DISCRIMINARE SAU LIBERTATE DE CONȘTIINȚĂ?

Există dreptul de a-ți selecta clientela? Ce spun experții, legile și precedentele pe o temă complicată

Computer Hope Guy
Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

E dreptul de a-ți selecta clientela doar un mit? Situația e complicată.

Un ștrand din Sibiu a fost amendat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) anul trecut, după ce a interzis copiilor romi accesul în locație. O tipografie din București a refuzat în octombrie anul acesta să printeze pliante informative despre violența împotriva persoanelor lesbiene, iar CNCD s-a autosesizat.

Aceste două cazuri au readus în discuția publică așa-zisul drept de a-ți selecta clientela, fiind un argument invocat des de operatorii economici pentru a justifica decizii de acest gen. Dar este el prevăzut în lege? Au voie comercianții să refuze furnizarea serviciilor? Și dacă da, în ce condiții? Răspundem mai departe la aceste întrebări importante.

Tipografia care invocă libertatea de conștiință

Oana Dorobanțu, activistă pentru drepturile comunității LGBTQ și membră a ONG-ului Euro Central Asian Lesbian Community co-fondat de UE, a vrut să printeze 500 de fluturași care informau despre formele de violență față de persoanele lesbiene, pentru a fi distribuiți la Marșul pentru siguranța femeilor, din octombrie. 

A apelat la Easy Print Shop, de unde a obținut inițial un acord verbal. A doua zi însă, a fost refuzată pe mail, așa că a sunat să afle ce s-a întâmplat. A înregistrat apelul.

„Eu lucrez de mult timp pe drepturile omului. La Centrul pentru Resurse Juridice, unde am lucrat în trecut, am învățat că dacă există orice mică îndoială că ar fi vorba de discriminare, este bine să ai probe”, spune ea pentru Panorama.

„Nu susțin cauza LGBT” și este împotriva „conștiinței mele și a principiilor mele morale și creștine” să preiau astfel de solicitări, justifică managerul tipografiei refuzul de a printa pliantele, în convorbirea cu Dorobanțu. „Îmi rezerv dreptul de a-mi selecta clientela”, punctează el.

„Spune că nu e de acord cu mișcarea lesbienelor. Dar vorbim de o mișcare pentru drepturile omului, drepturi egale, nu de propagandă sau de privilegii. Pliantul este despre violența împotriva lesbienelor. Prezintă lucruri documentate în cercetări din domeniu, dar și din experiențele noastre personale”, explică Dorobanțu.

CNCD s-a autosesizat în acest caz și urmează să dea un verdict, cel mai probabil mai rapid decât o face de obicei, datorită presiunii publice: „Să depui o plângere la CNCD e un proces de durată și destul de complicat, durează și până la doi ani. Oamenii ezită să depună plângeri, pentru că procesul e dificil, nu știu cum să facă și nici nu vor o retraumatizare. Am decis să fac înregistrarea publică, pentru a pune presiune pe CNCD”, spune Oana Dorobanțu.

Instituția va lua o decizie după ce va audia părțile implicate. „Se pune în discuție o limitare a accesului la servicii a persoanelor cu o anumită orientare sexuală. (…) Accesul la servicii este garantat în condiții de egalitate pentru toți cetățenii”, a declarat președintele CNCD, Csaba Asztalos, la Pro TV.

Ce spune legea

Așadar, există sau nu dreptul localurilor de a-și selecta clientela?

„Nu există. Când vorbim de un drept, trebuie să identificăm actul normativ care îl prevede, iar un astfel de act nu există în România”, a explicat pentru Panorama avocatul Răzvan Vasiliu.

„Mai mult decât atât, există acte normativ care reglementează protecția consumatorului și care menționează foarte clar că oricine are drept de acces la piețe și de a i se asigura produsele și serviciile prestate de către operatorii economici”, a continuat el.

Ordonanța privind comercializarea produselor și serviciilor de piață, art. 56: „Se interzice a se refuza consumatorului, fără un motiv justificat, conform prevederilor legale în vigoare, vânzarea unui produs sau prestarea unui serviciu.

Codul consumului, art. 28: Se interzice refuzul vânzării unui produs sau prestării unui serviciu către un consumator fără un motiv justificat, conform prevederilor legale în vigoare.

„Nici nu ar putea fi reglementat un astfel de drept. Dacă tu ai un anunț la intrare pe care scrie «deschis», acolo poate să intre oricine”, a completat și avocatul Adrian Cuculis.

Ordonanța privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

Art. 2: Principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: (…) f) dreptul de acces la toate locurile și serviciile destinate folosinței publice.

Art. 3: Dispozițiile prezentei ordonanțe se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește: (…)  c) serviciile publice sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități; 

Dreptul de a-ți selecta clientela: când se pot refuza clienții? 

Există totuși anumite circumstanțe în care clienților li se pot refuza anumite servicii. Codul consumului vorbește despre un „motiv justificat”, pe care îl explică tot legea. „Este vorba de încălcarea bunelor moravuri, a ordinii, a liniștii publice și a siguranței celorlalți participanți la activitate. Evident că nu o să permit unei persoane aflate în stare de ebrietate să facă scandal sau să agreseze ceilalți clienți într-un local”, exemplifică avocatul Adrian Cuculis.

Un motiv justificat poate fi și ținuta, însă CNCD analizează fiecare caz în parte, „în funcție de probe și de situație. Dacă un local impune un anumit cod vestimentar, trebuie să-l respecți. De exemplu, nu o să te duci în șlapi și pantaloni scurți la operă”, explică avocatul Răzvan Vasiliu.

Este important însă ca regulile să fie aceleași pentru toată lumea. Adică „să nu fie discriminatorii. Un local te poate da afară dacă nu respecți anumite reguli, dar în anumite condiții. Există nuanțe”, a subliniat el.

Poate intra libertatea de conștiință, adică posibilitatea de a avea și a exprima public o concepție despre lume, în categoria motivelor justificate? Aici lucrurile se complică puțin, dar cel mai probabil, nu. 

Când exercitarea libertății de conștiință încalcă drepturile fundamentale ale altor persoane, în cazul nostru a dreptului la tratament egal, ea poate fi limitată de legiuitor. Asta spune Curtea Europană a Drepturilor Omului: 

„În spețe civile, dreptul persoanelor de a nu acționa contrar conștiinței proprii poate fi restrâns semnificativ de interesul public în a oferi un tratament egal pentru toate persoanele”.

În plus, libertatea de conștiință ține și de tipul serviciului oferit de comerciant. „În cazul tipografiei, nu te-a pus nimeni să gândești un concept pentru promovarea comunității LGBTQ. Era vorba de un serviciu simplu, rece, doar să facă niște copii. Dacă tu prestezi acel serviciu pentru public și refuzi pe cineva pentru că are altă orientare sexuală, atunci cred că poate fi încadrat la discriminare”.

Sigur că Oana Dorobanțu a fost refuzată de o singură tipografie și poate apela oricând la alta. Câtă vreme persoanele heterosexuale pot solicita serviciul la toate tipografiile, această posibilitate ar trebui să fie disponibilă și comunității LGBTQ.

„Ulterior m-am dus în altă parte, dar asta nu înseamnă că trebuie să trecem cu vederea discriminarea. Dacă facem asta, lucrurile vor continua la fel. Ele trebuie adresate, recunoscute pentru ceea ce sunt, discutate și eventual sancționate, dacă este cazul. Trebuie să avem drepturi egale”, spune activista.

Un alt argument care nu stă în picioare e cel conform căruia locația este proprietate privată, deci operatorul economic face ce vrea.

„Argumentul acesta l-am mai auzit când s-a interzis fumatul în spațiile publice. Mulți patroni ziceau că e localul lor, așa că pot să fumeze acolo dacă vor. Nu există așa ceva. Când oferi servicii destinate publicului larg, toată lumea trebuie să aibă acces la ele. Singurul mod în care ai putea cu adevărat să-ți selectezi clientela este dacă ai face un club privat, cu o taxă și formulare de înscriere, legitimații”, spune avocatul Răzvan Vasiliu.

Precedentele în UE: ce spune CEDO

Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează libertatea de gândire, conștiință și religie. În mai multe spețe în care libertatea de conștiință a intrat în conflict cu dreptul de a nu fi discriminat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în favoarea celor care au invocat discriminarea.

Dreptul privind libertatea de conștiință se aplică, în general, celor care se opun serviciului militar obligatoriu. Acesta poate intra în contradicție cu convingerile personale religioase, având în vedere că poate implica uciderea altor persoane, spune Curtea Europeană în ghidul despre cum poate fi aplicat Articolul 9 al Convenției, care garantează libertatea de gândire, conștiință și religie. 

În situațiile în care se refuză furnizarea de servicii anumitor clienți, dreptul la libertatea de conștiință nu poate fi invocat, explică judecătorii europeni și oferă câteva exemple. 

Când un angajat creștin al unei autorități locale a fost sancționat disciplinar pentru că a refuzat să înregistreze un parteneriat civil între două persoane de același sex, CEDO a concluzionat că nu s-a încălcat dreptul la conștiință. Aceeași decizie a luat-o și în cazul unui angajat al unei companii private care a fost sancționat disciplinar după ce a refuzat să ofere terapie psihosexuală pentru cuplurile de același sex.

Așadar, precedentele europene indică tendința CEDO în a prioritiza dreptul la tratament egal în ceea ce privește serviciile destinate publicului larg, în fața dreptului libertății de conștiință. Dreptul de a selecta clientela nu există, ci mai degrabă există dreptul operatorilor economice de a sancționa clienții care nu respectă legea sau regulamentul de ordine interioară, câtă vreme acesta nu e discriminatoriu.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
4 Comentarii
Cele mai vechi
Cele mai noi Cele mai votate
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    6
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x