legislative; avize în rol de raportor și raportor alternativ, indicând implicarea lor în evaluarea legislației propuse de alte comisii; propuneri de rezoluție, care arată inițiativa lor în adresarea problemelor specifice; și întrebări orale, care sunt un barometru al angajamentului lor în discuțiile directe cu alte entități ale Uniunii Europene.
Fiecare activitate diferă ca importanță în Parlament: chiar dacă unii vorbesc mult la tribună, nu înseamnă că și fac prea multe lucruri concrete, de exemplu. Chiar și în cazul aceleiași activități există diferențe: ca raportor, poți să lucrezi la un raport cu miză foarte mare pentru UE, în timp ce alți colegi bifează mai multe, dar nu la fel de importante.
Mai jos, găsiți detaliat ce înseamnă fiecare dintre indicatori.
Descrierea indicatorilor în ordinea importanței:
Rapoarte în calitate de raportor – este considerat cel mai important indicator. Raportorul principal este responsabil pentru redactarea și negocierea textelor legislative și bugetare, având un impact direct asupra formei finale a legislației.
Avize în calitate de raportor pentru aviz – are un rol similar cu cel al raportorului, dar într-un context mai restrâns. Raportorul pentru aviz influențează detaliile legislației din perspectiva comisiei sale de specialitate, adăugând astfel valoare și detaliu propunerilor legislative.
Rapoarte în calitate de raportor alternativ – raportorul alternativ este crucial în negocierea și formarea consensului pentru rapoartele legislative, contribuind la stabilirea poziției unui grup politic în legătură cu o propunere legislativă.
Avize în calitate de raportor alternativ pentru aviz – similar cu raportorul alternativ, dar în contextul avizelor, acesta contribuie la formarea și ajustarea detaliilor specifice domeniului de competență al comisiei respective.
Propuneri de rezoluție – sunt importante pentru a aborda probleme actuale și pentru a reflecta pozițiile Parlamentului asupra lor, dar nu au forță legislativă directă, comparativ cu rapoartele.
Contribuții la dezbaterile în plen – deși sunt mai puțin influente decât redactarea și negocierea documentelor, contribuțiile în plen sunt esențiale pentru a exprima poziții, a influența opinia colegilor și a reflecta interesele alegătorilor în dezbaterile publice.
Întrebări orale – sunt un instrument pentru a solicita clarificări și a pune în evidență probleme. Au un impact indirect asupra procesului legislativ, dar sunt importante pentru transparență și responsabilitate.
Prezența nu este un indicator publicat de către Parlamentul European, în secțiunea care redă activitatea eurodeputaților. Politico a elaborat un studiu propriu, potrivit căruia doi eurodeputați români se numără în topul absenților din Parlamentul European: Claudiu Manda (PSD) și Rareș Bogdan (PNL).
Partidul Național Liberal are cel mai mare număr de mandate din România, în Parlamentul European, dar din cei 10 europarlamentari trimiși de PNL la Bruxelles, doar patru au răspuns solicitării Panorama.
Siegfried Mureșan spune că cea mai mare reușită a sa în acest mandat a fost poziția de co-negociator al înființării Mecanismului de Redresare și Reziliență, prin care România primește 28,5 miliarde de euro pentru finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acești bani vor ajunge în infrastructura rutieră și feroviară, în modernizarea și digitalizarea școlilor, modernizarea și construirea de noi spitale, digitalizarea IMM-urilor și serviciilor publice sau tranziția verde.
România a primit deja 9,4 miliarde de euro din fondurile care îi revin din PNRR, după ce peste 10.000 de proiecte din mediul urban și peste 4.000 din mediul rural au fost aprobate, arată Mureșan.
O altă reușită prin care a putut să sprijine mai bine România a fost numirea sa drept co-raportor al Planului REPowerEU, prin care România primește 1,4 miliarde de euro pentru reducerea dependenței energetice de Federația Rusă și creșterea eficienței energetice, mai spune Mureșan.
Dan Motreanu spune că un lucru esențial de care a fost preocupat în Parlamentul European a fost situația fermierilor români, afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina. Împreună cu Daniel Buda, el spune că a cerut Comisiei Europene sprijin pentru fermierii din România, iar ajutorul financiar obținut a fost de aproape 40 de milioane de euro.
Liberalul mai spune că, alături de delegația României, a sprijinit adoptarea unui amendament care „să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune”. Astfel, diferențele dintre subvențiile primite de fermierii din diverse state UE ar urma să dispară, iar „sumele acordate fermierilor români, din bugetul Uniunii, să fie cât mai apropiate de cele din statele din vestul și sudul Europei”.
Tot de fermieri spune și Daniel Buda că a fost preocupat în mod special, fiind vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală. „Am propus și am reușit să impun obligația statelor membre de a aloca minim 10% ca sprijin redistributiv suplimentar pentru fermierii mici și mijlocii”, explică Buda.
El mai menționează că a cerut și obținut majorarea de la 2% la 3% a sprijinului pentru venit majorat, pentru tinerii fermieri și a obținut, de asemenea, schimbarea limitei de vârstă a tinerilor fermieri de la 40 la 45 de ani, deci „mai mulți beneficiari pentru oportunitățile financiare dedicate tinerilor”.
Mircea Hava, fostul primar din Alba Iulia, spune că la Bruxelles nu a încetat să gândească tot ca un primar și să creadă că „legile care pleacă din parlament sunt relevante și contează când banii europeni ajung cât mai repede și cu folos la destinație, în comunitățile care au nevoie”.
Hava spune că a contribuit la îmbunătățirea conținutului PNRR și că a avut amendamente adoptate pentru îmbunătățiri și investiții în coridoarele de transport europene (TEN-T) și în rețelele de transport către Moldova și Ucraina. Hava mai spune că a contribuit la eforturile pentru implementarea Programului național pilot de descentralizare și la includerea în acest program, pentru a fi finanțate, a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră” și a Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului.
Liberalul mai amintește că, alături de colegii săi, a pus umărul la rezoluțiile parlamentare privind aderarea României la spațiul Schengen, pentru a arăta că „mâna întinsă de România către Europa nu e cu palma căuș, cerșind ceva, ci, clar, ca un gest ce garantează un parteneriat egal”.
Social-democrații au intrat în Parlamentul European cu nouă mandate, însă pe parcurs i-au pierdut pe Tudor Ciuhodaru și Cristian Terheș, care au sărit în barca AUR, în România, și au ieșit din PSD. De altfel, cei doi europarlamentari nu au răspuns solicitării Panorama. În schimb, li s-a adăugat fostul premier Mihai Tudose, care a intrat în Parlamentul European pe lista Pro România.
Din cei opt europarlamentari PSD, doar trei au dat curs solicitării Panorama de a-și sintetiza activitatea cu câteva reușite la Bruxelles.
Fosta jurnalistă Carmen Avram este membră în Comisia pentru Agricultură și spune că s-a luptat pentru nevoile fermierilor și sectorului agricol din România. Cea mai mare „victorie” o consideră adoptarea unui amendament de-al ei care prevedea „egalizarea subvențiilor fermierilor români cu cele ale omologilor din Vest”. Deocamdată, nu e pus în practică, iar Avram numește situația „Schengen-ul agriculturii”.
„Rămâne ca viitoarele guverne ale României să profite de această victorie și să facă demersurile necesare, pentru ca amendamentul meu să devină realitate”, spune ea.
Avram mai spune că s-a opus unei prevederi care ducea la „interzicerea transportului de animale vii” și ar fi afectat grav zootehnia românească.
Ea consideră că în Parlamentul European s-a încercat impunerea unei „variante extreme” a Green Deal, care nu a fost concepută echilibrat și nu a respectat vocea fermierilor. Prin Pactul Verde European, se încearcă „tranziția verde” către o economie care să asigure neutralitatea climatică, până în 2050. „Ca urmare, am ajuns să vedem fermierii trecând la acțiuni disperate, în forță, în toată Uniunea Europeana, pentru că falimentul le bătea la ușă”, spune ea.
Din poziția de vicepreședinte al Comisiei de Educație și cultură, Victor Negrescu spune că a fost preocupat „să avem mai multe fonduri europene și ca aceste resurse să ajungă în zonele unde este nevoie de ele”. El subliniază că a făcut amendamente legislative prin care a obținut ca 10% din planurile naționale de redresare și reziliență să meargă către educație, astfel că României îi revin acum, prin PNRR, 3 miliarde de euro pentru proiecte în educație.
„În calitate de responsabil pentru bugetul UE, am crescut fondurile pentru programul Erasmus+, am salvat 10 miliarde de euro din banii europeni necheltuiți, am contribuit la crearea posibilității de modificare a planurilor de redresare și am obținut alocări suplimentare pentru aderarea României la spațiul Schengen”, spune Negrescu, care ocupă funcția de chestor al Parlamentului European și a fost numit în 2024 negociator-șef din partea PE, pentru bugetul UE – rol deținut anii anteriori tot de câte un român, liberalul Siegfried Mureșan, în 2023, și independentul Nicu Ștefănuță, în 2022.
Fostul premier Mihai Tudose spune că prioritatea sa în acest mandat a fost aderarea României la Schengen și e încrezător că acest „efort de echipă” se va concretiza integral până la finalul lui 2024. Un alt punct important pentru Tudose a fost „suportul european pentru România – pentru ca fondurile în pandemie să ajungă rapid la cetățenii în nevoie, pentru ca banii de redresare economică să ajute cu prioritate regiunile cele mai lovite de criză și pentru ca politicile europene, mai ales în materie de energie, agricultură și mediu, să țină mereu cont de realitățile economice și sociale”.
USR și REPER (fostul PLUS) au candidat în alianță, în 2019, și au obținut opt mandate în PE. Pe parcurs, Nicu Ștefănuță și Vlad Gheorghe au demisionat din USR și au rămas independenți. Cinci din cei opt europarlamentari ai acestei foste alianțe au răspuns solicitării Panorama.
Dragoș Pîslaru (REPER) este președinte al Comisiei de Muncă și spune că e preocupat de generația tânără. Din prioritățile sale în PE, enumeră munca din poziția de raportor la o rezoluție pentru „Garanția pentru Copii” – un program „menit să asigure acces la educație, masă caldă, acces la sănătate și condiții de locuire decente pentru copiii în situații vulnerabile”.
De asemenea, a lansat „Manifestul Tineretului”, după consultări cu organizațiile de tineret din mai multe state membre, lucru care a dus la o rezoluție PE pentru „Împuternicirea Tineretului European”. Pîslaru a fost și co-raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, din care au venit banii europeni pentru contracararea efectelor pandemiei de Covid.
Ramona Strugariu (REPER) spune că a plecat la Parlamentul European cu promisiunea electorală că va „contribui decisiv la adoptarea unei legislații transnaționale curajoase pentru combaterea corupției și a spălării de bani”, așa că a depus sute de amendamente legislative în aceste domenii. A coordonat elaborarea Directivei europene anticorupție, prin care se interzice amnistia și grațierea faptelor de corupție, „punând astfel capăt tentativelor de adoptare a unor legislații periculoase, precum Ordonanța 13, sau încercările politicienilor de a-și mai scăpa din închisoare acoliții”.
În această directivă mai sunt incluse prevederi care interzic finanțarea ilicită a partidelor politice, extinderea definiției de „înalți oficiali”, pentru ca „niciun decident politic să nu se mai poată ascunde în spatele funcției, pentru a scăpa de închisoare”, sau incriminarea funcționarilor publici care nu-și pot justifica averile.
Nicolae Ștefănuță (fost USR, acum independent) spune că cea mai mare realizare a sa în PE a fost în 2022, când a fost numit negociator șef al bugetului UE. „Am obținut un miliard de euro în plus pentru cetățeni, bani pentru reducerea facturilor la energie, burse Erasmus cu 100 de euro mai mult pe lună, bani pentru sănătate, bani pentru proiecte de mediu și energie regenerabilă, bani pentru Parchetul European să recupereze banii furați”, spune el.
El s-a implicat și în dosare legislative privind calitatea aerului, sănătate mintală, tăieri ilegale de păduri, drepturile minorităților, construcția de spitale și planul de combatere a cancerului.
Alin Mituța (REPER) spune că s-a implicat în arii diverse, de la politici digitale, la reforma UE și agricultură.
„În domeniul digital, am fost responsabil de legea portofelului digital european, care elimină cozile la ghișee și mută toată interacțiunea cetățeanului cu statul direct pe o aplicație simplă pe telefon, de legea datelor și de Actul privind Infrastructura Gigabit, prin care am eliminat toate costurile suplimentare la apelurile între statele membre UE”, explică el.
Mituța mai spune că în raportul privind reforma UE, unde a fost co-raportor, a introdus „eliminarea votului în unanimitate în Consiliu, adică eliminarea dreptului de veto care ne ține, spre exemplu, în afara zonei Schengen”, precum și extinderea competențelor și pârghiilor UE în domenii ca sănătatea și educația.
De asemenea, a lucrat la modificarea programului european cunoscut în România drept „Cornul și laptele”, pentru a introduce produse locale și ecologice în școli și programe de educație nutrițională pentru elevi.
Vlad Botoș (USR) spune că „cea mai aproape de sufletul meu este lupta pe care am dus-o și o duc încă pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Cred că sunt mai atașat de luptele pe care trebuie să le duc, decât de cele câștigate”.
Partidul fostului premier Victor Ponta, Pro România, a prins două mandate de europarlamentar în 2019, dar pe parcurs a rămas doar cu unul, pe numele Corinei Crețu, care între timp a demisionat și ea din partid.
Fostă comisar european în mandatul precedent, acum Corina Crețu spune că s-a concentrat pe dosarele unde a fost raportor, precum Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, cel privind marile proiecte de infrastructură de transport în UE sau cel privind soluționarea obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier.
„Mă bucur că, la propunerea mea, au fost extinse termenele pentru accesare a fondurilor – anul 2024, în loc de 2022, pentru sprijinul nerambursabil, și 31.12.2025, în loc de 2024, pentru împrumuturi”, explică Crețu.
UDMR a intrat în 2019, în PE, cu două mandate. Doar unul din cei doi europarlamentari UDMR au răspuns solicitării Panorama.
Iuliu Winkler este vicepreședinte al Comisiei de Comerț internațional și spune că prioritățile sale „s-au concentrat pe asigurarea unei tranziții juste și echitabile”, în cadrul pachetului legislativ „Fit for 55”, privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră.
„Am acționat pentru fezabilitatea și realismul prevederilor acestuia, dar și împotriva birocrației care sufocă companiile și IMM-urile și pune piedici serioase competitivității UE. Măsurile împotriva schimbărilor climatice sunt necesare, dar costul tranziției nu trebuie plătit de cetățeni, nu trebuie să ducă la scăderea nivelului de trai, la distrugerea modului de viață european și la deteriorarea valorilor democratice europene”, spune Winkler.
Partidul Mișcarea Populară (PMP) are două mandate în PE, însă europarlamentarii săi (Eugen Tomac și Traian Băsescu) nu au răspuns solicitării Panorama.
ERATĂ: Graficul privind „Distribuția europarlamentarilor români în funcție de indicatori ai activității parlamentare” a fost actualizat pentru a reflecta cifrele complete. Dintr-o eroare tehnică de încărcare a datelor pe pagina Parlamentului European, care a durat câteva ore, anumite categorii de activități erau contorizate incomplet, în cazul câtorva europarlamentari.
Material susținut printr-un grant acordat de Uniunea Europeană. Articolul este complet independent editorial, nicio instituție UE nu susține și nu a intervenit în vreun fel asupra informațiilor sau opiniilor pe care le-am prezentat.
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.