Powered by
Powered by
BRD Groupe Société Générale
18 decembrie 2024
Tinerii Gen Z sunt diferiți de părinții lor când vine vorba de modul în care se raportează la bani. Contrar aparențelor, independența financiară este visul lor cel mai mare.
După ce în primele două episoade din seria „Young Money” ne-am uitat la felul în care Gen Z aplică în viața de zi cu zi principiile economice și financiare moștenite de-acasă și am analizat cât este de bogată e această generație, de fapt, acum ne concentrăm pe ce fac tinerii sub 30 de ani ca să-și obțină independența financiară și ce etape trebuie să parcurgă pentru a ajunge acolo. O discuție absolut necesară despre investiții și educație financiară.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale.
O treime din forța de muncă la nivel global este reprezentată de Gen Z. Spre deosebire de generațiile anterioare, tinerii sub 30 de ani au obiective mult mai clare: sunt mai interesați de propria bunăstare și mai înclinați să cheltuiască pentru îngrijire personală sau pentru experiențe, arată studiul Deloitte „Cum își cumpără generația Z din Europa asigurări?”, realizat recent în nouă țări europene, inclusiv România.
Sursa: Deloitte, 2024
Această generație pune mare preț pe independența financiară, lucru demonstrat și de studiul Deloitte, în ciuda preconcepției că tinerii sunt mai mult pe principiul „trăiește clipa” și că nu se gândesc foarte mult la viitor, subliniază Alexandra Smedoiu, vicepreședinta CFA România, asociația analiștilor financiar-bancari.
„Ce ne-a mai surprins plăcut a fost că aproximativ trei sferturi dintre ei sunt dispuși să economisească și înțeleg importanța economisirii pentru o viață financiară sănătoasă, o preocupare care nu era atât de pregnantă la generațiile anterioare”.
Și nu doar că sunt dispuși să pună bani deoparte, dar o și fac, chiar dacă în proporție mai mică, fie că vine de la ei sau e un obicei luat de la părinți. Obiectivele pentru care economisesc sunt în principal pe termen scurt: hobby-uri sau vacanțe.
„Studiile arată că aproximativ o treime din tineri (sub 18 ani și 18-26 de ani) au produse de economisire. Ceea ce indică o schimbare în abordarea educației financiare care se face acum în mai multe familii față de generațiile anterioare. Atunci, subiectul apărea mai târziu”, explică Anca Nuțiu, director executiv Retail Customers Value Management în cadrul BRD.
Atenția mai mare asupra modului în care sunt gestionați banii și asupra unui viitor mai sănătos din punct de vedere financiar poate fi și rezultatul multiplelor campanii de educație care s-au făcut în ultimii ani, dar și al digitalizării produselor de investiții și economisire și al accesului mai ușor la informații.
Sursa: Studiul „Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la iniţiativa Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF)
Practic, din datele BRD, mai mult de jumătate din produsele de economisire folosite de tinerii între 18 și 26 de ani sunt conturile de economii și depozitele la termen, unele fiind deschise de părinți de când erau copii. Totodată, argumentează Anca Nuțiu, acțiunile și contribuțiile la fonduri de investiții reprezintă 13% din totalul acestor produse.
„Conform studiilor, cei mai mulţi consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani. Și să investească de la 25, dar acţionează în jurul vârstei de 30 de ani”, spune ea.
Chiar dacă în jur de o treime din tineri economisesc, foarte mulți se află la polul opus și sunt dedicați mai degrabă consumului.
„A avut și pandemia un impact. A apărut ideea că trebuie să-ți trăiești viața când ești tânăr, că cine știe ce-o mai veni. Pensia pare departe, iar gândul „dacă mor mâine, de ce să economisesc, mai bine cheltuiesc azi” a prins rădăcini, subliniază Adrian Asoltanie, trainer financiar și autorul cărții „Dragă, unde-s banii?”.
În opinia lui, există această separare între cei care economisesc, investesc și sunt interesați de independența financiară și cei care pariază pe consum, mai ales pe cel pe datorie. Practic, este un semnal al gândirii pe termen scurt: cheltuiesc rapid tot ce încasează și mai mult decât atât.
Pentru alții însă, economisirea oferă o plasă de siguranță, iar ziua în care încep să pună deoparte începe cu primii bani câștigați serios.
Elena are 26 de ani și este medic rezident în anul întâi. Pentru ea, ziua de salariu este cea mai fericită, mai ales că recent a reușit să ramburseze anticipat creditul pe care l-a făcut pentru mașină și, mai ales, a „bifat” și 13 nunți anul acesta.
Ca orice student la Medicină însă, a simțit diferențele față de alți colegi din liceu – în timp ce unii deja se angajau, ea mergea în continuare la cursuri.
„Nu se întrevedea un viitor bănos prea curând (…) Când te vezi în facultate la 25-26 de ani și știi că ai tăi trebuie să te întrețină, te simți cumva prost. Probabil de asta m-am și motivat să muncesc din anul IV, simțeam nevoia să fac lucrurile odată cu restul oamenilor”.
În timpul pandemiei, pentru că facultatea s-a mutat în online, a lucrat ca paramedic într-un azil de bătrâni. Nu a lipsit de la cursuri și a făcut toate stagiile. În același timp, a acumulat experiență de lucru despre care spune că i-au făcut „studenția și munca mai frumoase”.
Pentru ea, educația financiară a început de mică, de-acasă. „Întotdeauna am avut pușculiță. Ai mei îmi spuneau că banii pe care-i primesc de ziua mea, de la bunici, de la colindat, de Paște, mergeau în pușculiță și erau ai mei. Impropriu spus, pentru că de banii ăia tot ei îmi luau chestii, pentru mine”, spune ea.
I se cumpărau, de pildă, rechizite și haine la începutul anului școlar, ceea ce însemna că pușculița se spărgea în acea perioadă.
Uneori, se întâmpla să fie pusă să ia și ceea ce nu-și dorea neapărat: „DEX-ul și DOOM-ul, din banii mei de colind”. În schimb, a fost foarte mândră când și-a cumpărat dicționare de engleză, din banii ei, fiindcă studia limba și avea nevoie de ele.
A crescut cu ideea că, în viitor, nu va trebui să depindă financiar de nimeni. A învățat însă, că poate face echipă cu partenerul de viață. Astăzi își împart echitabil cheltuielile, fără să-și pună toți banii la comun.
Dacă unul dintre ei cheltuie mai mult, celălalt are grijă să pună o sumă similară deoparte. Au un card de economii la o altă bancă decât cea unde încasează salariile și un fond de urgență pe care îl țin în casă.
„Dar dacă ne trebuie ceva, scoatem fiecare și, bineînțeles, la finalul lunii, primul care rămâne fără bani ridică mâna și primește de la celălalt”, punctează tânăra.
După ce au făcut un credit pentru mașină, visează să aibă o casă a lor. Pentru Elena, independența financiară înseamnă mai cu seamă să nu depindă de alții pentru nevoile ei, să le poată acoperi singură, chiar și cu ajutorul unui mic credit. Elena nu se simte confortabil cu împrumuturile mari. Cu toate astea, știe că pentru a-și îndeplini visul legat de casă, vor fi nevoiți să facă un împrumut consistent la bancă.
Mi se par destul de tricky (creditul ipotecar și cel pentru prima casă, înțelegerea dobânzilor, n.r.). Acum sunt un pic mai deschisă. Poate și din prisma faptului că am un job stabil, sunt medic. Am un salariu lunar și sunt fericită și mulțumită cu banii pe care îi câștig”.
Și-ar fi dorit să aibă mai multe cunoștințe de educație financiară. „Ar fi fost ideal să am mai multe surse, să mai aflu la școală. Poate că, dacă părinții ar fi fost și ei mai bine organizați, mi-ar fi explicat. Dar cred că cea mai eficientă metodă tot asta a fost, să dau cu capul”, spune ea.
Răzvan împlinește în curând 27 de ani. Este absolvent de Electronică, facultate din cadrul Politehnicii, și lucrează ca administrator de baze de date. Subliniază din capul locului că are PFA și nu e angajat. Muncește de acasă și așa s-a întâmplat și la ultimul job. „Suntem generația full remote”, completează prietena lui, și ea administrator de baze de date.
Răzvan a ajuns accidental în acest domeniu. Deși numele facultății a contat la angajare, nu a fost cel mai important criteriu.
„Probabil că team leader-ul primei firme s-a uitat la CV-ul meu și s-a întrebat ce mă diferențiază de ceilalți 200. A văzut niște olimpiade menționate acolo, pentru că altceva nu aveam de trecut. Și-a zis: «Înseamnă că-i merge mintea, hai să vedem ce poate». Facultatea ajută, poate, prin renumele ei, iar dacă mai ai câteva realizări bonus în CV, atragi atenția. Dar asta e doar o dovadă că poți învăța, nu că ești capabil de ceva în momentul ăla. Ești doar o investiție de viitor”, explică el.
După ce a început primul internship și au intrat primii bani, Răzvan nu a mai cerut de-acasă. La vremea respectivă, primea minimul pe economie și bonuri de masă. Pe măsură ce a căpătat experiență, a crescut și nivelul salarial, iar IT-ul este una dintre industriile care oferă cele mai mari salarii din România.
„Față de începuturi, acum sunt într-o zonă obscenă de salarizare, dar, fast forward, important este să îți dai interesul și să înveți. Când știi câtă valoare aduci, trebuie să pui piciorul în prag – dacă nu ești apreciat, pleci. Plecatul e cea mai rapidă cale spre creștere salarială. În cinci ani, mi-am mărit veniturile de 14 ori. Nu o să dau o sumă, pentru că mi-e cam rușine cu ea.”
Acum e totuși pregătit să facă pasul înapoi la un contract de muncă, cu un venit mai mic, dar cu mai mult timp liber. „Banii nu sunt totul. Trebuie să-ți maximizezi veniturile, dar și timpul este foarte important”, spune tânărul administrator de baze de date.
Odată cu veniturile, au crescut și cheltuielile. „Și așa sar excursiile alea, parcă se book-uiesc singure uneori”, spune el râzând.
La început, stătea prost cu economiile, lucru pe care nu se sfiește să-l recunoască. Dar treptat a început să își pună banii în depozite, iar în contul principal păstra doar necesarul de cheltuit. Îl ajuta să aibă „blocați” niște bani la care să nu aibă acces.
„E foarte util, pragmatic și sănătos pentru economii. Practic, îți aloci din start o sumă pentru facturi și cheltuieli uzuale, iar restul pune-i undeva să nu te poți atinge de ei. Nu aș spune că un cont de economii ajută, pentru că de acolo poți să-i scoți; până strângi niște bani, o dobândă, durează. De asta depozitele mi se par mai utile - te gândești că ai dobânzi acumulate și termenul este abia nu știu când”.
A pus bani deoparte și pentru zile negre, dar și pentru lucruri pragmatice, materiale: a strâns bani pentru o mașină, pe care a și cumpărat-o, iar în viitor vrea să-și ia casă.
Spune că educația financiară vine din familie, dar nimeni nu l-a învățat ce și cum să facă cu banii. Așa că a învățat mai degrabă singur.
„Eu am aplicația pe telefon și am văzut acolo: economii, depozite la termen, alte depozite, nu știam pe care și cum să-l aleg. Mi-a luat ceva să găsesc un produs bancar bun: ce înseamnă dobânda respectivă, îmi dă sau îmi ia?”
Și după aia, s-a uitat pe YouTube.
Și-ar fi dorit însă, ca măcar la facultate să existe un curs care să-l fi învățat măcar ce întrebări să pună, de exemplu, în momentul în care merge la bancă să se intereseze de-un credit.
Pentru el, stabilitatea financiară nu înseamnă visuri mari: „Nu trebuie să-ți iei un apartament cu banii jos, ca să zici că ești stabil financiar”. După părerea lui, e nevoie de un venit stabil, de o bugetare atentă a cheltuielilor și de disciplina de a pune constant, lună de lună, un procent deoparte, astfel încât la un moment dat să-ți permiți și o rată la bancă, fără frica de a rămâne fără bani pentru cheltuielile zilnice.
În țara unde peste 96% din locuitori sunt proprietari de locuințe, pentru Gen Z nu mai este un obiectiv imperativ, cum a fost pentru generațiile anterioare.
„Pentru Millennials, zona imobiliară e de mare interes, pentru că oferă un element de concretețe. Gen Z, în general, se duce în zona virtuală”, explică Adrian Asoltanie. Primii se tem de investițiile volatile și preferă instrumentele tangibile: „ceva la bancă, ceva la stat și ceva fizic, cum ar fi un apartament sau un teren. Pentru Gen Z însă, visul de a avea o locuință e mai îndepărtat”, adaugă el.
Până a ajunge însă la investiții, e nevoie să faci economii. Din datele BRD, mai mult de jumătate din produsele de economisire folosite de tinerii între 18 si 26 de ani sunt conturile de economii și depozitele la termen, unele fiind deschise de părinți de când erau copii. Acțiunile și contribuțiile la fonduri de investiții reprezintă 13% din totalul acestor produse.
Indiferent de gradul de risc pe care sunt dispuși să și-l asume atunci când decid să investească, fie că vorbim de apartamente sau alte bunuri tangibile (cum preferă Millennials), fie că optează pentru bursă și alte opțiuni mai riscante (cum preferă Gen Z), experții spun că primul pas este un venit stabil.
Experții cu care am discutat punctează câteva etape pe care trebuie să le parcurgă oricine ar vrea să fie independent financiar. Cu mențiunea că, cel mai bine este să începi imediat cum ai ieșit de pe porțile facultății.
Pentru a ajunge independent financiar e nevoie însă de mulți ani, în funcție de gradul de risc și de intensitatea cu care sunt făcute investițiile. Este, de asemenea nevoie, ca inevitabilele crize care apar în decursul anilor să te prindă pregătit și să ai pierderi limitate. Pentru asta, e nevoie de o bună cunoaștere a principiilor de bază ale educației financiare.
La acest material a contribuit și Alina Cristea.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs. Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Campania Young Money e susținută de BRD Groupe Société Générale și face parte din inițiativa BRD HUBs.
Studenții din România au nevoie să-și găsească tribul. HUB-urile BRD sunt locurile în care studiul este mai confortabil și timpul liber este petrecut cu rost. Dar și spațiul în care întâlnesc oameni cu aceleași valori și interese și în care își vor putea cultiva pasiunile. Totodată, reprezintă locul perfect în care tinerii își pot începe sau completa educația financiară. BRD HUBs consolidează investiția în educație a BRD Groupe Société Générale, prin construcția unei infrastructuri educaționale naționale pentru azi și pentru mâine, în colaborare cu instituțiile de învățământ și actori privați cu o tradiție în inovarea educației din România.
Articol editat de Ioana Moldoveanu
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.