21 septembrie 2021
Click sau play pentru a asculta
În momentul în care Generația Y ajunge cu adevărat la putere, profilul cultural al acestei țări se va schimba. Abia atunci vom atinge ultima bornă a integrării noastre europene.
În septembrie 2021, în Camera Deputaților există 14 parlamentari (din 330) care n-au trăit nici măcar o zi în comunism. Cel mai tânăr dintre ei are 25 de ani. Când s-a născut deputatul de Călărași Călin-Constantin Balabașciuc (AUR), în România exista deja McDonald’s.
„Bunicii” tinerilor care decid pentru noi, așa-zisa generație a Baby Boomers (născuți în intervalul 1945-1964), au fost majoritari în primele parlamente ale României post-comuniste. Aceasta e generația cu profil tradițional, spune Daniel David.
Între Boomers și Millennials, stă Generația X (1965-1979), cea mai numeroasă în ultimele trei legislaturi. La cele mai recente alegeri parlamentare, deputații din această generație chiar au mai câștigat voturi. Generația X, împărțită între profilul tradițional al Baby Boomers și cel Vestic, definitoriu pentru millennials, e dominantă și în Guvern. 47 de ani a fost vârsta medie din Guvernul PNL-USR-PLUS, până la destrămarea coaliției.
2012 e anul în care tinerii din Generația Millennials au intrat în Parlament. De atunci, procentul lor a crescut puternic. Dincolo de factorul natural al vârstei, avântul lor a venit și pe fondul mișcărilor de protest din ultimii ani. La fel ca în multe părți ale lumii, și în România, drumul de la activist la politician a fost unul relativ scurt.
Click pe fiecare generație pentru grafic.
*Distribuția generațiilor în Camera Deputaților pleacă de la structura legislaturii 2020 – 2024. În legislaturile trecute a existat și SILENT GENERATION (cei născuți între 1928 și 1944) nereprezentată în graficele de mai jos. acest infografic. Diferențele procentuale existente în 2012 și 2016 sunt reprezentate de această generație.
Mileniarii aduc sigur un alt profil psiho-cultural, un profil mult mai congruent cu spațiul vestic, cel puțin prin prisma celor două valori fundamentale, și anume descentralizarea puterii și promovarea unui individ mai autonom.
Play pentru a asculta declarația
La ce se referă profesorul de la Cluj aici? Pe scurt, descentralizarea puterii și autonomia individului sunt valorile fundamentale care ne-au despărțit, de-a lungul istoriei, de Vest. Sunt trăsături pe care noi nu le avem, la nivel de societate, dar pe care mai toate țările cu care ne-am dori să ne comparăm le au.
În cartea lui, „Psihologia Poporului Român”, Daniel David arată, folosind metodologii științifice complexe, că două dintre trăsăturile fundamentale ale românilor sunt caracterul colectivist și neîncrederea în oameni (aceasta din urmă o alimentează pe prima). Sunt doar patru țări UE care au acest profil colectivist, în care primează tradițiile, conformismul, relațiile de familie, iar puterea nu e distribuită larg, ci ierarhic. Celelalte țări cu profil colectivist sunt Bulgaria, Grecia și Portugalia.
La polul opus, individualismul înseamnă competiție, inovare și responsabilizarea cetățeanului. Țările cu un grad mai mare de individualism au un capital social și economic mai ridicate. De aici rezultă încredere în oameni, implicare civică, cooperare socială și, în cele din urmă, dezvoltare economică și mai puțină corupție. Aceasta e societatea română despre care Daniel David spune că se vede la orizont, dar care este, totuși, încă departe.
Lucrurile se schimbă, nu încape îndoială, spune psihologul. Totuși, crede că va mai fi nevoie de 10, poate chiar 15 ani pentru ca societatea românească să finalizeze această transformare pe care o vede venind odată cu ajungerea Generației Y la putere.
Daniel David crede că da, politicienii millennials au un stil diferit de a face politică. În primul rând, sunt mai activi și mai interesați de dezbatere. Nu mai sunt mânați de aceeași frică de străini care exista până nu demult în societatea românească. Clasa politică e mult mai deschisă la colaborări cu experți, instituții din străinătate.
„De asemenea, mileniarii, ca generație, au un stil de a se focaliza nu doar pe rezultat, ci și pe procesul de a ajunge la rezultat. Cred că acest lucru se va exprima și în Parlament, fiindcă generația mileniarilor e mult mai dispusă să facă dezbateri, consultări înainte să se ia o decizie”, spune psihologul.
Totuși, ne avertizează să nu cădem nici în capcana idealizării: „Faptul că au niște valori mai congruente cu spațiul vestic nu înseamnă automat că această generație are mai mulți specialiști sau specialiști mai buni decât alte generații sau cu necesitate oameni mai morali”.
Firește, există mereu diferențe între generații. Contextul economic, social, politic, educația, cultura vremii – toate își pun amprenta. Acestea fiind zise, nu putem nega că Generația Y s-a format într-o Românie și o lume complet diferite de cea a Baby Boomers sau a Generației X. E o generație cu trăsături specifice, după cum au explicat mai mulți experți citați de Panorama AICI.
Politicienii millennials din România au putut călători liber. Pentru ei, această țară n-a mai avut granițele părinților lor. România lor, cu anumite excepții ideologice, e profund europeană și orientată spre Vest. Acești politicieni au crescut în era Internetului, au fost aleși și pe Facebook. Sunt mai conectați, fie și strict la nivel superficial, la feedback-ul electoratului lor.
Cum sunt percepute diferențele din interiorul acestei generații?
Panorama i-a întrebat pe unii dintre cei mai tineri deputați cum văd ei politica făcută ei raportat la cea a seniorilor din Parlament. Răspunsurile lor, transmise în scris, sunt rezumate în infograficul de mai jos:
*Notă: Politicienii citați mai jos sunt deputați doar din partea USR-PLUS și PNL din două motive: întâi, pentru că mare parte din deputații tineri provin de pe listele USR-PLUS. Totodată, Panorama a contactat parlamentari ai aceleiași generații aleși pe listele altor partide, dar aceștia nu au răspuns solicitării noastre.
*Notă: Politicienii citați mai sus sunt deputați doar din partea USR-PLUS și PNL, din două motive: întâi, mare parte din deputații tineri provin de pe listele USR-PLUS. Totodată, Panorama a contactat parlamentari ai aceleiași generații aleși pe listele altor partide, dar aceștia nu au răspuns solicitării noastre.
Câtă putere are Generația Millennials în lume? Austria, Finlanda, Noua Zeelandă, Georgia și El Salvador sunt țări conduse de lideri din generația millennials. Emirul Qatarului, regele din Bhutan și dictatorul nord-coreean fac și ei parte din aceeași generație.
În Parlamentul European, media de vârstă e de 50 de ani. Cel mai tânăr dintre cei 751 de eurodeputați avea 21 de ani când a fost ales, în 2019. La extrema cealaltă e fostul premier italian Silvio Berlusconi, acum în vârstă de 84 de ani, care e și el în PE.
În Parlamentul britanic, există o deputată care, la 26 de ani, e deja la al treilea mandat. Mhairi Black, din Scoția, avea 20 de ani când a fost aleasă prima dată și a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului britanic în aproape două secole.
Peste Ocean, în Congresul SUA, vârsta medie e de 58 de ani, în Camera Reprezentanților, și 64 de ani, în Senat.
Generația Baby Boomers e în continuare majoritară în legislativul american. Generația millennials e doar ușor mai prezentă în Camera Reprezentanților decât Silent Generation, adică politicieni născuți între 1928-1945.
Poate cel mai cunoscut și influent tânăr din Congresul SUA e Alexandria Ocasio-Cortez. La 29 de ani, Ocasio-Cortez devenea cea mai tânără femeie din istoria legislativului american. Extrem de abilă în comunicarea politică din era social media, Ocasio-Cortez a ajuns repede o celebritate pe Internet.
Nevoia ca un sistem bipartid rigid cum e cel american să dea măcar aparența unei întineriri e clară la Washington. La fel de clar e și clivajul tot mai adânc între generații, care se suprapune pe numeroase alte clivaje ce dezbină societatea americană. E și motivul pentru care Partidul Democrat a lansat o campanie pentru a susține 50 de candidați din Generația Millennials și Generația Z la alegerile legislative de la jumătatea mandatului, care vor avea loc în 2022.
Îți dăm un semn pe e-mail, când publicăm ceva nou. Promitem să nu te sâcâim mai des de o dată pe zi.