Ce s-a decis și ce înseamnă

Gaze naturale și energie nucleară | 8 răspunsuri despre o așa-zisă victorie românească la Bruxelles

Computer Hope Guy
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de președintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, în timpul unei vizite din septembrie 2021 / sursa foto: Comisia Europeană

Abonează-te la canalul nostru de WhatsApp, pentru a primi materialul zilei din Panorama, direct pe telefon. Click aici


 

Comisia Europeană a adoptat, la începutul lunii februarie, controversatul act care include centralele nucleare și cele care folosesc gaze naturale în taxonomia UE privind clima, adică pe lista investițiilor industriale considerate sustenabile sau „verzi”. Nu înseamnă că gazul natural a fost vopsit verde, ci că există un cadru european care încurajează investițiile în proiecte cu gaz natural, văzut drept o resursă de tranziție pentru un număr limitat de ani.

Decizia, care are mize economice foarte mari, a venit după luni bune de negocieri aprinse la nivel european, timp în care statele au încercat să se coalizeze cu alți membri UE cu aceleași interese și viziuni privind viitorul energetic. S-au format două tabere mari: cea pro-gaze, condusă de Germania, cea pro-nuclear, condusă de Franța. 

Deși, în aparență, pare să mulțumească pe toată lumea, actul adoptat de executivul european a reușit să supere pe foarte mulți, chiar și pe cei care par câștigătorii marelui efort de lobby din ultimul an. Germania, care a vrut gazele pe lista investițiilor sustenabile, e nemulțumită că și energia nucleară a intrat în același sistem de clasificare. În același timp, guvernul german consideră prea dure condițiile și termenele limită cu care au fost adăugate gazele în taxonomie. 

Alte țări – Austria și Luxemburg – sunt atât de nemulțumite de includerea celor două surse de energie în taxonomie, încât au amenințat că vor acționa Comisia în instanță.

România, în schimb, se declară satisfăcută. Dacă punem lupa pe bucuria de la București, vom vedea că ea ar trebui să fie mai temperată. Un motiv îl reprezintă, de exemplu, fix îngrijorările Berlinului cu privire la condițiile stricte în care gazele vor fi considerate investiții sustenabile. 

„Pe parcursul negocierilor, poziția României a fost în favoarea includerii gazelor naturale și a energiei nucleare în taxonomia UE. Pentru România, gazul natural este un combustibil esențial pentru înlocuirea cărbunelui, care are un rol important alături de sursele de energie regenerabile în tranziția energetică. De asemenea, în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de energie și decarbonare a sectorului energetic, energia nucleară reprezintă un element esențial în mixul energetic național” – Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), răspunzând unei solicitări Panorama. MMAP e instituția responsabilă pentru pregătirea poziției naționale în acest dosar.

„Plugușor” european

În fața criticilor, Comisia se apără și spune că trebuie să fim realiști: e „o soluție imperfectă” pentru a ajunge la un viitor cu emisii reduse și pentru a face din Europa primul continent care să atingă ținta de neutralitate climatică, în 2050. În plus, nu putem ignora nici criza energetică actuală, spune Bruxelles-ul, care ne-a arătat că, în ciuda ambițiilor noastre „verzi”, mai e cale lungă până să putem să ne încălzim și să ne ținem economiile în funcțiune doar cu resurse curate. Ceea ce admit și experți în energie de la Bruxelles consultați de Panorama.

Este, în definitiv, un compromis între știință și pragmatismul realității energetice din Europa.

Actul care include  proiectele cu gaz natural și energie nucleară pe lista investițiilor sustenabile a fost transmis statelor membre în seara de Revelion – motiv de nemulțumire în Europa, pentru că a dat impresia că Bruxelles-ul vrea să „îngroape” ceea ce pentru unii erau vești proaste și să pornească cronometrul pentru timpul de consultări când toată lumea era liberă. 

Până pe 21 ianuarie, capitalele și-au transmis punctul de vedere cu privire la propunerea Comisiei. Acum, Parlamentul European și Consiliul au 4-6 luni la dispoziție pentru a adopta actul delegat. Știm deja că el va trece, pentru că ar fi nevoie de 20 de state membre care să se opună în Consiliu și nu există o astfel de majoritate împotriva documentului.

Tocmai pentru că e o certitudine că decizia se va aplica de la 1 ianuarie 2023, Panorama explică mai jos ce înseamnă ea, cum a fost prezentată în România vs în restul Europei și care sunt mizele reale în această poveste marcată la noi de multă confuzie.

1. Despre ce e vorba

Decizia e, de fapt, un act delegat care completează Taxonomia UE privind finanțarea durabilă. 

Taxonomia se vrea a fi etalonul-aur la nivel mondial pentru investiții sustenabile și transparență în investițiile din zona energetică. E, practic, un sistem de clasificare a activităților economice, în funcție de impactul lor asupra mediului. Rolul e să accelereze tranziția și să direcționeze capitalul privat, dar nu numai, către activități durabile, astfel încât toate proiectele energetice să meargă în direcția țintei europene de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. 

În 2018, Comisia Europeană a creat o comisie de experți care s-a ocupat de clasificarea activităților economice și a decis ce poate primi eticheta de investiție sustenabilă și ce nu. În aprilie 2021, au fost publicate și, ulterior, adoptate reglementarea de taxonomie și acte adiționale. Pentru că erau extrem de controversate, au rămas atunci pe dinafară investițiile în gaze și în domeniul nuclear pentru noi studii, negocieri și dezbateri cu ușile închise. Acestea sunt negocierile care tocmai s-au încheiat, cu actul adițional privind gazele și nuclearul.

„Din ce am înțeles, subiectul devenise atât de sensibil și la un nivel atât de înalt, încât nu se mai discuta nici de către funcționari. Dosarul în sine a fost luat complet de la funcționari la comisari și se dezbătea în realitate doar la nivel de președintă a Comisiei Europene, cancelarul german și președintele Franței”, povestește pentru Panorama Carolina Novac, expert în afaceri publice europene în energie afiliat Europuls, cu bogată experiență la Bruxelles. Carolina e consilier în domeniul energiei al premierului Republicii Moldova, Natalia Gavriliță.

Ca să înțelegem amplitudinea acestui nou standard pentru investiții, taxonomia UE privind clima acoperă 170 de activități economice, reprezentând aproximativ 40% din companiile listate în Europa, în sectoare care dau 80% din emisiile directe de gaze cu efect de seră de pe continent.

Un exemplu, pentru a vedea aplicabilitatea concretă a taxonomiei, e că instituțiile financiare (bănci, fonduri de investiții, fonduri de pensii etc.) pot folosi acest standard pentru a acorda împrumuturile și pentru a decide ce fel de proiect din sfera energiei e „de viitor”. E și un instrument pentru a asigura transparența unui portofoliu de investiții, pentru că impune multe reguli în acest sens.

„Avem mai puțin de 30 de ani pentru a obține neutralitatea climatică. Noi, guvernele și autoritățile, nu putem face asta singuri, avem nevoie și de sectorul privat. Taxonomia e un instrument pentru a crește transparența pe piețele financiare, e un instrument pentru sectorul financiar, nu e o politică energetică”, a explicat comisarul european pentru Stabilitate Financiară, Mairead McGuinness.

UE vrea să scadă cu 55% emisiile nete de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990. E o țintă care ar trebui atinsă până în 2030, urmând ca până în 2050 să devenim primul continent care ajunge la neutralitate climatică. Am explicat AICI ce înseamnă neutralitatea climatică și la ce să se aștepte românii în acest război contra poluării. 

Sunt ținte nu doar ambițioase, ci și foarte scumpe. Pentru a le atinge, se estimează că va fi nevoie de investiții suplimentare de până la 290 de miliarde de euro anual, în următoarele decenii. Așa se explică acest efort european fără precedent de a încerca să stimuleze investițiile private care să ajute cu tranziția verde.

În ceea ce privește România, știm că 80% din electrocentrale și-au depășit durata de viață și 66% din emisiile de dioxid de carbon sunt generate de sectorul energetic, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Pentru a-și atinge țintele de reducere a emisiilor, Comisia Europeană vrea să facă sectorul privat să investească nu doar în ce e verde azi, ci și în tranziție. 

 Ce face taxonomia, cu tot cu includerea gazului natural și a energiei nucleare ca surse de tranziție, e să încurajeze investițiile în surse de energie mai puțin poluante (mai puțin poluante decât cărbunele, de exemplu) și să crească cererea și oferta de tehnologii și resurse încă nedezvoltate suficient și prea scumpe, precum hidrogenul și tehnologia de captare și stocare a carbonului.

„Dacă nu exista un act delegat pe energie nucleară, atunci cele mai multe investiții mergeau către energia eoliană - fie off-shore sau on-shore - sau către panourile fotovoltaice. Actul delegat nu înseamnă că tu susții această resursă, ci că dai undă verde investițiilor care se vor face în următoarele două decenii”.
Carolina Novac
expertă în afaceri publice europene în energie

2. De ce e important pentru România

Băncile sunt principala sursă de finanțare pentru proiecte din sfera energiei, iar trendul în toată lumea e ca băncile să-și alinieze deciziile de investiții și de creditare cu țintele climatice, se arată într-un studiu de impact făcut de Energy Policy Group, think-tank românesc specializat în probleme de energie.

84 de bănci la nivel mondial, care au împreună o treime din activele bancare globale, s-au angajat să-și alinieze portofoliile cu emisiile europene de neutralitate climatică. Printre ele se numără și societățile-mamă ale unora dintre cele mai mari bănci de pe piața românească, precum Societé Générale, ING, Raiffeisen și UniCredit, potrivit aceleiași cercetări.

Banca Europeană de Investiții (BEI) e, de asemenea, un finanțator foarte important pentru investițiile în energie din România. Din 1991 și până acum, BEI a acordat împrumuturi pentru proiecte de energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelei din România în valoare de 1,2 miliarde de euro. Cel mai recent, în 2021, a fost vorba de un împrumut pe termen lung pentru Electrica, în valoare de 120 de milioane de euro, mai spun autorii raportului. 

Similar, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a finanțat în ultimii 30 de ani 25 de proiecte de energie în România, cu investiții cumulate de 913 milioane de euro, dintr-un total de 9,5 miliarde de euro pentru toate proiectele BERD din țara noastră.

Atât BEI, cât și BERD își aliniază deciziile de finanțare și criteriile de monitorizare cu regulile din taxonomia UE și cu obiectivele climatice. Ba mai mult, prima dintre ele chiar a adoptat de câțiva ani unele dintre criteriile care sunt acum introduse în taxonomie.

3. Ce ni s-a zis la București

La București, vestea acordului european a fost întâmpinată cu triumf. 

„Decizia luată de Colegiul Comisiei Europene este încurajatoare pentru a oferi în perspectivă un cadru predictibil și stabil pentru companiile care operează în cele două sectoare energetice: gaze naturale și energie nucleară. Vom susține decizia Comisiei Europene din convingerea că este în beneficiul cetățenilor români și europeni această perioadă de tranziție în care să putem folosi gazul și energia nucleară”, a fost reacția premierului Nicolae Ciucă.

Și președintele Klaus Iohannis a lăudat includerea gazului natural și a energiei nucleare în taxonomie.

România a fost una dintre țările care au vrut și gaze, și energie nucleară în această listă a investițiilor sustenabile. Cel mai implicați am fost pe partea de nuclear. 

În martie 2021, premierul de atunci, Florin Cîțu, era unul dintre cei șapte semnatari ai unei scrisori adresate Comisiei Europene în care se pleda pentru recunoașterea importanței energiei nucleare în mixul energetic de acum și din viitor al Uniunii Europene. Ceilalți semnatari erau președintele Franței, lider de lobby, și premierii din Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia și Slovacia. Polonia, deși nu are centrale nucleare, vrea să ajungă la șase reactoare funcționale până în 2043. Și Ungaria construiește noi centrale, deși cu ajutorul Rusiei. 

După scrisoarea din primăvară, încă trei țări se alăturau în octombrie în sprijinul energiei nucleare. Astfel, miniștrii Energiei din România, Bulgaria, Croația, Cehia, Finlanda, Franța, Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia publicau un articol în mai multe ziare europene în care spuneau că „e absolut necesar ca energia nucleară să fie inclusă în taxonomia europeană”.

România a cerut și includerea gazelor naturale în taxonomie. Același lucru l-au solicitat și alte țări, precum Ungaria și Polonia. Dacă Franța a fost marea susținătoare a nuclearului, Germania a fost cel mai puternic promotor al includerii gazelor ȘI al excluderii energiei nucleare. 

În săptămâna în care Comisia Europeană termina proiectul care dă undă verde investițiilor în energie nucleară, Germania mai închidea trei centrale. Țara va renunța complet anul acesta la acest tip de energie, considerată prea riscantă de către nemți mai ales după accidentul de la Fukushima, din 2011.

La o primă vedere, deci, putem spune că România a ieșit învingătoare din aceste munci de lămurire la nivel european. Dacă ne uităm la detaliile deciziei politice de la Bruxelles, constatăm că situația e mult mai complicată decât e prezentată ea la București. 

4. Ce s-a decis, concret

„Dacă e o victorie? Mi se pare o simplificare gravă”, răspunde Carolina Novac, expert în afaceri publice europene în energie afiliat Europuls și consilier în domeniul energiei al premierului Republicii Moldova.

„Eu nu o văd ca pe o victorie pentru România. Sigur că noi avem resurse în Marea Neagră, dar și resursele respective – ca să ajungi să explorezi niște resurse, e vorba de investiții de milioane de euro, procesul e extrem de lung. Până să ajungem în punctul explorării acestor resurse, știm că producția de gaz va fi extrem de condiționată după 2030. Ar trebui să ne gândim atunci ce vom face, vom avea CCS (tehnologie de captare și stocare a carbonului, n.r.) sau capacitatea de a produce hidrogen din acest gaz? Victorie? Da, dar doar dacă există planuri serioase de investiție în hidrogen și CCS. Eu aș pune situația într-o ecuație mai largă, nu e atât de simplu”, explică experta Carolina Novac.

Prin noul act al Comisiei pentru completarea taxonomiei, unitățile de producție pe bază de gaz natural sunt considerate investiții sustenabile dacă au emisii sub 100g CO2/KWh de-a lungul întregii durate de viață a instalației, ceea ce nu se poate obține decât în combinație cu hidrogenul sau folosind o tehnologie de captare și stocare a carbonului. Altfel, noile centrale care nu se pot apropia de această țintă de emisii au de respectat alte criterii stricte, trebuie să obțină permis de construcție până în 2030, să înlocuiască o sursă de energie mai poluantă, precum cărbunele, după care, până la finalul anului 2035, tot trebuie să treacă la regenerabile și/sau emisii scăzute de carbon.

De cealaltă parte, primesc eticheta de investiție sustenabilă și investițiile de modernizare a centralelor nucleare existente (retehnologizări până în 2040) și proiectele pentru construirea de noi centrale (cu permise obținute până în 2045). Sunt introduse reguli noi pentru depozitarea deșeurilor radioactive și o serie de alte cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu.

5. Ce nu ni s-a zis la București

Cu toate că Guvernul a vorbit în repetate rânduri în ultimele luni și inclusiv acum, odată cu adoptarea actului delegat, despre cum România „va putea folosi gazul și energia nucleară” odată cu includerea lor în taxonomie, discursul e unul înșelător. Taxonomia nu interzice nimic. Cu sau fără ea, țările decid singure asupra politicilor lor energetice. 

Întors din vizită oficială la Bruxelles, la sfârșitul lui decembrie 2021, premierul le-a transmis românilor că a „obținut garanții că România va putea folosi în continuare gazul și energia nucleară”. / Pentru vizionare, mutați cursorul la min. 1:55

Ce trebuie să facem e să ne asigurăm că atingem țintele europene de reducere treptată a emisiilor. „Statele membre rămân întru totul responsabile cu privire la cum arată mixul lor energetic. Taxonomia e un instrument voluntar”, a punctat și Comisarul pentru Stabilitate Financiară, Mairead McGuinness.

Într-o perioadă în care domeniul energiei e mai prezent ca niciodată în casele românilor, prezentarea deciziei Comisiei Europene într-un discurs de tipul „am câștigat” și „avem voie” poate alimenta inutil curente eurosceptice și naționalist populiste.

În plus, noul act din taxonomie poate fi confundat și cu interzicerea centralelor de apartament în blocurile noi și se poate crea impresia că România „și-a luat centralele înapoi”. Asta în condițiile în care cele două lucruri – centralele termice individuale și investițiile în centralele electrice care funcționează cu gaze naturale – sunt complet diferite.

Dincolo de bucuria oficială, nu e clar în acest moment cum are de gând România să gestioneze condiționalitățile tehnice din jurul investițiilor în proiecte cu cele două tipuri de resurse. Dacă tot am vrut investiții în nuclear și gaz, cum facem să respectăm noile condiții, care, în cazul gazului natural, sunt considerate prea stricte și de o țară mult mai avansată în decarbonizare și diversificarea mixului energetic, cum e Germania? 

6. Dincolo de „bruxelleză”. Ce trebuie să știm

Taxonomia e cea mai ambițioasă încercare la nivel mondial de până acum de a analiza orice activitate sau tehnologie din sectorul economic și să o califici ca sustenabilă sau nu, rezumă povestea Carolina Novac.

Putem spune, după decizia de la Bruxelles, că investițiile industriale în gaz natural mai au o fereastră de oportunitate de câțiva ani în Europa. Pe urmă, lucrurile devin foarte complicate pentru astfel de proiecte, pentru ca intră în discuție tehnologiile și resursele suplimentare și scumpe de care e nevoie pentru a atinge noile ținte din taxonomie. 

„Investitorii nu vor fi stimulați să realizeze investiții în gaz – toată lumea știe că e o resursă de tranziție”, arată Carolina Novac. „Dacă eu aș fi investitor, de ce să investesc într-o centrală pe gaz, a cărei construcție durează undeva la cinci ani, când știu că acest proiect va fi devalorizat în 10 ani? Nu mai are sens economic și financiar. Despre asta e acest act delegat”, adaugă experta.

Cealaltă variantă e, firește, ca investițiile să se facă în afara taxonomiei. 

Altfel, condițiile stricte pentru investițiile în gaz, mai ales după 2035, impun folosirea unor tehnologii și resurse conexe atât de scumpe, încât să facă gazul să nu mai fie rentabil ca investiție. Impresia e că gazul și-a făcut locul în taxonomie mai mult politic, și mai puțin fezabil ca oportunitate a investiției după 2035.

„Se știe deja că investițiile în hidrogen și în CCS, tehnologiile de captare și stocare a carbonului, vor fi mult mai mari după 2035”, spune Carolina Novac. Problema e că sunt tehnologii scumpe pentru care abia acum se încearcă să se creeze o piață, prin toată susținerea pe care UE o va acorda în această direcție în următoarele decenii.

„Gazul va fi și în 2050, noi știm lucru ăsta. E în toate scenariile care au fost făcute pe decarbonizare. Atât gazul natural, cât și resursa nucleară. Problema e ce facem cu emisiile în cazul gazului natural?”, se întreabă experta în politici de energie. 

Aici, unul dintre scenarii e ca exportatorul de gaz natural, că e Rusia, Qatar sau Norvegia (Norvegia are deja tehnologie CCS în masă, e numărul unu la nivel european), să aibă aceste tehnologii la baza lor de producție. „Gazprom a spus că atât timp cât va fi cerere de hidrogen, va face și asta, dar, desigur, la un cost exorbitant”, arată experta în energie. Și gazul natural lichefiat, LNG, cel pe care încercăm să-l importăm masiv acum din SUA și din alte țări pentru a ne reduce dependența de gazul rusesc, poate fi decarbonizat, dar, la fel, e extrem de scump.

7. Cum intră în peisaj acordul cu americanii pentru mini-reactoare nucleare

În ceea ce privește energia nucleară, unde problema nu e dată de emisii, ci de ce se întâmplă cu deșeurile radioactive, o posibilă soluție o poate reprezenta acordul semnat recent de România cu compania americană NuScale Power pentru dezvoltarea unei centrale nucleare cu reactoare modulare mici (SMR, small modular reactor) care să înlocuiască o centrală poluantă, pe cărbuni, și planul de a face din România un hub regional pentru aceste mini-reactoare. E o tehnologie în care și Franța vrea să investească.

Avantajul pe care îl văd susținătorii centralelor de acest fel e că ele sunt modulare, vin gata asamblate, sunt mult mai mici și, prin urmare, au cantități mai mici de deșeuri radioactive. Dar și aici, planurile României par prea optimiste pentru a fi realizabile, după cum Panorama a arătat AICI

E un compromis bun între pragmatismul energetic de care are nevoie Europa și țintele de mediu, spunea pentru Panorama, la momentul anunțului acordului cu aliații americani, Brigham McCown, expert american în domeniul energiei și al infrastructurii, fost consilier senior în ambele Administrații ale președintelui George W. Bush. La momentul interviului, McCown era CEO al companiei care administrează Trans Alaska Pipeline Systems, una dintre cele mai mari și mai cunoscute rețele de conducte petroliere din lume. 

„Adevărul e că nu există nicio sursă de energie folosită în lume care să aibă zero impact asupra mediului. Cel mai aproape de asta e energia hidroelectrică, dar nici ea nu e lipsită de controverse, pentru că trebuie să modificăm cursul unor râuri, să facem baraje, iar asta are un impact asupra faunei și a mediului”.
Brigham McCown
expert american în domeniul energiei

 

Nici sursele regenerabile de energie, spune expertul american, „nu sunt complet curate, de fapt, din cauza chimicalelor și a procesului de producție”. Panourile solare importate masiv din China sunt un exemplu în acest sens.

„Dar dacă gândim pe o scară și cântărim cât carbon implică procesul de producție și, în funcție de ciclul de viață al sursei de combustibil, vedem care e impactul asupra mediului – e clar, când iei în calcul toate aceste aspecte, că energia nucleară are mai puține emisii totale decât multe alte surse de energie. Dar ai niște deșeuri radioactive care pe urmă au nevoie să fie depozitate perioade foarte mari de timp. Cu cât e mai mic reactorul nuclear, cu atât e mai mică și cantitatea de astfel de deșeuri într-un loc, poate un raport de 1/1000 față de o centrală nucleară normală. Sigur că tot e deșeu radioactiv”, a mai arătat expertul american.

8. Ce spun criticii

Cele mai frecvente critici la adresa definirii gazelor și nuclearului drept investiții sustenabile se referă la conceptul de „greenwashing” – cu alte cuvinte, prezentarea unei activități ca fiind mai „verde” sau mai sustenabilă decât e ea în realitate. Comisia neagă vehement asta.

„Ce spunem e că sunt instrumente de tranziție până ajungem unde vrem să ajungem, adică la tot mai multe resurse regenerabile”, a fost replica lui Mairead McGuinness, comisarul pentru Stabilitate Financiară, care le amintește activiștilor că sunt condiții stricte și termene-limită în taxonomie.

Pe urmă, acuză organizațiile de mediu, includerea gazelor naturale și a energiei nucleare decredibilizează restul taxonomiei, partea cu adevărat verde din planurile UE de a clasifica toate activitățile economice care au un impact asupra mediului. 

„Multe organizații, asociații, ONG-uri s-au opus în mod clar includerii gazului natural și resursei nucleare în taxonomie tocmai pentru că ei consideră că UE ar trebui să susțină doar resursele regenerabile. Dar realitatea energetică stă un pic diferit, dacă e să ne uităm și la criza actuală. Nu putem să visăm. Ar trebui să fim conștienți de realitatea mixului energetic, nu avem cum altfel, înghețăm”, explică și experta în politici europene de energie Carolina Novac.

Ca să fii mereu la curent cu ce publicăm, urmărește-ne și pe Facebook.


Alina Mărculescu Matiș

Redactor-șef Panorama.ro

E jurnalistă cu peste 15 ani de experiență în presa scrisă, online și în televiziune, beneficiara unor importante premii și burse naționale și internaționale. A fost corespondentă la instituții ca NATO, Comisia Europeană și Parlamentul UE.


Urmărește firul poveștii
Abonează-te
Anunță-mă la
guest
0 Comentarii
Inline Feedbacks
Vezi toate comentariile

Abonează-te, ca să nu uiți de noi!

Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.

    2
    0
    Ai un comentariu? Participă la conversație!x