Bani și bași | Ar trebui festivaluri ca Neversea și UNTOLD să fie duse în afara orașelor? Câteva răspunsuri
Prima ediție a Neversea Kapital, festival organizat pe Arena Națională, în București, a adunat peste 150.000 de participanți. Dar același festival a adunat, de asemenea, și reclamațiile unora dintre oamenii din zonă, care s-au plâns de zgomot, în condițiile în care sunetul din boxe nu s-a oprit mai devreme de ora 7 dimineața.
România a devenit o piață importantă pentru evenimente de acest fel, dar un festival ca Neversea Kapital sau ca UNTOLD adună și critici, an de an. Adesea, oamenii care locuiesc în zonă se plâng de deranj, în vreme ce organizatorii și autoritățile nu-și asumă vreo vină, din moment ce evenimentele sunt organizate, cel puțin la nivel declarativ, în acord cu ce spune legea.
Realitatea e că, la mijloc, sunt foarte mulți bani. Iar când banii vorbesc, pare că nu mai contează nivelul de decibeli la care o fac. Și totuși, care e un punct de mijloc în care toată lumea să fie fericită, iar astfel de evenimente să contribuie economic și cultural la viața orașelor-gazdă, dar fără ca localnicii să plătească un preț prea mare pentru asta?
Ești pe grabă? Poți merge direct la ce te interesează
Zgomotul distracției
„Neversea Kapital. Dacă ești din Est, de la Arena Națională și până în IOR, de la Piața Iancului pe Calea Moșilor sau chiar la Hala Traian… nu ai dormit de 2 zile. Și-au închiriat antreprenorii oraș”.
„La mine se aude de parcă vecinii de la vreo 3 străzi distanță dau petrecere și locuiesc la vreo 8 km depărtare! E incredibil, total lipsit de bun simț”.
Sunt doar câteva dintre zecile de mesaje care au circulat pe internet în weekend-ul 4-6 iulie, când pe Arena Națională a avut loc prima ediție a festivalului Neversea Kapital.
Evenimentul din Capitală a fost, de fapt, varianta bucureșteană a Neversea Beach, care se organiza, de regulă, la malul mării, pe plaja Modern din Constanța. Numai că, pentru 2025, organizatorii nu au mai putut folosi aceeași locație, din cauza unor neînțelegeri cu administratorii mai multor bucăți de plajă. Autoritățile din Constanța susțin că și edițiile anterioare s-ar fi desfășurat ilegal. Pentru că nu s-a mai găsit o soluție viabilă pentru ambele părți, festivalul s-a mutat la București.
A fost o înțelegere încheiată pe ultima sută de metri și girată chiar de fostul edil, Nicușor Dan, la începutul anului.
„Am stat de vorbă și am încercat să înțelegem vecinii, locuitorii din proximitate și ne-am întâlnit cu ei chiar după ce am anunțat proiectul, în luna aprilie. Au înțeles că un festival de muzică creează un disconfort pe partea de zgomot, dar am încercat să poziționăm scenele în așa fel încât să afectăm cât mai puțin locuințele din vecinătate”, explică, pentru Panorama, Edy Chereji, cofondator UNTOLD și organizatorul evenimentului de la București.
Organizatorii evenimentului de la București sunt aceiași care se ocupă, din 2015 încoace, și de „fratele mai mare” UNTOLD, eveniment ajuns anul acesta la cea de-a zecea ediție. De altfel, în anii trecuți, la Cluj s-au mai dat amenzi – modice – legate de depășirea nivelului de zgomot admis.
În calitate de organizator, Edy Chereji susține că toate evenimentele se desfășoară cu acordul administrațiilor locale, care impun niște reguli ce trebuie respectate.
„La Cluj, spre exemplu, am avut o scenă care era amplasată foarte aproape de un spital din vecinătate și de o stradă locuită. Am decis în cele din urmă, după ce am avut discuții cu Primăria, care ne-a sesizat că există un disconfort, să renunțăm la acea scenă în acea zonă”, mai spune cofondatorul UNTOLD.
Și nu e vorba doar de zgomot, pentru că, de pildă, locuitorii din Cluj se plâng, după fiecare ediție UNTOLD, că gazonul de pe Cluj Arena rămâne distrus. La fel se întâmplă și cu bucăți mari din Parcul Central.
Și aici, legea e destul de clară, iar organizatorii susțin că toate reparațiile ulterioare sunt suportate integral de ei.
Într-un răspuns oficial la solicitarea Panorama, Primăria Capitalei arată că „pe durata desfășurării evenimentului, conform prevederilor contractuale sau a protocolului, organizatorul are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru respectarea limitelor admise de zgomot, prevăzute de normele legale în vigoare, precum și pentru respectarea prevederilor Legii 61/1991, republicată, pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice”.
„Încălcarea prevederilor legale mai sus-menționate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală a organizatorului evenimentului”, arată Primăria Capitalei, pentru Panorama.
În interiorul orașelor sau la periferie?
E bine de punctat, însă, că și marile orașe europene organizează evenimente similare pe stadioane, doar că e important unde sunt construite aceste arene.
În principiu, „orice infrastructură masivă, așa cum este un stadion, se ridică mai la periferie, mai spre exteriorul orașelor. În cazul de față, noi am revalorificat o infrastructură veche, de pe vremuri”, constată Irina Zamfirescu, sociolog, activist pentru drepturile omului și expert în administrația public.
Arena Națională e amplasată pe locul fostului stadion 23 August (unde a concertat și Michael Jackson în 1992 și în 1996), construit în anii ‘50 și care, mai apoi, a fost redenumit Stadionul Național și, ulterior, Stadionul Național Lia Manoliu. În urmă cu peste 70 de ani, acolo era mai degrabă periferia orașului.
În zilele noastre, însă, dezvoltarea urbanistică a schimbat cu totul fața orașului București, iar acum stadionul e practic amplasat între blocuri de locuințe.
O altă problemă semnalată de experta în administrație publică, care vine la pachet cu organizarea unor evenimente de amploare în spațiile publice, e limitarea accesului cetățenilor la spațiile verzi din zonă.
„E problematic atunci când închizi un parc public pentru organizarea unui eveniment privat, la care intrarea se face cu bilet. Practic, pe durata desfășurării acelui eveniment, cetățenii pot avea acces la spațiul verde doar dacă plătesc, ceea ce nu mi se pare corect”, punctează Irina Zamfirescu. Ea amintește că evenimente similare au mai avut loc în parcul Izvor din Capitală, dar și în pădurea Băneasa.
Din punct de vedere organizatoric, e important și cum gestionezi aglomerația din zonă. Edy Chereji spune, de exemplu, că una dintre primele măsuri luate pentru festivalul de pe Arena Națională a fost asigurarea accesului doar pentru mașinile proprietarilor din zonă, tocmai pentru ca locurile de parcare să nu le fie ocupate de participanții la festival.
Astfel, accesul cu mașina pe străzile din zonă s-a făcut doar în baza acelui ecuson.
UNTOLD, Neversea și pericolul „turistificării”
Anul trecut, România a fost vizitată de aproape 2,4 milioane de turiști străini, în creștere cu 13,5% față de 2023, arată datele oficiale. Bucureștiul conduce topul destinațiilor și e urmat de județele Constanța, Brașov, Cluj, Prahova, Bihor, Sibiu, Suceava, Vâlcea și Mureș.
E posibil, însă, ca numărul lor să fie chiar și mai mare decât datele prezentate, din moment ce mulți pot sta la prieteni, cunoștințe sau în unități de cazare neînregistrate oficial.
Și deși nu știm numărul, e clar că mulți vin și pentru artiștii pe care-i pot vedea în acea perioadă pe scenele din România. În cazul Clujului, spre exemplu, UNTOLD prinde, de câțiva ani încoace, prima parte a clasamentului în mai toate topurile internaționale de festivaluri, având în vedere anvergura evenimentului.
Dacă ne uităm la beneficii, Edy Chereji punctează că festivalul de pe arena clujeană varsă în economia locală aproximativ 80 de milioane de euro anual, în vreme ce, în cazul Neversea Beach, e vorba de 40-45 de milioane de euro, fără a lua în calcul biletele vândute la cele două evenimente.
Până acolo, un festival de acest fel aduce direct și imediat bani la buget. În răspunsul oferit Panorama, Primăria Capitalei a spus că a închiriat Arena Națională pentru Neversea Kapital în schimbul sumei de 250.000 de euro, fără TVA.
„Sunt bani care rămân în servicii conexe – de la hoteluri, apartamente care se închiriază, taxiuri, servicii de car sharing, terase, restaurante, mall-uri, deci orice afaceri din oraș – la Cluj, în cazul UNTOLD și la Constanța, în cazul Neversea. Sunt bani care se duc în afaceri mai mici sau mai mari, afaceri locale”, afirmă el. Chereji punctează că impactul depinde, într-adevăr, și de dimensiunea comunității locale.
Pentru ediția din Capitală nu există, încă, estimări, dar el crede că impactul se va resimți în timp, tocmai pentru că numără până la 4 milioane de locuitori, cu tot cu zona metropolitană. Prin comparație, Clujul numără aproape 500.000 de mii de oameni, cu tot cu împrejurimile.
Nu DACĂ facem festivaluri, ci CUM
Bucureștiul nu e încă acolo, dar faptul că există un decalaj între România și alte țări din Vest la acest capitol are, de fapt, și avantaje.
„Partea proastă e că, sigur, suntem în urmă, dar partea bună e că avem timp să ne uităm la cum au implementat alții soluțiile și să le preluăm și noi. Adică vedem că cineva a făcut ceva, ne uităm la beneficii, dar ne uităm și la dezavantaje și apoi preluăm o variantă adaptată la realitatea locală”, mai susține experta.
Pe termen lung, există riscuri legate de gentrificare și de pierderea funcției sociale a spațiilor verzi și nu numai, dar discuția nu ar trebui să fie dacă să organizăm sau nu festivaluri ori evenimente mari de muzică, ci cum le adaptăm, cum le integrăm inteligent în viața orașului.
O viziune urbanistică ar trebui să pună oamenii pe primul plan, iar orașele ar trebui să aparțină tuturor, indiferent că plătesc sau nu bilet.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
