Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Tu cum vezi viața în 2050? Sabina Baciu, manager de proiecte culturale, și-a imaginat-o prin ochii băiatul ei, care ar avea atunci 30 de ani și ar trăi într-o lume în care avertizările despre criza climatică și colapsul ecologic s-ar fi adeverit.
Această viziune a inspirat CULMEA: festival de film și educație de mediu, organizat la Brașov și menit să provoace conversații despre criza climatică. A doua ediție, desfășurată între 16-20 octombrie, a inclus selecții de filme pentru copii și tineri, discuții cu experți de mediu și ateliere.
Educația de mediu, o nevoie care arde
Anul acesta, am trecut global prin cea mai caldă vară din 1880, de când se fac înregistrări ale temperaturilor. În România, în funcție de regiune, am avut cu două-cinci grade Celsius mai mult față de perioada 1991-2020. Odată cu urbanizarea, valurile de căldură se vor dubla în următorii 20 de ani, conform raportului Starea Climei 2024.
Abonează-te la newsletter, ca să nu uiți de noi!
Știu că nu citești asta pentru prima dată. Informațiile despre criza climatică pot fi copleșitoare, pentru că vin cu incertitudinea viitorului și întrebarea: ce putem face?
Sabina Baciu a ales să lege ceea ce știe să facă profesional – management cultural – de tema crizei climatice. „Filmul e una dintre acele modalități artistice prin care oricine poate să aibă o părere. E o metodă foarte răspândită, nu contează foarte mult pătura socială din care vii sau ce background ai”, spune ea.
Selecție de filme pentru publicul tânăr
Filmele sunt alese special pentru copii și tineri. Spre deosebire de cele pentru adulți, care accentuează conflicte profesionale sau sexuale, aici temele universale de viață se văd mai transparent, explică Raluca Bugnar, directoarea artistică al festivalului.
„Majoritatea adulților din România care au acum copii nu au avut acces la filme speciale pentru ei când erau mici. Aveam programul de desene foarte scurt și cam atât”.
Pe holul alb din Cinema Modern, dozatorul de apă e din carton. Lângă el e un coș cu mere. Miroase a lămâie, de la standul de limonadă ridicat din paleți, iar într-un colț e amenajat un spațiu pentru lectură, cu covoare colorate și rafturi cu cărți pentru copii.
„Tu ce mesaj vrei să transmiți naturii?”, scrie pe un stâlp din sală, transformat în copac. Prin fiecare loc amenajat, copiilor li se amintește de mediul înconjurător.
Rulează „Prietenul meu, delfinul”, un film despre un băiețel crescut de delfini, care se confruntă cu o caracatiță malefică. După proiecție, Raluca și Diana Zaheu, activiste de mediu, răspund la întrebările copiilor: „Delfinul face pipi?”, „Ce este planctonul?”. La ieșire, așteaptă ateliere de pictură și de modelaj. Toate proiecțiile funcționează după acest șablon.
„La ediția trecută, a fost un public foarte mic, dar care chiar avea nevoie de asta. Copii, părinți, profesori mi-au zis că nu există genul ăsta de activități sau de filme în Brașov. Erau nevorbiți pe subiect și (festivalul, n.r.) a fost și un context de validare”, spune organizatoarea Sabina Baciu.
0%
dintre copiii români s-au simțit ridiculizați de către colegi pentru că se implică în protecția mediului, conform unui studiu din 2021, realizat de asociația Salvați Copiii
0%
dintre dintre ei s-au simțit jigniți sau ironizați de către adulți, conform aceluiași studiu
Sabina a lăsat capitala pentru Brașov acum doiani. După ce a locuit toată viața la bloc, își dorea un spațiu mai liniștit, unde să-l crească pe Ola, băiatul ei de patru ani. „Nu am o poveste care să evidențieze relația mea cu natura. Am încercat să cresc ghivece de legume după pandemie, când am binge-uit un serial britanic despre grădinărit, dar nu a funcționat”, spune ea.
În schimb, Sabina aduce laolaltă oameni care au astfel de pasiuni. La festival, au venit peste 20 de specialiști în diverse zone conexe mediului – pasionați de viața sălbatică, de lilieci, de rezervații naturale.
Cum încurcă statul, în loc să ajute
Tot ca să creeze punți de discuție, pe lângă festival, echipa a derulat si Cinemateca CULMEA, care a inclus proiecții de film lunare și ateliere pe teme ca biodiversitatea, risipa alimentară, fast-fashion.
Au organizat un târg de haine și o plimbare climatică. Participanții au confecționat pancarde și au urmat un traseu care a avut cinci opriri – la diverși specialiști de mediu.
La Street Delivery Brașov, au proiectat filmele în stradă, unde au amplasat o sală de cinema mobilă. Proiectul a ținut din iunie până în septembrie, după ce a obținut, în teorie, o finanțare din partea primăriei.
„Planul cu Cinemateca a fost să testez multe lucruri și după aceea, odată ce înțeleg ce funcționează și ce nu, să propun primăriei o colaborare”, spune Sabina.
În realitate, primăria nu a mai dat banii. Cinemateca a fost una dintre cele 27 de inițiative nonprofit din Brașov care au primit finanțare din fonduri publice. Primăria a semnat contractele, dar nu a rambursat cheltuielile, deși Sabina începuse proiectul și implicase colaboratorii. Pentru ea, nu a fost cale de întoarcere.
„Majoritatea ONG-urilor au renunțat. Eu, împreună cu alți câțiva, am derulat proiectul din fonduri proprii și acum am depus decontul – dosarul cu toate cheltuielile. Primăria are termen de 30 de zile, până la finalul lunii octombrie, să ne zică dacă decontul este în regulă și să ne dea banii”, spune ea.
Altfel, arată că se poate ajunge la răspundere penală pentru consilierii locali. Le-a trimis o scrisoare în acest sens, a luat cuvântul în ședințele de consiliu, dar tot nu a primit un răspuns. Așa a ajuns la avocat.
A cerut ajutorul și altor colegi de breaslă, ONG-uri care ar fi putut să-i ofere suport juridic, dar nu i-a răspuns nimeni. „Am fost foarte dezamăgită”, spune ea.
Din cauza situației cu primăria, Sabina nu crede că va continua cinemateca. În schimb, spune că festivalul de film va avea minimum cinci ediții.
Contactat de Panorama, reprezentantul Biroului de Informații al Primăriei, Sorin Toarcea, a spus că fondurile vor fi deblocate după ce noul Consiliul Local, care își începe mandatul la final de octombrie, va aproba rectificarea bugetară. Dar în contractul semnat cu ONG-urile, primăria a promis că va oferi un avans de 30% din buget până la finalul lunii iunie, conform declarațiilor membrilor care au semnat scrisoarea deschisă.
Resursă pentru educația de mediu în școli
„E nevoie de selecții speciale pentru copii și tineri, pe zona de mediu, schimbări climatice. Aici chiar dezvoltăm o expertiză pe selecție de film. Ea poate fi exportată către alte festivaluri de film și organizații”, explică Sabina.
Festivalul face parte din European Children Film Association, o organizație care unește festivaluri de film pentru copii și tineret din peste 43 de țări. CULMEA e singurul cu focus pe mediu.
Echipa vrea să creeze un catalog de filme pe care școlile să-l folosească drept resursă pentru educația de mediu. În ianuarie anul trecut, Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru educația de mediu și schimbările climatice 2023-2030. Printre obiective se numără o săptămână dedicată mediului – „Săptămână Verde” –, introducerea unui opțional de educație pentru adaptarea la schimbările climatice și susținerea școlilor cu bani, pentru a deveni sustenabile.
„E greu să măsori impactul. Dar e interesant cum fiecare dintre noi evoluează în abordarea acestor subiecte: schimbări climatice, tineret. Dezvoltăm un mod de a gândi pe care fiecare îl aplică în celelalte proiecte pe care le are”, spune Sabina.
Selecția de filme CULMEA a mers anul trecut și la festivalul Green Days, de la Cinema Arta, din Cluj. Echipa colaborează cu Ora de Cinema de la TIFF și Magma – festival de scurtmetraje din Italia.
„Sigur că nu oprește un film criza climatică. Luate individual – un protest, o prezentare la clasă sau o oră de educație de mediu, nu schimbă nimic. Dar dacă sunt foarte multe, e posibil să te ia valul în direcția bună”, încheie Sabina optimist.
Erată: Articolul a fost modificat după publicare, pentru a corecta durata desfășurării Festivalului CULMEA.
Jurnalistă la început de drum, Patricia a colaborat cu reviste ca Scena9, Gen, revistă, Libertatea. Din 2023, este co-autoarea newsletter-ului noua grijă, care abordează subiectul crizei climatice. E studentă la Masterul de Psihologie a Sănătății din Cluj-Napoca. În 2021, a câștigat Bursa pentru Filantropie ARC, în cadrul căreia a documentat povestea unui ONG care voia să crească oportunitățile de dezvoltare ale copiilor din mediul rural.