Listarea istorică a Hidroelectrica la BVB. Cum a apărut Fondul Proprietatea în România și ce ar putea urma pentru el
Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici
Este considerată cea mai importantă listare la Bursa de Valori București din ultimul deceniu și listarea anului în Europa. Dincolo de semnalul pe care îl dă pentru piața de capital, venirea la Bursă a Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat din energie, a adus în prim-plan misiunea Fondului Proprietatea, acționarul care a listat pachetul de aproape 20% pe care îl deținea în producătorul de energie.
Dar de ce este atât de multă efervescență în jurul acestei listări și ce înseamnă ea pentru scopul pentru care a fost creat Fondul Proprietatea?
Cu toate că planurile pentru listarea Hidroelectrica au fost vehiculate de peste un deceniu, Guvernul a promis autorităților europene că va lista la bursă Hidroelectrica în acest an, acolo unde este acționar majoritar cu 80%, altfel risca să piardă fonduri din PNRR. Însă nu statul vinde acțiuni.
- Acțiunile au fost suprasubscrise de aproape 4,7 ori, astfel încât românii care au cumpărat pachetul minim de 50 de acțiuni în perioada IPO-ului au primit 16 acțiuni. Diferența de bani a fost returnată în contul fiecărui român care a subscris acțiuni ale producătorului de energie. Interesul din partea investitorilor mici a fost foarte mare, iar așteptările sunt ca aceștia să își investească banii rămași în urma alocării acțiunilor Hidroelectrica în continuare pe BVB.
- Fondul Proprietatea a scos inițial la vânzare un pachet de 17% din acțiuni, dar. pe fondul interesului mare din partea investitorilor. a anunțat că, prin supraalocare, toată deținerea sa de aproape 20% poate să ajungă pe BVB.
- Simbolul bursier al Hidroelectrica este H2O și, din momentul în care va fi listată, prețul acțiunilor se va stabili prin cerere și ofertă și în funcție de rezultatele financiare ale companiei, dar va depinde și de condițiile meteo – verile prea călduroase sau lipsa ploilor vor pune probleme pentru folosirea maselor de apă pentru crearea energiei electrice. Acționarul majoritar al Hidroelectrica rămâne statul român, cu 80%.
- O acțiune a fost cotată la 104 lei, iar prima zi de tranzacționare va fi 12 iulie, o zi considerată istorică, pentru că listarea Hidroelectrica este cea mai mare din Europa în 2023. Prețul de 104 lei oferit pentru o acțiune plasează Hidroelectrica la o capitalizare de piață de 46,8 miliarde de lei, adică 9,4 miliarde de euro.
- Se așteaptă ca listarea Hidroelectrica să aducă mai multă lichiditate la BVB, care vrea să ajungă la statutul de piață dezvoltată.
Panorama a explicat aici în detaliu ce înseamnă listarea Hidroelectrica, dar și despre importanța investițiilor pe bursă pentru diversificarea portofoliului de economii.
Practic, listarea Hidroelectrica se face prin Fondul Proprietatea, care a ales să vândă deținerea pe care o are în compania de stat, o decizie deloc surprinzătoare.
„Fondul Proprietatea are o strategie pe care a publicat-o de mulți ani de zile în care țelul este să dezinvestească, să-și vândă participațiile și să ofere acționarilor bani cash”, a explicat, pentru Panorama, analistul economic Aurelian Dochia. Principala „preocupare” a administratorului Fondului, compania americană Franklin Templeton, adaugă Dochia, este să vândă în condiții cât mai favorabile și astfel încât să scoată cât mai mulți bani pentru acționarii săi.
Fondul Proprietatea devine astfel un model care poate fi exportat și către alte țări, după cum a spus Johan Meyer, CEO al diviziei din România a Franklin Templeton, într-un interviu pentru Bloomberg.
„Credem că acesta este un model care poate fi copiat. Am purtat discuţii cu o serie de alte ţări în legătură cu înfiinţarea unui vehicul similar cu Fondul Proprietatea”, a spus Meyer. Modelul ar putea funcționa din Ucriana și până în Africa de Sud.
În România, suma record de aproape circa 1,8 miliarde de euro obținută de Fondul Proprietatea prin oferta de listare a Hidroelectrica, nu va rămâne nici la acționarul majoritar, nici la companie, ci la Fond, care o va distribui acționarilor săi, sub formă de dividende.
Tot analistul economic mai explică faptul că nu ar trebui „să fie de mirare pentru nimeni dacă Fondul Proprietatea continuă această strategie, și va ajunge la punctul în care se va dizolva, pur și simplu”.
Mai ales dacă ne uităm la importanța pe care o are compania producătoare de energie, cu o capacitate de 6,3 gigawați și 182 de hidrocentrale în portofoliul Fondului.
Listarea Hidroelectrica la BVB ar putea însemna o creștere a transparenței și a vizibilității companiei. Dar, de partea cealaltă, riscul este reprezentat de ponderea mare pe care o are în acționariatul companiei.
Totuși, statul român nu ar avea niciun motiv să își vândă o parte din participație, chiar și după ce ar trece perioada legală de un an de la listare în care ar putea să mai înstrăineze din acțiuni.
În contextul actual, cred că statul român nu prea are o strategie de listare în continuare a unor companii din sectorul energetic. Vedem în toată lumea că sunt considerate de interes strategic, inclusiv din motive de securitate. Discuții de genul acesta apar peste tot în lume și chiar sunt propuneri de naționalizare a unor companii care au fost private, caz în care statul încearcă să preia controlul asupra lor. Deci nu cred că statul român se va grăbi în anii următori să vândă în continuare la Hidroelectrica.
Cum s-a format Fondul Proprietatea
Pentru a înțelege de ce a luat Fondul Proprietatea această decizie, cine sunt acționarii și cum s-a născut acest fond, facem un pas în spate și ne uităm la istoricul Fondului Proprietatea.
Fondul Proprietatea a fost înființat în 2005, prin decizia Guvernului de la acel moment. A fost gândit ca o societate de investiții de tip închis, cu scopul de a despăgubi persoanele ale căror proprietăți au fost confiscate abuziv în timpul regimului comunist.
Cu toate acestea, nu este o instituție guvernamentală, ci o societate pe acțiuni, gestionată de Adunarea Generală a Acționarilor. În plus, procesul de restituire nu are legătură cu Fondul Proprietatea, ci este gestionat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), o instituție de stat.
De-a lungul timpului, acest proces de restituire nu a fost lipsit de scandaluri.
Cine sunt acționarii
Inițial, unicul acționar al Fondului a fost statul român.
După ce au parcurs anumite etape legale, titularii drepturilor de despăgubire au primit acțiuni, cu titlu gratuit, ale Fondului Proprietatea. Acțiunile primite au reprezentat echivalentul valorii reale a imobilelor care nu s-au restituit în natură.
Valoarea unei acțiuni a fost stabilită inițial la 1 leu, potrivit informațiilor de pe site-ul Fondului.
Ulterior, statul a început să își reducă treptat participația, iar acționari instituționali români și străini, precum și alte persoane care nu aveau legătură cu procesul de despăgubire au putut să cumpere acțiuni la Fond.
În prezent, potrivit celor mai recente informații publicate de Fond, 21% dintre acționari sunt persoane fizice române, iar 37% sunt acționari instituționali români, inclusiv fonduri de pensii și asigurări.
Acționarii străini reprezintă 11,6%, iar The Bank of New York Mellon, banca depozitar pentru Certificate de Depozit Centrale, având la bază acțiuni suport, are 7,75%.
Statul român, prin Ministerul de Finanțe, deține mai puțin de 6%.
În ce investește
Încă de la creare, Fondul a primit de la stat acțiuni în companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Petrom, Transgaz, Transelectrica sau Poșta Română.
Dacă ne uităm strict la domenii, Fondul Proprietatea are investiții preponderent în energie electrică, sectorul petrolier și al gazelor naturale, în companii listate și nelistate, private sau controlate majoritar de stat. Aceste domenii reprezentau, înainte de listarea Hidroelectrica, 83% din valoarea activelor nete.
Dacă numărăm companiile cele mai importante în care Fondul Proprietatea este acționar, cu excepția Hidroelectrica, rămân șapte companii de top, din cele 31 în care Fondul Proprietatea mai avea dețineri.
După exit-ul din Hidroelectrica, care reprezenta peste 75% din valoarea activelor nete ale Fondului Proprietatea, celelalte mari companii nelistate mai reprezintă doar circa 6%.
Momente-cheie din istoria Fondului Proprietatea
-
2005
Este înființat Fondul Proprietatea. Tot în același an, se stabilește capitalul social al Fondului, la suma de 12,2 miliarde de lei. Această sumă reprezenta doar contribuția statului român, constând în acțiuni la diferite societăți.
Din 2006, Ministerul de Finanțe începe să contribuie la capitalul social al Fondului cu anumite sume în numerar, derivate din datoria externă primită de statul român de la diferite ţări. Capitalul social al Fondului a mai suferit modificări în timp.
-
2009
În iunie, este desemnat câștigătorul procesului de selecție internațională a administratorului Fondului: Franklin Templeton Investment Management Ltd UK, lider global în gestionarea activelor, cu sediul în California, Statele Unite.
-
2011
Fondul Proprietatea este listat la BVB. În același an, începe și primul program de răscumpărare.
-
2014
Are loc listarea secundară a Fondului Proprietatea la London Stock Exchange.
Articol editat de Alina Mărculescu Matiș
Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.
