Fără news în news feed

Ar trebui să fie știri pe Facebook? Dacă da, cine plătește? O criză și o lege din Canada pot influența o dezbatere globală

Computer Hope Guy
Afiș din Toronto, în care Mark Zuckerberg e acuzat de „furt” de știri, pentru că Meta preia conținut media fără a compensa instituțiile de presă / foto: Profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Canada trece printr-o adevărată criză națională, ca urmare a unuia dintre cele mai grave sezoane de incendii de vegetație din istoria recentă. Canadienii, însă, nu citesc despre asta pe Facebook. Iar guvernul vede aici un pericol pentru siguranța lor, în caz de urgență. 

Începând din august 2023, Meta, compania care deține Facebook și Instagram, a decis ca utilizatorii canadieni să nu mai poată distribui pe cele două rețele articole de presă, lucru valabil atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru publicațiile însele. Același lucru se va întâmpla în curând și pe Google, de unde vor dispărea din căutări link-urile de pe site-urile de presă.

S-a ajuns aici pentru că guvernul canadian vrea să oblige cele două mari companii să plătească presa pentru link-urile de articole publicate pe platformele lor. Ceva similar s-a întâmplat și în Australia, acum doi ani.

În toată lumea, de altfel, întâlnim, în diverse stadii, discuția despre felul în care industriile media au avut de suferit din cauza exploziei rețelelor sociale și a influenței absolut covârșitoare pe care o au Google și Meta.

Dezbaterea e însă foarte complicată. Giganții tech nu se lasă cu una-cu două și preferă să joace la cacealma, știind că publicațiile sunt dependente de traficul generat de postările de pe aceste platforme. În același timp, presa e dependentă de platforme și nu poate ieși atât de ușor din horă. Însă situația actuală din Canada a adăugat încă un element poveștii, care, până acum, se concentra mai ales pe modelul economic al platformelor: responsabilitatea lor de a nu restricționa accesul utilizatorilor la informații care pot fi foarte importante pentru siguranța lor.

Ce spune noua lege din Canada

„O mare nemulțumire a publicațiilor de presă din ultimul deceniu a fost influența din ce în ce mai mare a platformelor online asupra modului în care știrile sunt accesate și monetizate. Accesul la știri e dominat de ceva timp de două companii-gigant: Google și Facebook (Meta). În unele momente, aproape jumătate din traficul site-urilor de știri venea de la aceste două platforme”, se arată în cel mai recent raport Digital News Report, realizat de Institutul Reuters și de Universitatea Oxford, în 12 țări.

Noua lege canadiană, denumită Online News Act (sau C-18), le cere celor două companii, Meta și Google, să plătească organizațiile media pentru link-urile pe care ele le distribuie pe platforme. Asta pentru că, în viziunea guvernului canadian, platformele sunt „intermediari de știri digitale”. 

Meta și Google vor fi obligate să negocieze cu instituțiile media sumele pe care le vor oferi, iar dacă nu se va ajunge la un acord, guvernul va numi o comisie independentă care să ajungă la o cifră considerată acceptabilă de ambele părți.

Autoritățile canadiene vor să ofere, astfel, încă o sursă de finanțare pentru presa de acolo și consideră că cele două platforme reprezintă o sursă viabilă. Asta pentru că, în ochii statului, ele beneficiază de prezența conținutului media pe platformele lor – de ani buni, statisticile arată că mulți oameni intră pe Facebook și Instagram și ca să se informeze. Platformelor le convine această realitate, dar pentru media ea s-a dovedit, de ani de zile, o sabie cu două tăișuri. 

Incendiile de vegetație complică dezbaterea

Legea canadiană nu putea să vină într-un moment mai prost. Țara are parte de un an de coșmar, ca urmare a incendiilor de vegetație extrem de răspândite (la momentul publicării articolului, erau active peste 1.000 de incendii, care au dus la evacuarea a zeci de mii de oameni).

Oamenii au avut reacții dure împotriva Meta, pe motiv că nu își mai pot lua informațiile direct de pe Facebook. Totuși, ei pot oricând să intre direct pe site-urile de știri sau pe cele ale instituțiilor statului, însă realitatea e că obiceiurile de consum se schimbă foarte greu, iar majoritatea oamenilor sunt obișnuiți acum ca știrile să vină la ei, nu să le caute.

Furia anti-Facebook a fost alimentată de la vârful statului. Prim-ministrul Justin Trudeau a criticat Meta pentru că ar pune mai mult preț pe profit decât pe siguranța oamenilor. 

Ce spun Meta și Google

Când guvernul australian a adoptat, în 2021, o lege similară și la fel de controversată, Meta și Google au răspuns inițial la fel cum fac acum, în Canada: nu au dat bani, ci au scos știrile. La scurt timp, însă, au cedat și au ajuns la înțelegeri separate cu mai multe organizații media.

Peste granița canadiană, în SUA, există un proiect de lege similar, care nu are deocamdată o susținere relevantă în Congres, deci sunt șanse mici să devină realitate.

Deloc surprinzător, giganților tech nu le pică deloc bine aceste noi legi și le critică într-un glas. În opinia lor, lucrurile stau complet pe dos. Ele spun că link-urile puse de publicații pe platforme aduc oameni pe site-urile de presă. Practic, presa are parte, gratis, de trafic pe care nu l-ar fi obținut altfel. Ceea ce e corect – până într-un punct.

După cum spune chiar Meta, publicațiile postează link-urile de bună voie, pentru că știu că așa vor atrage lumea pe site-urile lor. Practic, Meta și Google consideră că fac un favor presei și oferă o platformă de promovare, fără, spun ele, să aștepte nimic în schimb. 

În plus, Meta susține că oamenii nu vin pe Facebook sau Instagram pentru știri și că cele două platforme nu au nevoie de site-urile de presă pentru a atrage utilizatori, așa că de ce ar plăti pentru ele? Totuși, informarea, inclusiv revista presei, e printre principalele motivele pentru care oamenii folosesc rețele ca Facebook. Aproape o treime din utilizatori spun că folosesc Facebook pentru a citi știri, conform aceluiași Digital News Report 2023.

„Facebook se distanțează de știri de ceva timp și a redus procentul de știri pe care oamenii îl văd în feed (3%, conform celor mai recente cifre oferite de companie, în martie 2023), dar în ultimul an a redus și plățile directe către publicații și alte programe prin care compania susținea jurnalismul”, continuă cercetarea.

Meta și Google se țin tare pe poziții și nu renunță, pentru că au o mână bună la masa de poker cu autoritățile și cu instituțiile media. Orice concesie pe care o fac membrii acestui duopol al Internetului ar seta un precedent periculos pentru ei. După Australia, Canada ar fi a doua țară în care ar ceda și ar accepta să plătească instituțiile de presă. Europa stă de mult cu ochii pe aceste demersuri.

Primele legi nu sunt ideale

Și dacă Australia e prima care s-a luat la trântă cu cele două companii, în chestiunea știrilor, trebuie spus că nici abordarea de acolo nu e chiar ideală. Criticii reclamă faptul că toate contractele dintre Meta & Google și publicațiile online sunt complet confidențiale: nu se știe cât se plătește sau pentru cât timp.

La rândul său, legea canadiană ar favoriza tot instituțiile mari de presă, care sunt oricum conduse de câteva mari corporații, a declarat Alfred Hermida, profesor de jurnalism la Universitatea din British Columbia, pentru Vox.

Asta nu va face decât să crească puterea celor mai mari companii media, în detrimentul redacțiilor mici, și să creeze o inegalitate și mai mare în mass-media. În plus, instituțiile respective primesc deja 600 de milioane de dolari canadieni. E o sumă în jurul căreia s-a creat o mare controversă, din cauza lipsei de transparență privind cum au fost distribuiți banii.

Europa și discuția despre știrile de pe Facebook

Dezbaterea despre relația complicată dintre ginanții Internetului și instituțiile de presă a ajuns, de o bună bucată de vreme, și în Europa. Nu există, la nivelul UE, vreo lege similară, însă direcția pare să fie aceeași ca în Canada și Austria. De exemplu, conform unei directive europene adoptate în 2019, motoarele de căutare (cum ar fi Google) trebuie să obțină autorizație de la publicațiile de presă pentru folosirea conținutului editorial. Folosirea de link-uri și extrase scurte face excepție de la regulă.

Totuși, pentru că sintagma „extrase scurte” nu e definită clar în directivă și pentru că vrea să folosească mici paragrafe și imagini din texte, Google a ales să plătească peste 1.500 de publicații din 15 țări europene, iar demersul e în continuă dezvoltare.

Cert e că ochii întregii lumi sunt asupra Canadei acum, pentru a vedea cine cedează primul: guvernul sau Meta & Google. Evoluția acestei dispute ar putea fi decisivă pentru o luptă care se întețește în toată lumea.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Vlad Dumitrescu

E jurnalist din 2016, când a început să scrie despre cultură pentru feeder.ro. Ulterior, a mai scris despre politică externă la News.ro, despre sport la Eurosport, Lead.ro și ThePlaymaker.ro, iar la DoR a ținut newsletterul zilnic Concentrat, unde făcea un rezumat al celor mai importante știri ale zilei. Fan Manchester United și Boston Celtics, pasionat de wrestling, content creator la @despre.ce.vorbim pe Instagram.


Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x