Panorama războiului

Fentele de război ale Ucrainei în sud, ușa întredeschisă a Europei pentru ruși și cât de mare e pericolul nuclear de la Zaporojie

Computer Hope Guy
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o școală din Irpin, un mic oraș din regiunea Kiev, unde armata rusă a comis masacre. Acum, anul școlar începe într-o relativă normalitate, cu războiul turat doar în sudul și estul țării. Sursă foto: Facebook.

Într-o perioadă în care suntem copleșiți de informații pe toate canalele despre războiul din UcrainaPanorama selectează și explică trei dintre principalele subiecte ale acestei săptămâni.

Contraofensiva Ucrainei și mirajul din ceața războiului

Săptămâna a început cu mult așteptata contraofensivă a Ucrainei asupra sudului ocupat de armata rusă, în special în regiunea Herson. Așa cum era normal, detaliile și explicațiile prea amănunțite au fost ținute la secret, ucrainenii prevalându-se de un așa-zis „radio silence”, pentru a nu-și da de gol intențiile și pozițiile.

Ceea ce a dat însă ocazia ca propaganda să se manifeste de ambele părți beligerante: ucrainenii și-au vândut povestea cum au știut mai bine, rușii au putut să o contracareze și să o nege, spunând că mișcarea ucrainenilor e deja un eșec.

Ce știm concret, până acum, conform informațiilor strânse de specialiștii de la Institute for the Study of War? Că atacurile ucrainene asupra liniilor terestre de comunicare (GLOC) rusești s-au intensificat în regiunea Herson și au reușit să distrugă multe dintre ele. Asta înseamnă că rușii nu își mai pot aproviziona și sprijini cu forțe și muniții militarii aflați în regiunea respectivă, ceea ce îi lasă vulnerabili și fără apărare suplimentară.

De asemenea, că forțele ucrainene au bombardat podurile și navele-ponton de pe fluviul Nipru, care fac legătura cu orașul Herson, primul mare oraș ucrainean cucerit de ruși, în sud. Ucrainenii au mai atacat posturi de comandă, depozite de muniție, radare și sisteme anti-aeriene din zonă.

De partea cealaltă, de la bun început, Rusia a încercat să minimalizeze eforturile ucrainene, lansând pe canalele oficiale și de propagandă ideea că Ucraina a și eșuat deja în contraofensiva ei. Este fals, din câteva simple motive.

Primul ar fi că o operațiune contraofensivă pe scară mare nu poate da rezultate concludente nici într-o zi, nici într-o săptămână. Efortul ucrainean de a recâștiga pozițiile cucerite de ruși va dura săptămâni sau luni.

Ucrainenii știu că nu au forțele necesare să îi lovească pe ruși într-o operațiune de tip „blitzkrieg”, în care să distrugă totul rapid. Așa că și-au pregătit terenul din timp, prin atacuri mărunte și bine țintite și au așteptat momentul ca forțele rusești din regiunea Herson să fie îndeajuns de slăbite și decimate, ca să devine vulnerabile.

Al doilea motiv pentru care nu totul este cum pare derivă exact din raționamentul că exact asta își doresc ucrainenii: să-i „fenteze” pe ruși. Analiștii militari arată că, atunci când o forță nu are avantajul numeric pentru o astfel de operațiune, așa cum e cazul Ucrainei, e nevoită să apeleze la diversiuni, pentru a-și deruta inamicul și a-l face să-și concentreze forțele pe alte poziții sau a-l face să creadă că deja a câștigat.

Aceste „fente” de război trebuie făcute cu o forță suficient de mare pentru a fi credibile. Totuși, adesea, ele nu sunt făcute cu toate forțele și sunt deghizate în eșecuri, prin retragerea forțelor. Așa că rușii ar putea fi chiar sinceri în evaluarea lor că ucrainenii au eșuat în contraofensivă, pentru că asta s-a și dorit să creadă. Că au scăpat.

Contraofensiva nu se duce doar în lupta cu armele pe câmpul de luptă, ci și cu vorba bună. E lupta pentru inimile ucrainenilor și ale lumii întregi, care ajută Ucraina. Începerea școlii a fost un prilej bun pentru președintele Volodimir Zelenski să arate că ucrainenii nu trebuie să înceteze să creadă că revenirea la o viață normală e aproape.

zelensky razboi
Președintele ucrainean a mers la o școală din Irpin, oraș din apropierea Kievului, Sursă foto: Facebook.

Cert este că operațiunea Ucrainei în sud, contra rușilor invadatori, va fi una de durată, tocmai pentru ca aceste tactici de derutare a inamicului necesită timp. Nu va fi un atac pe scară largă. „Strategia ucraineană este să își stoarcă inamicul”, spune un expert militar ucrainean, într-o analiză BBC.

„Fereastra de oportunitate este până la mijlocul lui octombrie, pentru că după aceea drumurile din câmpul de luptă vor deveni impracticabile”, din cauza noroiului și a zăpezii.

Pentru mai multe detalii analitice ale contraofensivei ucrainene, puteți citi un interviu făcut de publicația independentă rusească Meduza, cu analistul militar Rob Lee.

Ucrainenii nu au intensificat luptele doar în sud, ci și în actualul epicentru al războiului, pe frontul din est, în Donbas. Un reportaj BBC arată cum se văd lucrurile de la firul ierbii, alături de o unitate a armatei ucrainene.

Europenii spun stop rușilor și nu prea

Așa cum era de așteptat, planul european de a interzice rușilor să mai intre în UE cu vize turistice a sfârșit printr-un compromis care nu schimbă prea mult lucrurile. Solicitările unor țări precum cele baltice, nordice sau Polonia (adică cele învecinate direct cu Rusia), de a nu mai permite rușilor să circule liber, cu vize turistice, prin spațiul european, au fost dezamorsate diplomatic de Franța și Germania.

Berlinul și Parisul au circulat săptămâna aceasta un memoriu adresat celorlalte capitale din UE, prin care au arătat că se opun unei astfel de măsuri drastice, pentru că ar avea consecințe nedorite, precum eliminarea posibilității ca rușii a căror viață e pusă în pericol sau care nu mai suportă regimul Putin să mai poată fugi în Vest, dar și îndepărtarea poporului rus, în mod iremediabil, de Vest, arată o analiză Politico.

„Exodul creierelor” din Rusia către Vest (studenți, artiști, experți sau cercetători) ar fi blocat printr-o astfel de măsură radicală, au mai argumentat cele două state.

De cealaltă parte, un argument a fost că și cetățenii unui stat condus de un dictator sunt responsabili de actele comise de acel stat, după cum a spus premierul Estoniei, Kaja Kallas.

Josep Borrell, șeful diplomației UE, a recunoscut și el că, de la începutul războiului, peste 700.000 de cetățeni ruși au intrat în cele cinci țări UE care se învecinează cu Rusia, ceea ce „a devenit un risc de securitate” pentru aceste țări.

„Personal, mi se pare profund provocator ca turiștii ruși să-și poată petrece vacanța în Europa, în timp ce orașele ucrainene sunt bombardate și distruse. Să văd turiști ruși aici în Europa e ca și cum războiul nu ar avea nicio consecință. Cred că e greșit”, a spus ministrul de Externe al Danemarcei, Jeppe Kofod.

Așa că s-a ajuns la un compromis tipic UE. Care schimbă ceva, dar nu prea. Miniștrii de Externe ai UE au decis miercuri, la Praga, că suspendă un acord între UE și Rusia, care datează din 2007, și care facilita cetățenilor ruși obținerea mai rapidă a vizelor pentru intrarea în statele UE.

Ce înseamnă acest lucru? Rușii vor putea obține în continuare vize pentru UE și vor putea intra în statele europene, doar că procesul va dura mai mult, viza îi va costa mai mult, iar documentația pentru obținerea vizei va fi mai stufoasă. Mai mult, statele care se învecinează direct cu Rusia au primit libertatea să impună condiții suplimentare de acces rușilor, dacă ajung la concluzia că securitatea le este pusă în pericol.

Astfel, dacă sub regulile acordului suspendat acum de UE, rușii primeau viza în maximum 10 zile calendaristice și îi costa 35 de euro, acum procesul poate dura între 15 și 45 de zile calendaristice, iar viza va costa 80 de euro.

De altfel, țările UE aveau și până acum libertatea să impună rușilor restricții suplimentare de intrare pe teritoriile lor. Mai multe state europene – Belgia, Danemarca, Letonia, Lituania, Estonia, Malta, Olanda, Polonia, Slovacia, Cehia – nu mai procesează vize turistice, pe termen scurt, pentru ruși. Primesc însă aplicații de viză pe alte considerente de călătorie.

Pe frontul măsurilor luate împotriva Rusiei, UE a mai lansat și discuția privind o misiune europeană de antrenament militar care să fie înființată pentru Ucraina. Nu s-a luat însă o decizie săptămâna aceasta, la reuniunea miniștrilor europeni ai Apărării, dar statele membre au fost de acord să facă pași în această direcție.

Vineri, miniștrii de Finanțe ai statelor din grupul G7, cele mai puternice economii ale lumii, lucrau la un plan de a plafona prețul petrolului rusesc. Ideea ar fi ca cine cumpără petrol din Rusia să plătească un preț plafonat, mai mic decât prețul pieței. Până acum, în ciuda sancțiunilor comerciale impuse Rusiei, Moscova și-a văzut conturile umplute cu vârf și îndesat, de pe urma vânzărilor de gaze și petrol, pentru că prețurile pe piața liberă au crescut imens.

Puteți citi un inventar complex al implicațiilor pe care măsura luată de UE cu privire la vize o are asupra Rusiei, într-un explainer făcut de jurnaliștii ruși independenți, de la Meduza.

gazprom petrol
Tehnicieni ai rafinăriei rusești Gazprom Neft. Producția de petrol a Rusiei ar putea să nu mai aducă atâția bani la Kremlin, după ce G7 a căzut de acord că va impune un plafon la prețul petrolului rusesc. Foto: Profimedia.

Cât de periculoasă e centrala nucleară de la Zaporojie?

Misiunea Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) a reușit cu greu să ajungă joi la centrala nucleară de la Zaporojie, unde regulat au loc lupte între forțele ruse care au preluat controlul și cele ucrainene. Bombardamentele au continuat chiar și în ziua în care misiunea ar fi trebuit să ajungă acolo, ocazie cu care ambele tabere s-au acuzat reciproc că nu doresc evaluarea reală a situației.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa este în continuare operată de tehnicienii ucraineni, dar este capturată și controlată de forțele Rusiei. Misiunea IAEA este una dificilă, nu doar pentru că se desfășoară într-o zonă unde cad zilnic bombe, ci și pentru că ucrainenii care au rămas la centrală nu își pot exprima tocmai liber îngrijorările și evaluările tehnice, cu arma la tâmplă.

Totuși, experții internaționali în energie atomică trebuie să determine care sunt pericolele reale la acest complex nuclear și ce ar trebui făcut pentru a preveni o catastrofă.

Riscul ca centrala nucleară de la Zaporojie să fie avariată așa de puternic cu arme convenționale, încât să se ajungă la un dezastru nuclear de proporții, este redus. Reactoarele de la Zaporojie sunt îmbrăcate în structuri de beton și oțel care rezistă chiar și la un bombardament și nu permit eliminarea radiațiilor în afară.

Totuși, riscurile există, arată o analiză Bloomberg. Răcirea reactoarelor are nevoie de curent electric, iar distrugerea infrastructurii care asigură acest proces poate duce la o catastrofă de tip Fukushima, unde generatoarele de rezervă care asigurau răcirea, în lipsa curentului electric, au fost distruse. Un alt risc îl reprezintă bazinele de combustibil nuclear ars, care dacă ar fi lovite de bombe sau obuze, ar putea infecta aerul cu radiații.

Punctul fierbinte de la Zaporojie este exploatat de ambele tabere aflate în război. Pentru Rusia, este o captură valoroasă în sine – o astfel de centrală costă miliarde de euro, iar energia produsă aici ar fi de folos zonelor controlate de Rusia. Tocmai de aceea, Moscova apasă pedala spaimei unui dezastru nuclear, pentru a încerca să obțină retragerea ucrainenilor din zonă și să preseze Vestul să ceară el acest lucru, pentru a evita o catastrofă.

De partea cealaltă, Ucraina face același lucru, punând presiune ca rușii să se retragă. Soluția de compromis, propusă de ONU mai demult, este ca centrala de la Zaporojie să fie declarată zonă demilitarizată, iar luptele din zona ei să înceteze. Niciuna dintre taberele beligerante nu e însă pregătită să renunțe la lupta pentru acest obiectiv.

Mai multe explicații despre implicațiile și riscurile pe care le ridică centrala nucleară de la Zaporojie și luptele de acolo, puteți găsi într-un explainer făcut de Washington Post.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


  • Andrei Luca Popescu

    S-a apucat de jurnalism crezând că prin scris poate schimba lucruri și oameni. În loc să se formeze la locul de muncă, a studiat jurnalismul la Universitatea București. După 16 ani de realizat reportaje, investigații, analize, opinii, la publicații precum Cotidianul, România Liberă, Gândul sau Europa Liberă, dar și la emisiunea de investigații a televiziunii Digi 24, nu mai e așa de convins, dar insistă. Are un masterat în relații internaționale privind soluționarea conflictelor, dar a absolvit și cursurile unui masterat de scenariu de film.


Urmărește subiectul

Panorama războiului

Abonează-te la newsletter ca să primești singurele analize și reportaje care contează. Punem în context local războiul Rusia - Ucraina și te ajutăm să-l înțelegi.

    Nu mulțumesc