Fotbalul feminin ia avânt

Fetele care joacă fotbal profesionist. O lume încă ocolită de bani tocmai a ieșit din umbra anonimatului

Computer Hope Guy
Duel aerian în partida disputată de România împotriva naționalei Italiei *foto: profimedia

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Fotbalul feminin nu e ceva nou, dar a prins aripi abia acum și începe să umple unele arene de fotbal. Punctul culminant a fost atins la Campionatul European din această vară, câștigat de Anglia, pe Wembley, în fața a aproape 90.000 de spectatori. Pentru un meci de fotbal jucat de fete, a fost ceva nemaivăzut. Și în România, fotbalul feminin a început să scoată capul din anonimat, ba chiar scoate performanțe mai bune la națională, decât cel masculin. Speranțele vin mai ales de la copii și juniori: numărul fetelor care joacă fotbal a crescut în România de câteva zeci de ori, în ultimii ani. Problema de fond rămâne însă aceeași, peste tot în lume. Diferențele financiare dintre fotbaliști și fotbaliste sunt colosale, iar acest lucru e o opreliște în calea dezvoltării sportului feminin.

87.192 de spectatori. Atâția au asistat la victoria istorică a Angliei în fața Germaniei, în finala Campionatului European de fotbal găzduit de Anglia. Imaginile cu marcatoarea golului decisiv Chloe Kelly în bustieră au făcut înconjurul lumii. Gestul ei de bucurie, specifică mai degrabă fotbalului masculin, a spart o parte din prejudecățile publice despre bariera dintre băieți și fete în fotbal, dar a trecut și de lehamitea cu care presa de nișă tratează fotbalul feminin, văzut mai degrabă ca un hobby, decât ca o întrecere profesionistă.

Victoria Angliei nu este una întâmplătoare. Englezoaicele au făcut progrese remarcabile în ultimele decenii, după ce Federația de Fotbal a construit pas cu pas un sistem care să le ofere condiții cât mai bune. Asta în contextul în care între 1921 și 1971, fotbalul feminin a fost interzis. Din anii ’70 până la sfârșitul secolului, prestațiile naționalei britanice de fete nu erau printre cele mai bune. Schimbarea a venit însă după ratarea Mondialului din 1998. Atunci, federația engleză a decis să investească tot mai mult în pregătirea și profesionalizarea lotului național de fotbal feminin, după cum arată un reportaj al celor de la The Athletic.

Treptat, jucătoarele au avut parte de tot mai mult sprijin. În prezent, naționala Angliei are un staff format din 20 de persoane, la fel ca marile naționale masculine ale lumii. Cel mai important pas, însă, a fost crearea în 2010 a superligii feminine (Women’s Super League – WSL). Astfel, responsabilitatea profesionalizării fotbalului feminin a fost împărțită de federație cu cluburile.

Chloe Kelly a devenit o adevărată eroină după gestul făcut în urma golului înscris în finala Euro 2022 / Foto: Profimedia

Fotbalistele României, la Roma, Tottenham sau Anderlecht. Noul val de fete pasionate de fotbal

În România, naționala feminină de fotbal a ajuns în mod neașteptat să aibă mult mai mult succes decât cea de băieți. Tricolorele vin după cel mai bun parcurs din istorie, după ce au obținut 19 puncte în grupa G a calificărilor pentru Mondialul din 2023. România a fost aproape să prindă un loc de baraj, în dauna naționalei Elveției, țară care a început reforme serioase pentru premierea sportivelor la același nivel cu băieții.

În țara noastră, deocamdată, nu se poate pune problema de așa ceva. Dar un vânt de profesionalizare a început să bată și în jumătatea de teren a fotbalistelor românce.

În România, există competiții de junioare, de la U11 la U17, și trei divizii de senioare. Emma Bârsan conduce departamentul de dezvoltare a fotbalului feminin din Federația Română de Fotbal (FRF). Ea a explicat, într-un interviu acordat pentru Panorama, care sunt principiile pe care și-a bazat strategia pentru viitor:

„Încercăm să creăm un traseu al jucătoarei, de la competițiile școlare, să aibă campionate pentru club feminin. Avem aproape o sută de centre, pe diferite categorii, cluburi sportive, școli, grădinițe, dar programul se desfășoară în toate. Avem, de exemplu, o acțiune în care combinăm noțiunile introductive de fotbal cu personajele Disney. Am avut până acum trei ediții, anul viitor vom organiza pe a patra și lucrul pozitiv e că de la un an la altul nu ne-au plecat centrele, chiar au apărut mai multe”.

Iar programul acesta de popularizare a fotbalului în rândul fetelor pare să fi dat roade. Dacă în 2014, în România existau sub o mie de practicante, înainte de pandemie erau peste 66.000 de fete care să fi jucat măcar la o competiție organizată de FRF. În ceea ce privește jucătoarele senioare, numărul lor este undeva la 2.500-3.000, din care aproape 500 sunt cu adevărat profesioniste.

„Pentru noi, este foarte important ca aceste fete să își vadă un viitor în fotbalul feminin, fiindcă avem un ‘gap’ foarte mare între juniorat și seniorat. Noi investim foarte mult la nivel de juniori, iar fetele, când ajung la o vârstă, pun în balanță și văd dacă pot face ceva din fotbal sau se apucă de altceva. Dacă vei face fotbal doar la nivel de pasiune, clar nu vei avansa la următorul nivel, spre profesionalizare. Aici trebuie să intervenim în următorii ani, pentru ca cluburile să poată susține jucătoarele, astfel încât ele să nu își mai pună problema că nu pot supraviețui din fotbal feminin”, a mai explicat Emma Bârsan.

Asta pentru că și în România, ca peste tot în lume, diferențele salariale sunt astronomice între liga întâi masculină și cea feminină. Cluburi precum CFR Cluj sau FCSB au bugete de ordinul milioanelor de euro, în timp ce formațiile din liga de fete au bugete undeva între 100.000 și 250.000 de euro.

Fotbalul feminin are parte de o audiență tot mai mare dar are nevoie și de bani
Echipa Olimpia Cluj este campioana en-titre a României și are 11 titluri consecutive în palmares / Foto: Facebook -Echipa Națională de Fotbal Feminin

„Un junior din fotbalul masculin probabil câștigă mai mult decât o senioară de la noi din țară”, dă dimensiunea situației Emma Bârsan, de la FRF.

„Dar suntem în creștere. Lucrăm să determinăm cluburile să își profesionalizeze jucătoarele. Noi alocăm și încercăm să sprijinim cluburile. Dar e nevoie de mult mai mult, în primul rând din partea cluburilor, care trebuie să caute sprijin în sponsori, în parteneri, în autoritățile locale. Dacă te vei baza doar pe banii de la Federație, nu vei depăși niciodată un anumit nivel de performanță. Poți avea un parteneriat cu autoritățile locale pentru terenurile de antrenament, de exemplu, sau cu un partener local pentru transport, nu doar să te uiți la finanțe și să tragi linie la final, pentru că nu vom trece de nivelul de amatori”, a mai explicat oficialul FRF, pentru Panorama.

Stadiul incipient în care se află fotbalul feminin în România face ca o mare parte dintre tricolore să joace în străinătate, unele dintre ele la cluburi cu nume importante în fotbalul european, precum AS Roma, Anderlecht Bruxelles sau Young Boys Berna. Altele joacă în țări unde fotbalul feminin este mai dezvoltat, precum Danemarca, Ungaria sau chiar și Islanda.

În lotul convocat pentru ultima acțiune a naționalei, sunt 16 jucătoare din 23 care evoluează în străinătate. Unele dintre ele se trag însă din români care formează diaspora și au crescut acolo, inclusiv pe plan fotbalistic.

„Avem o fată la AS Roma, Camelia Caesar, care e crescută acolo, a plecat cu părinții de la vârsta de opt ani. Și Alexandra Tunoaia este tot în Italia crescută, avem și o fată de 17 ani la Tottenham, crescută acolo. Sunt însă jucătoare cu cetățenie română, pe care le-am descoperit prin activități de scouting. Încercăm să extindem tot mai mult aria, să găsim jucătoare din comunitățile din diaspora. Însă multe dintre ele au jucat mai întâi în țară. Ștefania Vătafu, Laura Rus, Andreea Părăluță, au jucat mai întâi în liga internă și apoi au trecut în străinătate”, spune Emma Bârsan.

Banii și fetele. Diferențele uriașe față de fotbalul masculin

În multe țări, nu încă și în România, fotbalistele beneficiază acum de condiții la fel de bune ca ale colegilor de la echipele masculine. Nu la fel stau lucrurile și în ceea ce privește salariile.

Potrivit datelor adunate de BBC, diferențele sunt colosale. Căpitanul naționalei de fete, Leah Williamson, câștigă la Arsenal aproximativ 200.000 de lire sterline pe an (aproximativ 240.000 de euro). În schimb, căpitanul de la băieți, Harry Kane, are parte la Tottenham de un salariu de 60 de ori mai mare: peste 14 milioane de euro.

O fotbalistă din liga engleză de fotbal feminin (WSL) primește în medie 47.000 de lire sterline (puțin peste 55.000 de euro), în timp ce un jucător al echipei Wolverhampton, echipă care a terminat ultimul sezon la mijlocul clasamentului din Premier League, încasează în medie 4,7 milioane de lire sterline pe an – undeva la 5,5 milioane de euro.

Situația este asemănătoare și la selecționeri. Olandeza Sarina Wiegman, care a condus naționala feminină engleză către titlul continental, are parte de un salariu anual de 400.000 de lire sterline (aproximativ 470.000 de euro). Asta în timp ce Gareth Southgate are, la băieți, o leafă de 5 milioane de lire sterline (aproximativ 5,9 milioane euro).

Criteriu Salariu fete Salariu băieți
salariu căpitan naționala Leah Williamson – 240.000 euro/an Harry Kane – 14 milioane euro/an
salariu mediu WSL – 55.000 euro/an Premiership – 5,5 milioane euro/an
salariu selecționer Sarina Wiegman – 470.000 euro/an Gareth Southgate – 5,9 milioane euro/an

Sursa: BBC

Principalul argument pentru ecartul uriaș la nivelul salariilor sunt diferențele imense în ceea ce privește încasările. Astfel, Premier League încasează din drepturile de televizare pentru anii 2022-2025 o sumă totală de 10,5 miliarde lire sterline (aproximativ 12,5 miliarde euro). Asta în timp ce WSL a încasat în ultima stagiune 8 milioane de lire sterline (în jur de 9,5 milioane euro).

O altă diferență este la nivelul încasărilor din bilete. În Premiership, media spectatorilor care vin la meciuri este de 39.000 de spectatori, în timp ce în WSL nu a depășit 2.000. Asta în contextul în care prețul biletelor la meciurile pentru bărbați sunt de 7-8 ori mai mari.

Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca salariile fetelor să se dubleze, după succesul „Leoaicelor” la European. Ministerul Culturii și Sportului, Nadine Dorries, a apelat la fostul căpitan al naționalei de fotbal feminin a Angliei, Karen Carney, pentru a crea o strategie prin care fotbalul feminin să devină mai atractiv, să atragă mai mulți bani și să devină mai sustenabil din punct de vedere financiar pe termen lung.

Scopul este ca, până în 2024, fotbalul feminin să atragă o medie de 6.000 de suporteri pe meci, un lucru ce ar putea fi atins, după toată emulația creată în jurul naționalei engleze. Un prim pas în acest sens este faptul că jucătoarele selecționate în naționala Albionului primesc o bursă egală cu cea a fotbaliștilor, de 2.000 de lire sterline pe partidă. Astfel, englezii au călcat pe urmele unor țări precum Norvegia, Elveția sau SUA, care acordau deja sume egale pentru bărbați și femei, pentru fiecare selecție în tricoul naționalei.

Cazul americancelor este unul special. În 2015, Team USA câștiga campionatul mondial, însă Megan Rapinoe și colegele sale au primit împreună numai 2 milioane de dolari. Asta în timp ce echipa masculină, locul 11 la Mondialul din 2014, a avut o bursă de 9 milioane de dolari. Chiar dacă formația feminină este chiar mai populară decât cea a băieților, peste Ocean. A urmat apoi un proces în care sportivele și staff-ul tehnic au acuzat Federația Americană de discriminare, proces ce avea să fie câștigat șase ani mai târziu. În urma deciziei instanței, sportivele americane au primit despăgubiri în valoare de 24 de milioane de dolari. Și promisiunea că de acum încolo vor fi plătite la același nivel cu băieții.

Cele mai bine plătite fotbaliste din lume
Carli Lloyd 518.000 euro/an
Sam Kerr 500.000 euro/an
Alex Morgan 450.000 euro/an
Megan Rapinoe 447.000 euro/an
Julie Ertz 430.000 euro/an

Sursa: Sports Unfold

Publicul român a început să se uite la meciurile de fete, sponsorii se uită și ei

Fotbalistele românce încep să iasă din anonimat, iar asta se vede și în unele activități de promovare. O serie de reclame pentru o agenție de pariuri, care a vrut să își asocieze imaginea cu fotbalul feminin din România, a fost perceput ca o performanță în sine de către sportive.

„Le-am simțit pe fete că au realizat că începem să intrăm într-o normalitate, ca în alte țări. Orice promovare, orice sprijin în care îți este recunoscută munca îți dă și energia să faci tot mai mult”, explică oficiala care se ocupă de fotbalul feminin, la FRF.

Meciul naționalei României împotriva Elveției a fost o premieră pentru tricolore, care au jucat prima oară la București, pe stadionul Arcul de Triumf. Și audiența a fost una specială pentru un meci de fete din România: 3.000 de spectatori.

„Încercăm să ne fidelizăm publicul, să îl aducem la fiecare meci, nu doar ocazional. La început, ne-am axat mai mult spre zonele unde oamenii cunoșteau fotbalul feminin, Cluj, Ploiești. Faptul că am avut acest prim meci pe stadionul Arcul de Triumf, primul în Capitală, și s-a creat o emulație în jurul fenomenului, cu 3.000 de spectatori, ni s-au aliniat planetele și am făcut o demonstrație bună de fotbal feminin”, spune Emma Bârsan.

Acești primi pași, combinați cu performanțe la nivel înalt, dar și cu exploziile de popularitate la nivel internațional, pot împinge fotbalul feminin să iasă în față și în România, așa cum se întâmplă treptat, peste tot în lume.


Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Eduard Nicolae Popa

În aproape un deceniu de presă, a lucrat atât în online, cât și în televiziune sau print. Printre cele mai importante nume din portofoliul său se numără B1 Tv, Vice sau Fanatik. De patru ani coordonează proiectul editorial Total Baschet, unul dintre cele mai bune site-uri de nișă din presa sportivă din România. Pasionat de politică și sport, cu care a avut cel mai mult de furcă din postura de jurnalist, a căutat tot timpul să găsească povestea din spatele a ceea ce se vede la suprafață.


Urmărește subiectul
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    3
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x