Investiție, randament și un exercițiu inedit: cum arată o familie, dacă ne uităm la ea din perspectivă economică

Atunci când spunem „economie”, cel mai adesea ne gândim la o știință destul de aridă, legată de piață și mediul de business, de felul în care se împart resursele limitate. Într-o astfel de paradigmă, lumea devine, deci, un cadru pentru schimburi în care ne evaluăm opțiunile pentru a obține cel mai bun rezultat pentru noi: utilitatea.

Totuși, doi economiști americani au vrut să schimbe felul în care oamenii obișnuiți se raportează la economie, aplicând o viziune economică pentru cele mai banale aspecte ale vieții. Astfel, în anii ’70, Gordon Tullock și Richard McKenzie au publicat „The New World of Economics”. E o carte în care teoriile economice sunt aplicate unor probleme sociale, precum sexul, moartea, divorțul, căsătoria, alegeri politice sau crime.

Au făcut asta pentru a privi altfel conceptul de „utilitate”, atât de important în economie. Un alt punct de interes care stă la baza cărții e felul în care indivizii iau decizii care, de multe ori, depind și de alte persoane.

Într-un limbaj simplu și mergând pe probleme și exemple din viața de zi cu zi, Tullock și McKenzie au reușit prin volumul lor (publicat până acum în șase ediții) să-i sprijine pe studenții care se străduiau să priceapă tainele economiei, dar și să popularizeze această disciplină pentru publicul larg.

Poate cea mai fascinantă parte a volumului este cea legată de relații și întemeierea familiei. Cei doi autori văd familia ca pe o unitate de producție, o mică companie care ia de la membrii ei resursele și produce lucruri pe care aceștia le doresc.

Citește și: Indiferent ce stil și stare cauți, găsești aici: șase cărți cu care să-ți închei vara

Călătorie prin Europa și nu numai. 13 cărți ale unor scriitori români contemporani care să te ajute să (re)descoperi lumea

Ecuație de familie: Costuri și beneficii în căsătorie

Deși recunosc importanța dragostei când vine vorba de căsătorie și de întemeierea unei familii, Tullock și McKenzie punctează că sunt și alți factori sau motive care îi fac pe indivizi să ia în considerare întemeierea unei familii. Iar acești factori nu sunt fundamental diferiți de cei care îi determină să cumpere o mașină sau haine noi.

Astfel, căsătoria este, sub lupa economică, un contract între doi indivizi, în care avem deopotrivă costuri și beneficii.

Așa-numitul contract poate cuprinde dacă vor apărea sau nu copii în peisajul de familie, ce treburi casnice revin fiecăruia dintre parteneri și așa mai departe. Partenerii caută să-și maximizeze în căsătorie utilitatea, adică satisfacția pe care speră că o vor obține în acest cadru instituțional.

Dacă ne gândim la costurile individuale asociate căsătoriei, cel care este perceput poate cel mai acut este pierderea independenței, căci cei din cuplu trebuie să fie atenți la consecințele pe care fiecare acțiune personală o va avea asupra familiei, în timp ce burlacii trebuie să țină cont doar de propriile preferințe.

Apoi, alte costuri implicate de căsătorie ar fi  timpul tot mai redus pe care fiecare soț îl poate petrece pe cont propriu, pierderea unor prietenii sau posibilitatea ca treburile casnice să fie distribuite inechitabil.

„Deși ne place să ne gândim că tot ce este legat de dragoste ar trebui să țină de dragoste, diviziunea responsabilităților și recompenselor ar putea fi mult influențată de puterea relativă de negociere a celor doi indivizi implicați”, punctează, în volum, cei doi economiști americani.

Astfel, Tullock și McKenzie văd familia ca pe un proiect de investiție, unde, de-a lungul anilor, poți recupera tot ce ai investit. Ba poți să ai un randament foarte bun, după cum arată un studiu citat de cei doi, desfășurat de Universitatea din Ohio care a urmărit averea a 9.000 de americani pe o perioadă de 15 ani.

Rezultatele au arătat că cei care au rămas căsătoriți pe perioada studiului ajunseseră de două ori mai bogați decât cei singuri. Cercetarea e dublată de o alta, care a arătat că aproape toate casele de milionari din SUA (92%) erau ale unor cupluri căsătorite.

Importanța economică a iubirii

Din perspectivă economică, iubirea devine o relație în care nivelul de satisfacție al individului depinde de cel al partenerului său. Unde nu avem iubire, transmit autorii volumului, vom da peste indivizi care vor căuta să-și diminueze partea de responsabilități în familie.

Astfel, economic vorbind, ajungem la divorț din cauza resurselor insuficiente alocate de cuplu în dezvoltarea contactului de căsătorie, resurse precum timp, energie și implicare emoțională.

Concluzia la care se opresc economiștii este că o căsătorie eficientă este cea în care partenerii se iubesc și seamănă în termeni de valori și preferințe. Deși pare simplistă, totuși, în lumea reală, nu toată lumea are un partener de viață la care chiar ține sau care are preferințe similare. „Adesea, ea sau el va trebui să aleagă între o persoană care să îl/o iubească puțin, dar care să-i semene, și o persoană care să îl/o iubească mult, dar care e foarte diferită”, punctează economiștii. Așa că tot ce poate face individul atunci este să-și maximizeze gama de oportunități.

Iar când o căsătorie se destramă, în ciuda promisiunii iubirii veșnice, problema e, cel mai frecvent, că soții nu reușesc să cadă de acord asupra a ceea ce presupun căsnicia și rolurile din ea. Distanța dintre preferințele individuale e atât de mare, încât iubirea nu e suficientă pentru a face punte între ele.

Pe de altă parte, sunt multe căsătorii care rezistă întreținute cu puțină iubire, dar cu preferințe similare ale partenerilor care găsesc astfel comuniunea plină de beneficii.

Discuția despre relații și familie este doar o mică parte din pleiada de instituții pe care Tullock și McKenzie le analizează cu simplitate și umor, în contextul în care economia este adesea asociată strict cu piața și afacerile, și mai puțin cu viața.

Perspectiva pe care ne-o oferă asupra familiei ne permite, de pildă, să privim relațiile și căsătoria prin lentila costurilor și beneficiilor, un instrument util pentru o înțelegere mai profundă a dinamicii căsătoriei. Analiza lor asupra tuturor subiectelor reprezintă o perspectivă mai amplă asupra modului în care luăm decizii și în care ne gestionăm relațiile în contextul unei economii de schimburi sociale și personale.

Articol editat de Alina Mărculescu Matiș