Frica de inflație scumpește creditele: BNR a urcat dobânda-cheie la maximul ultimilor nouă ani

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința de marți (10 mai) să majoreze pentru a șasea oară în mai puțin de nouă luni dobânda de politică monetară, al cărei nivel se reflectă în ratele pentru creditele cu dobândă variabilă. Decizia vine pe fondul ratei galopante a inflației. 

Dobânda de politică monetară stabilită de Banca Națională a României (BNR) va fi de miercuri 3,75%, cu 75 de puncte de bază mai ridicată decât în ultimele două luni. O astfel de creștere nu a mai fost votată într-o singură ședință din februarie 2008. Decizia luată marți de Consiliul de Administrație a fost în linie cu strategia asumată de BNR încă de la sfârșitul anului trecut, în contextul puseului inflaționist declanșat pe fondul crizei din energie. 

Până în toamna trecută, dobânda de politică monetară a României era menținută, din 2014 încoace, sub nivelul de 3% pentru a stimula creditarea populației și a companiilor și a impulsiona circulația banilor în piață. Nivelul dobânzii-cheie a BNR se reflectă în indicele ROBOR, pe baza căruia se calculează creditele cu dobândă variabilă.

De cealaltă parte, creșterea dobânzii-cheie va aduce și o majorare a dobânzilor pentru depozitele bancare. Aceasta va rămâne, însă, semnificativ sub rata inflației. 

Măsura are rolul de a ține în frâu inflația, în mod indirect: scumpirea creditelor încetinește mișcarea banilor în economie, contribuind astfel la stabilizarea prețurilor. 

Pentru a asigura acest obiectiv, Consiliul de Administrație al BNR a mai făcut, marți, câțiva pași concreți: majorarea dobânzii la care împrumută băncile comerciale, menținerea nivelului pentru rezervele minime obligatorii impuse băncilor comerciale și și-a reiterat poziția față de păstrarea unui control ferm asupra lichidității din piața monetară, ajunsă anul trecut la un maxim istoric. 

Prezența unei ponderi fără precedent de lichiditate în masa monetară a României a contribuit la presiunile inflaționiste, care se traduc azi într-o rată galopantă a inflației. Panorama a explicat, pe larg, riscurile ce derivă din acest dezechilibru pentru economia românească. 

Nivelul inflației atinge cote alarmante în toată lumea, însă în România ea a fost dublată de o creștere modestă a salariilor. Din această cauză, 2021 a fost primul an din ultimii 10 în care rata inflației a depășit creșterea veniturilor, populația resimțind astfel mai acut scumpirile decât în alte țări. 

Decizia BNR de a crește rapid dobânda-cheie, pentru a încerca să controloze monetar inflația, nu este surprinzătoare. Majoritatea băncilor centrale din lume au avut, în ultima jumătate de an, aceeași abordare. 

CITEȘTE ȘI

Sfârșitul epocii în care am tipărit bani: de ce crește inflația în toată lumea. Cât de expusă este România

O excepție notabilă rămâne Banca Centrală Europeană, a cărei șefă, Christine Lagarde, rămâne convinsă că episodul inflaționist este unul tranzitoriu, care se va estompa până cel târziu la jumătatea lui 2023. Prin urmare, BCE refuză să crească dobânda și o menține la cotele minim istorice pe care mizează după criza datoriilor suverane, revărsată în sectorul bancar în 2010-2012. 

La polul opus, Fed-ul american, Bank of England și băncile centrale din Canada, India, Brazilia, Australia, Norvegia și Chile și-au dus, doar în primele două săptămâni din luna mai, dobânzile-cheie la nivele maxime pentru ultimele decenii, exact așa cum și ratele inflației au atins recorduri similare.