Este Gen. Z tot mai polarizată? Unde apare ruptura bărbați-femei și de ce contează pentru partide ca AUR sau USR

Diferențele ideologice între bărbați și femei au fost studiate de-a lungul timpului de cercetătorii și sociologii de pe tot globul. Pe vremuri, aceste cercetări arătau că, în mod tradițional, femeile erau mai conservatoare, iar bărbații, mai liberali.

Nu puține au fost cazurile când, conștient sau nu, discuțiile alunecau într-o zonă a stereotipurilor de gen, mai ales în lipsa argumentelor științifice.

După anii 2000, balanța a început să încline în cealaltă parte. Și nu doar că e răsturnată, dar clivajul se vede în special la generațiile tinere.

Sociologii observă cum femeile (în special cele tinere) tind să aibă viziuni tot mai liberale, în vreme ce bărbații devin tot mai conservatori. Tendința a fost documentată în societăți dezvoltate, precum Marea Britanie, dar e și mai vizibilă peste Ocean, în Statele Unite.

Că e doar un curent de moment sau nu, o schimbare există și ea are implicații în toate planurile. De aceea, merită studiată încă de pe acum, pentru că, pe mai departe, generația tânără, indiferent de gen, nu se mai încadrează în tiparele cunoscute și studiate până acum.

Și, surprinzător sau nu, această schimbare vine la pachet și cu un interes pentru partidele extremiste.

O generație împărțită în două?

The Economist a analizat recent această scindare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, adică în rândul Generației Z. Articolul poate fi rezumat simplu: refrenul „noi gândim la fel, simțim la fel” nu pare să mai fie valabil.

Autorii au analizat datele din mai multe economii dezvoltate – SUA, Australia, Coreea de Sud, dar și din țări europene ca Germania, Franța, Polonia și Italia. Perioada studiată se întinde pe 18 ani: din 2002 și până în 2020.

Concluzia e că, pe parcursul acestor ani, femeile și bărbații cu vârste de până în 30 de ani au început să se îndepărteze tot mai mult unii de alții când vine vorba de ideologiile declarate.

Ecartul dintre cum se identifică fiecare dintre ei crește.

Pe măsură ce tinerele se declară tot mai liberale, mai apropiate de soluțiile propuse de stânga (așa cum e ea definită în Occident), bărbații devin mai conservatori. 

Ce e mai puțin clar e dacă bărbații tineri sunt mai conservatori pentru că femeile sunt mai liberale sau, invers, dacă femeile devin mai liberale tocmai pentru că bărbații sunt mai conservatori.

Totuși, există experți care atrag atenția că discuția e mult mai nuanțată de atât și că e devreme să spunem că Generația Z înseamnă, de fapt, două generații.

Care sunt implicațiile politice

Nu e foarte clar de unde a apărut acest clivaj tot mai accentuat în rândul Generației Z, dar tendința remarcată trebuie urmărită, mai ales din perspectivă politică.

„Există motive relativ simpliste, la prima mână, pentru a justifica existența unei diferențe de ideologie în funcție de gen. Odată cu revoluția feminismului, tinerele femei au devenit mult mai deschise la a căuta opțiuni politice care să le asigure acces echitabil la piața muncii, protecție în fața abuzurilor”, arată sociologul.

Tocmai acest lucru ar putea fi o explicație pentru faptul că mulți bărbați tineri, „pe fondul disipării idealului de identitate masculin din trecut”, tind să se alinieze unor opinii mai conservatoare.

Dacă această polarizare ideologică de gen în interiorul generației tinere, remarcată la nivel internațional, se duce tot mai mult în extreme, în ambele tabere se instalează un sentiment acut de nemulțumire, chiar dacă din motive diferite.

Această nemulțumire poate fi exploatată politic, iar de ea pot profita exact partidele care promovează un mesaj extremist sau care adoptă un ton populist. Adică acele formațiuni care promit rezolvarea tuturor problemelor, chiar dacă soluțiile lipsesc sau nu sunt fezabile.

Dacă tinerii, indiferent că sunt bărbați sau femei, ajung să împărtășească păreri generale oarecum radicale, ei se pot întâlni, totuși, într-un punct. Pot ajunge să se unească, într-un efort comun, pentru a susține partidele care promovează mesaje radicale.

Ajung să cadă pradă celor care fac mult, foarte mult zgomot.

Ce știm și ce nu știm (încă) despre tinerii votanți din România

În România nu au fost identificate până acum diferențe notabile de ideologie în funcție de gen la tineri. E posibil, ca în cazul oricărui alt trend global, ca acestea să fie vizibile mai târziu la noi în țară, pe măsură ce se și studiază acest lucru.

Dacă ne uităm însă la generația tânără, în întregul ei, se desprind câteva concluzii îngrijorătoare când vine vorba de opțiunile politice.

În anul super-electoral 2024, a fost extrem de mediatizat sondajul IRES, referitor la intențiile de vot în rândul tinerilor, comandat de organizația Tinerii Votează (studiul poate fi consultat pe larg AICI). Au fost chestionate 800 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, iar marja de eroare e de plus/minus 3,5%.

Din această cercetare se desprind mai multe concluzii, dar unele dintre ele arată o înclinație a tinerilor către partidele extremiste. 

Întrebați cum ar vota la alegerile parlamentare (programate în toamnă), 16% dintre cei chestionați au indicat partidul AUR.

Pe locul al doilea sunt USR și PNL (14%, la egalitate), apoi PSD, cu 12% și S.O.S România (5%). Raportat la cei care au spus că vor vota în mod sigur, AUR adună 23% din preferințe.

Când vine vorba de europarlamentare (programate în iunie), AUR cade pe locul al doilea (tot 16%), primul loc fiind ocupat de Alianța PSD-PNL (18% – pentru europarlamentare, cele două partide nu au fost măsurate separat, tocmai pentru că au liste comune). 

Pe locul al treilea e Alianța Dreapta Unită – 14%.

Este AUR noul USR în rândul tinerilor?

Totuși, faptul că intențiile de vot măsurate cu câteva luni înainte de alegeri arată că tinerii tind să pună ștampila pe partidele extremiste nu-i face pe aceștia extremiști.

Lucrurile trebuie privite într-o altă notă. Opțiunile politice, așa cum au fost ele declarate în sondaje, înseamnă mai degrabă un vot împotriva puterii.

Aici, elementul cheie e cum s-a construit branding-ul unui partid ca AUR, în jurul ideii de poziționare anti-sistem. Iar românii, și mai ales tinerii, sunt pregătiți, ba chiar au experiență deja cu voturile menite să sancționeze establishment-ul, spun cei care au coordonat sondajul IRES.

Cum PSD și PNL au împărțit puterea în ultimii ani, o tendință de a le sancționa are sens, la voturile din 2024.

Acum, două treimi din tineri spun că vor vota altfel decât au făcut-o în trecut, conform IRES.

Dacă aceste intenții se vor concretiza sau nu, rămâne de văzut. Totul ține de participarea la vot. 

Din sondajul amintit reiese că, în medie, 6 din 10 tineri vor merge la urne la toate cele patru runde de alegeri.

Când vine vorba de diferențele de preferințe politice în funcție de genul tinerilor chestionați, sondajul poate fi interpretat în mai multe direcții. Cel mai corect ar fi să ne raportăm la alegerile parlamentare, spre exemplu, pentru că acolo fiecare formațiune a fost măsurată separat.

Din datele IRES analizate de Panorama reiese că majoritatea celor cu vârste sub 35 de ani (Gen Z, plus o parte din Generația Millennials) care susțin sigur că vor vota și că vor alege AUR sunt bărbați. Procentul e de 27% în rândul lor și de 18% în rândul femeilor.

La PNL, pe de altă parte, împărțirea e alta: 15% sunt bărbați și 26% femei.

Doar că nu poate fi identificat un anumit șablon care să evidențieze o posibilă polarizare de gen, tocmai pentru că în dreptul USR, formațiune considerată progresistă, proporțiile sunt aproape similare ca în cazul AUR.

Semnal de alarmă pentru partidele tradiționale

Și, totuși, de ce sunt atrași tinerii (și nu doar cei din România) de discursurile radicale?

În trecut, datele culese în preajma mai multor cicluri electorale din România arătau că lucrurile se așază, mai mult sau mai puțin, pe o bază simplu de înțeles: în mare, populația în vârstă votează stânga – în cazul României, PSD, iar tinerii aleg de obicei dreapta – PNL.

Doar că ultimele alegeri au evidențiat că cei mai mulți dintre tinerii care s-au prezentat la vot – 60%-70%, potrivit sociologului Dani Sandu – nu au votat nici cu PSD, nici cu PNL, ci s-au îndreptat către alte partide, după cum am văzut că s-a întâmplat în 2020, cu votul pro-USR.

În Germania, aceeași situație: primele două partide la alegerile trecute au fost CDU (conservatori) și SPD (social-democrați), dar în preferințele celor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani au fost Verzii, AfD sau FDP, partide progresiste, liberale sau, în cazul AfD, extremist. „60% dintre tineri au votat cu aceste trei partide la ultimele alegeri”, spune Dani Sandu.

Dacă tinerii vor ieși în număr mare la vot, atunci tendința s-ar putea păstra și în 2024, doar că voturile lor ar putea fi smulse de partidele cu un discurs radical.

Vizual, aceste noi afinități pot fi privite ca un grafic în care apare și o „nouă axă ideologică, care se numește transnațională”. La noi în țară, lucrurile ar sta cam așa: o axă pe orizontală (unde avem mai spre stânga PSD și mai spre dreapta PNL) și una pe verticală (unde mai la bază se află AUR și spre vârf USR).

„În sus, pe axa verticală, sunt oamenii care sunt cosmopoliți – în literatură se numesc green-alternative-libertarian, iar în jos, partidele care sunt traditionalist-authoritarian-nationalist, adică tradiționale, autoritare și naționaliste”, spune sociologul.

„PSD și PNL sunt cam la mijloc pe axa asta, pentru că ele s-au concentrat să se poziționeze pe axa tradițională stânga-dreapta, cea care era importantă în trecut. Tinerii sunt mai interesați de problemele care găsesc răspuns și rezolvare pe axa asta nouă: cum ar fi migrația sau păstrarea culturii locale”, explică expertul.

Ce rol joacă TikTok

Toate cercetările indică faptul că principalele surse de informare pentru tineri sunt rețelele de socializare și presa online. Dintre toate, însă, se remarcă TikTok, platformă ce pare că joacă un rol extrem de important, pentru electoratul de 18-35 de ani.

Nu-i de mirare, așadar, că TikTok a ajuns și în atenția politicienilor, care au acuzat că tinerii sunt în acest fel expuși la mesaje extremiste și anti-sistem, mai ales că algoritmii scot mai mult în față genul acesta de conținut, care să creeze reacții puternice.

Acest lucru a fost observat în cele din urmă și la vârful puterii din România. PSD și PNL au cerut urgent ca rețeaua de socializare să fie reglementată. Asta după ce au observat că partidul AUR are o prezență puternică acolo și chiar o strategie foarte bine pusă la punct.

Dorința sistemului politic de a limita puterea TikTok în rândul electoratului e o tendință observată încă din anii trecuți la nivel european, de când platforma a devenit preferata partidelor de extremă dreapta, care vor să țintească publicul tânăr.

Chiar și sondajul IRES citat arăta că aproape 7 din 10 tineri și-ar dori un lider care să nu stea foarte mult la discuții și dezbateri. E genul de lider politic care, în concepția multor experți, ar fi unul care ar impune un regim autocrat.

La afirmația „prefer să avem lideri puternici, care să nu piardă timpul cu alegeri și cu discuțiile din Parlament”, 75% dintre tineri au fost de acord total sau parțial (vezi imaginea de mai jos).

La ce să ne uităm ca să nu ne surprindă prea tare viitorul

Un lucru pe care trebuie să-l reținem, în discuția despre polarizarea de gen, e că un astfel de clivaj nu influențează doar rezultatele de la urne, ci întreaga societate. Cu atât mai mult cu cât vorbim de tineri, adică cei care vor forma lumea de mâine.

În plan social, dacă se cască o prăpastie ideologică între bărbați și femei, ea poate influența relațiile heterosexuale (amânarea momentului unei relații sau căsătorii), poate duce la apariția unor grupări radicale (fie la nivel de opinie pe internet, fie în viața reală) sau poate distorsiona piața muncii.

Bărbații, de pildă, se pot simți amenințați profesional. Mulți dintre ei se tem că joburi mai bine plătite pentru femei înseamnă automat locuri de muncă mai puține sau mai prost plătite pentru ei.

Din astfel de percepții se pot naște noi valuri de sexism sau de discriminare de gen.

O societate ar trebui să fie pregătită dacă se ajunge în punctul în care dezbaterea dintre sexe e foarte tensionată sau, mai grav, lipsește. Dacă nu există dialog, consens și compromis, atunci „nu ai cum să faci o societate întreagă să funcționeze, democrația intră în colaps”, spune Dani Sandu.

Iar din perspectivă politică, că există ideologii diferite în funcție de gen sau nu, că preferă sau nu partidele extremiste, tinerii nu ar trebui să fie ignorați și abandonați.

Politicienii, pe lângă lupta pe care o duc ei între ei, ar trebui să fie tot mai conștienți că o generație, fie ea și foarte tânără, poate mișca lucrurile pe măsură ce devine tot mai implicată politic și mai activă social.

La lansarea sondajului IRES citat în acest articol, sociologul Vasile Dîncu, care a participat în calitate de președinte al Consiliului Național al PSD, a dat următorul răspuns, când a fost întrebat de ce se perindă prin politica românească aceleași fețe și de ce nu-și găsesc și tinerii loc acolo: „Tinerețea este un orgoliu, rareori o valoare” (n.red.: în citatul original, care îi aparține lui Marin Preda, cuvântul era trufie, nu orgoliu).

În România lui 2024, au drept de vot 4,5 milioane de „orgolioși”, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani. Iar unii dintre ei votează anul acesta acesta pentru prima dată în viață.