Unde ne sunt femeile în politică? O discuție de care partidele fug: cât de cinstit ne reprezintă alegerile cu puține femei

Panorama: La aceste alegeri locale, România a avut puțin peste 10% candidate pentru un post de primar în rural și circa 12% candidate pentru un post de primar în urban. Cum arată rezultatele așa cum le avem până acum?

Septimius Pârvu: Să încep cu un disclaimer, de fapt datele sunt destul de proaste și nu e așa de ușor să faci un calcul bazat pe genul ăsta de informație. Ai zice că e o chestie foarte basic, pe care ar trebui să o știi, cum ar fi sexul candidaților, vârsta, profesia. În România, nu e chiar așa de simplu, de fapt.

Noi am făcut un calcul și am văzut că, per total, la alegerile locale, au fost undeva înspre 24% de candidate (din totalul de candidați înscriși pe liste). Procentual, e un pic o creștere față de 2020. E un pic mai bine, dar mult sub ce ar trebui să fie.

Și, din primul calcul pe care l-am făcut, dar sunt încă date destul de brute, adică nu avem încă o analiză foarte complexă, în funcția de primar au fost alese undeva sub 7%. Deci este un procent mic. Sigur că așa se întâmplă totdeauna. Adică, ai un procent de candidați și el mai scade în momentul în care ai rezultatele alegerilor.

În unele dintre localități, când ne-am uitat și punctual, au existat rezultate foarte strânse. Adică, am văzut la câteva sutimi că au pierdut candidate la primărie, în defavoarea unor candidați bărbați.

Sunt județe – cred că în Ilfov nu există nicio femeie care a fost aleasă. Plus că sunt alte județe unde numărul este foarte mic. De exemplu, în Bistrița Năsăud, cred că este o singură femeie.

Comparând și cu rezultatele din 2020, există oarecare uniformitate. Nu există diferențe foarte mari legate de reprezentarea femeilor. Dar, per ansamblu, cred că rămâne un număr foarte, foarte mic. Adică, este un procent foarte, foarte mic de candidate care au fost alese. Și, sigur, în momentul în care o să avem rezultatele finale, este interesant să ne uităm și la restul de candidaturi pentru listele de consilieri locali și județeni.

Noi am făcut o analiză înainte de alegeri și trebuie să menționez că toate analizele pe care le-am făcut noi nu se bazează pe date obținute de la Biroul Electoral Central sau de la AEP.

Și aș vrea să subliniez chestia asta, pentru că noi trebuie să facem muncă manuală, să ghicim noi, practic, sexul candidaților. Pentru că nu se publică datele astea. 

400 de liste ilegale, la locale: nicio femeie nu s-a numărat printre candidați

Panorama: Dar nu puteai să vezi toate lucrurile astea?

Septimius Pârvu: 2016 a fost ultima oară (când datele erau accesibile, n.r.) și mi se pare că acum este un pic ridicol. Și în 2020, tot așa am făcut. Avem un script informatic, avem un coleg care se ocupă de chestia asta, care face un match între prenumele persoanei respective și sex. Dar sunt multe nume care nu sunt atât de evidente, pentru persoanele care fac parte din diverse etnii nu e așa ușor. Mi se pare că în anul 2024, când trăim pe munți de date, noi trebuie să facem chestia asta prin tot felul de scripturi de genul ăsta. 

Noi am cerut Biroului Electoral Central și AEP să publice datele așa. Ni s-a transmis că sunt date personale. Deși, doar ca să fac o comparație, la europarlamentare se publică numele părinților. Dacă nici alea nu sunt date personale, nu știu ce sunt. Iarăși, cu vârsta este o problemă. Sigur, mi se pare că e de interes să știi. Adică ai statistici bărbați/femei, dar după aia poate te interesează să vezi și unde se plasează ca vârstă candidații.

Am cerut măcar statistici, dacă nu la fiecare candidat în parte. Și mie așa mi s-ar părea normal. Sunt alte țări care publică biografii întregi, câți copii au, ce face el în viața de zi cu zi și chestiuni de genul ăsta.

Aici, este o secretomanie nejustificată, care, mi se pare mie, complică viața tuturor și cred că până la urmă mai complică și înțelegerea modului în care arată candidaturile, cine sunt candidații, care e, iarăși, foarte greu de găsit. Adică e un Excel foarte mare. Noi am făcut o hartă interactivă, măcar să-ți poți căuta în funcție de localitate. Inclusiv am avut un filtru pe sex.

Citește și:

5 concluzii cu care rămânem după primele alegeri din 2024, în România și Europa

Harta schimbării la vot în diaspora. Cum au cucerit Șoșoacă și AUR Vestul, iar Ștefănuță și REPER au luat Olanda și Danemarca

Adică, cineva vrea să caute, să zicem, cine sunt candidații femei din circumscripția noastră.

De altfel, niște lucruri care cred că ar trebui să fie foarte evidente și contează din două motive. În primul rând, au fost peste 400 de liste de consilieri locali care nu aveau reprezentarea ambelor sexe, ceea ce este contrar legii, adică ele trebuiau să fie nule. Practic, legea spune că dacă ai o listă mai lungă de două persoane, trebuie să fie minim un candidat de fiecare sex reprezentat.

E, într-adevăr, un pic mai bine decât în 2020, când au fost peste 900 de liste. Adică, vreo 5% din listele care au intrat în proces nu aveau nici o femeie. Într-adevăr, au fost și câteva care nu aveau nici un bărbat. Dar astea au fost excepții pe care le numeri pe degete.

Anul ăsta, s-a micșorat un pic numărul lor, dar totuși sunt niște liste care intră ilegal în competiție.

Noi ne-am uitat și la încă o chestiune care nu e neapărat legată de subiectul sexului candidatului. În 2016, am văzut că erau candidați care nu aveau vârsta legală, dar care au fost admiși în competiție. Datele astea sunt importante. Pe de-o parte, trebuie să înțeleagă și alegătorii pe cine votează.

Acum, sigur, în mediul rural, în comunități mai mici, de 100, 200, 300 de locuitori, îl mai știu pe candidat. Cred că este important să ai acces la informațiile astea și cred că și din perspectiva legalității procesului, ele sunt importante, pentru că dacă ai o lege, atunci să ne asigurăm că o și respectăm. Nu intră în competiție persoanele care nu au voie să fie în competiție.

Cote de gen pentru partide sau „sistemul fermoar”?

Panorama: Potrivit celui mai recent Global Gender Gap Report al World Economic Forum (2024), România se află pe locul 79 la political empowerment (acces la puterea politică) și în creștere foarte mare față de 2021, când era pe poziția 129. Ce s-a întâmplat între timp? E un loc onorabil? 

Septimius Pârvu: Nu cred că e un loc onorabil. Bun, declarativ, am văzut că și liderii partidelor politice și-au exprimat intenția de a pune mai multe femei pe listă. Sigur, depinde și unde le pui pe listă. La europarlamentare, cred că singura listă care începe cu o femeie, e cea de la SOS România, dacă nu mă înșel. În rest, nu sunt neapărat pe primele locuri.

Dar, cred că au existat niște mici impulsuri, inclusiv de a crește reprezentarea în guvern. Tot prea puțin. Am avut la un moment dat un guvern în care n-a existat nici o femeie.

Cred că încă suntem departe de cum ar trebui să fie. Sigur, o să vedem și la parlamentare, în decembrie, cum o să arate listele respective.

Dar, sunt niște legi în Parlament care ar îmbunătăți cumva prin niște măsuri temporare, inclusiv prin cote, poate, participarea femeilor. Sigur, acum nu este ideal să îi impui cote. Ideal ar fi ca lucrurile astea să se întâmple organic. Nu neapărat să zici: ok, 30% trebuie să fie femei sau 40%.

Cred că, mai degrabă, partidele ar trebui să facă chestia asta din proprie inițiativă. Și, dacă nu mă înșel, cred că PSD este singurul care are în statut cote.

Pe de-o parte, la europarlamentare, REPER a avut un sistem de diferit, de tip fermoar, care mi se pare mult mai echitabil decât cotele pentru că la cote poți să pui candidate pe ultimele locuri și tot îți îndeplinești cota.

Și, din calculul pe care l-am făcut noi, apropo de acces și apropo de modul în care vor arăta consiliile, pentru că și asta este important, pe primele locuri, nu prea găsești femei.

În general, ele încep să apară pe liste după locul 3-4 și, undeva prin mijlocul listei, sunt cele mai multe. Statistic, la toate partidele, ceea ce înseamnă că nu o să aibă neapărat acces la o funcție, pentru că toate listele alea sunt lungi și nu intră toată lumea care este pe listă.

Dar, cred că avem încă o societate, cred că suntem o societate destul de machistă. Cred că și din reacțiile unor politicieni bărbați, care am văzut că nu se comportă neapărat cum ar trebui din poziția publică. Și au fost destule scandaluri legate de comportamente inadecvate, inclusiv în Parlament.

Panorama: Chiar voiam să întreb care este explicația pentru participarea scăzută a femeilor și de ce nu au femeile totuși loc în politica românească? Dar, îmi răspunzi acum că „it’s a man’s world” și nu s-a schimbat nimic, practic.

Septimius Pârvu: Eu așa cred și cred că, în momentul în care intri în competiție, trebuie să fii probabil și un tip de om capabil să faci față unor comportamente mai puțin adecvate. Să poți intra într-o campanie care, de multe ori, e violentă verbal. Nu o zic numai în ceea ce privește bărbați vs femei, că se întâmplă și între candidați bărbați.

Și noi chiar ne-am uitat la campania asta. A fost una dintre concluziile noastre preliminare, legate de observarea campaniei, că a fost o campanie verbal destul de violentă, cu multe atacuri, cu multă dezinformare. Inclusiv aici, în București, am văzut destul de multe campanii de genul ăsta. Și cred că trebuie să fii o persoană destul de dură, să faci față la toate chestiunile acestea. 

Plus că, sigur, în comunități mai mici, în mediul rural, s-ar putea să fie un pic mai complicat să intri în politică. Poate ești descurajată și să faci toți pașii ăștia pe care îi implică (o astfel de participare, n.r). 

Poate și capacitatea financiară câteodată poate să fie o problemă, pentru că tot trebuie să bagi niște bani. Poate că la nivel de listă de consiliu de comună, nu sunt așa de mulți bani, că acum limită ai un salariu pe care îl poți cheltui pe publicitate. Dar, cred că sunt toate opreliștile astea care, adunate, s-ar putea să descurajeze o parte dintre cele care ar putea să devină candidat.

Panorama: Cum arată reprezentarea politică în restul Europei? Mă uitam pe niște studii și am văzut că media europeană era în jur de 29-30% la locale. Avem și un model de bună practică pe care ar putea să-l urmeze România?

Septimius Pârvu: Cred că, oricum, în Parlamentul European, România era pe al doilea loc de la coadă, dacă nu mă înșel, în mandatul anterior, am avut cinci femei reprezentante.

Acum, dacă am calculat eu bine, avem vreo șase. Deci, tot e un pic de creștere.

Dar, cred că sunt destule modele și putem să ne uităm la țările baltice, la o parte din țările nordice, unde vedem, prim-ministre care sunt foarte vocale, miniștri care sunt doamne și care au o activitate foarte vizibilă și foarte intensă.

Dar, da, din păcate, stăm destul de prost comparativ cu multe alte țări. Unele au cote, e adevărat că și asta este o chestiune. De exemplu, există și anumite reglementări. În Franța, faptul că nu există un anumit număr de femei pe listă se sancționează cu scăderea subvențiilor.

Poți să ai și măsuri de genul ăsta, care sunt un pic sancționatorii, dar de multe ori și în aceste țări partidele preferă să plătească amenzi, deci nu înseamnă neapărat că e o chestiune care să sperie. Și la noi există o măsură pozitivă. Primești mai mulți bani din subvenție, dacă ai femei alese pe liste.

Dar, n-aș zice neapărat că asta este o chestiune care să determine partidele să pună mai multe femei pe listă.

Panorama: Pare că nu prea avem niște soluții viabile. 

Septimius Pârvu: Cred că în genul nostru de societate și de țară, probabil măsurile astea temporare sunt cam cei mai importanți pași pe care poți să-i faci.

Și eu câteodată mă uit când mai deschidem subiectul ăsta pe Facebook, văd câtă încrâncenare există în discuții de genul ăsta: „uite câte femei corupte au fost” sau „ce, că dacă sunt femei nu înseamnă neapărat că o să facă o treabă mai bună”. Cred că problema nu se pune așa. Sigur, au fost niște dosare penale. Da, dar hai să ne uităm și la partea cealaltă, câte dosare penale au fost. De obicei, acestea sunt argumentele pe care le vezi foarte frecvent.